10 filme excepționale adaptate după 10 cărți fabuloase

Din start, trebuie să menționez faptul că această listă nu va include producții precum “Stăpânul inelelor”, “Hobbitul”, “Sub aceeași stea” sau “Diavolul se îmbracă de la Prada”.

VEZI FOTO

POZA 1 / 11

Toate aceste filme sunt cunoscute și prin faptul că își au originile în filele unei cărți și într-adevăr, toate sunt filme excepționale care pleacă de la cărți excepționale. Cu toate acestea, în realitate, există mult mai multe ecranizări de acest tip, iar cărțile care stau la baza construirii acestor creații demne de aprecieri și premii nu au parte de aceeași atenție.

De aceea, ți-am pregătit o listă de filme adaptate după cărți, cu subiecte care mai de care deosebite și care ori o să te facă să le vezi sau să le revezi, ori o să te îndemne să citești romanele.

Girl, Interrupted

Bazat pe memoriul omonim scris de Susanna Kaysen, filmul redă viața într-un spital de boli mintale din anii ’60. Însă cartea funcționează mai mult ca o antologie, întrucât deși, în linii mari, are un fir narativ, pune la dispoziție povești sau amintiri nu neapărat într-o linie cronologică și pe deasupra intersectate de opinii despre sănătatea mintală, societate și diferite personalități publice. Astfel, din acest punct de vedere, filmul este mult mai coerent, personajele principale, Susanna (Winona Ryder) și Lisa (Angelina Jolie), având parte de mai multe evenimente decât este specificat în carte.

Shutter Island

Inclus în nenumărate liste intitulate precum „Top 10 filme care te vor șoca”, „Shutter Island” conturează povestea unui detectiv american (Leonardo DiCaprio) care investighează dispariția unui criminal scăpat de la un spital de boli mintale de pe o insulă izolată. Filmul este regizat de Martin Scorsese, acesta rămânând fidel cărții scrise de Dennis Lehane. Mai puțin în ceea ce privește finalul. Cu siguranță, ambele prezintă aceeași răsturnare de situație care nu are cum să nu te ia prin surprindere. Însă Scorsese a adăugat o ultimă replică ce distruge orice concluzie pe care am putea să o tragem din carte și anume: Ce ar fi mai rău: să trăiești ca un monstru sau să mori ca un om bun?'. Fără îndoială, te vei întoarce la stagiul de „Ce tocmai s-a întâmplat?!”.

Fight Club

Regizat de David Fincher, „Fight Club” a funcționat ca emblemă pentru cinematografia din anii ’90, incluzând un final menit să te lase cu gura căscată și floricelele strânse în pumn. Dar ce știu cei mai puțini este că scenariul a fost adaptat după paginile unei cărți. Chuck Palahniuk este autorul cărții omonime și cel care a creat universul psihic al personajului principal (Edward Norton) al cărui nume rămâne necunoscut. Acesta îl întâlnește pe Tyler Durden (Brad Pitt), un producător de săpunuri și alături de care înființează un club de lupte (Fight Club) ale cărui instrucțiuni sunt relativ simple: „Regula numărul 1: Nu vorbești despre Fight Club. Regula numărul 2: Nu vorbești despre Fight Club”. Dar cred că nu are rost să vorbesc despre cum evoluează acțiunea și ce sfârșit radical îi este atribuit, când probabil că l-ai văzut deja pe Brad Pitt cu pieptul gol, încins în sala de lupte. În caz contrar, atât filmul, cât și cartea ce se află la bază îți stau la dispoziție oricând.

Gone Girl

Filmul „Gone Girl” urmărește îndeaproape acțiunea romanului cu același nume, scris de Gillian Flynn. Pe scurt, îl avem în centru pe Nick, un bărbat suspectat pentru dispariția soției sale, însă privitorul rămâne convins pe întreaga durată a filmului sau a cărții că protagonistul este un om nevinovat. Atât scenariul, cât și paginile romanului oferă aceleași doze de șoc prin numeroasele răsturnări de situație, totul culminând printr-un final șocant. Înainte de lansarea filmului, se zvonea că sfârșitul va fi diferit față de cel propus de roman. Însă, din fericire atât pentru noi, cât și pentru industria cinematografică, acesta a fost păstrat, cu siguranță, finalul scoțând tot scenariul din comun.

A Clockwork Orange

Este timpul pentru „a little of the old ultra-violence'”și dacă asta te sperie, ar trebui să știi că filmul este o adaptare mai puțin violentă a cărții. Deși ecranizarea a avut un succes răsunător, fiind nominalizat la 4 premii Oscar, autorul cărții, Anthony Burgess, a contestat geniul din producția lui Kubrick spunând că filmul este o interpretare greșită a romanului. Ideea principală regăsită în ambele este una care aparține de o utopie: într-un viitor imaginar, liderul unei bande de infractori este arestat și, ca sentința să-i fie curmată, acesta acceptă să participe la un experiment menit să-l disciplineze până la stadiul în care să respingă automat, nu din instinct, orice reacție violentă venită din partea sa, fie de apărare sau nu.

Trainspotting

Nu cred că poți obține o imagine mai bine conturată a abuzului de droguri din Scoția și Anglia anilor ’90 decât cea oferită de filmul și cartea cult „Trainspotting”. Cu toate acestea, cele două se diferențiază destul de mult în sensul că unele replici sunt spuse de alte personaje, unele părți sunt combinate, omise sau își au finalul imaginat în alt mod. De asemenea, un alt element cheie evitat de film este semnificația titlului „Trainspotting”. Ce este trainspotting-ul până la urmă? Ce legătură are cu Renton și încercările sale de a se lăsa de heroină? Din fericire, romanul lui Irvine Welsh vine cu explicații abundente în ceea ce privește evenimentele și simbolurile filmului. Însă asta nu înseamnă că ecranizarea lasă de dorit. Nici pe departe. Cele două cumva au format identități diferite, fiind considerate clasice absolute în ariile lor și, cu siguranță, cartea fiind diferită față de orice ai fi citit până acum.

The Green Mile

Dacă vreodată simți nevoia să vezi un film sau să citești o carte care să te lase cu ochii mai înlăcrimați decât ca la „Titanic”, „The Green Mile” este pentru tine. Povestea lui John Coffey, un afro-american acuzat de violul și uciderea unui copil și condamnat la moarte, este urmărită îndeaproape de acțiunea filmului. Faimosul scriitor al romanului, Stephen King, spune despre adaptarea cărții sale că a fost „încântat […] Filmul este puțin soft în anumite privințe. Pentru o poveste despre o condamnare la moarte, are o atmosferă care să te facă să te simți bine și să-ți apreciezi condiția umană”.

Room

Plecând de la o premisă relativ explorată în decursul anilor trecuți, „Room” prezintă povestea unui băiețel, Jack, care a fost crescut toată viața sa între 4 pereți: fără să iasă afară, fără să-și facă prieteni, fără măcar să cunoască pe altcineva decât pe mama sa care este ținută ostatică în aceeași locuință de 5 ani. Ceea ce se deosebește este faptul că multe dintre lucrările pe această temă se axează pe momentele precedente eliberării celor răpiți și totul se termină cu un happy-end specific. Aici este vorba despre dificultățile ce urmează după o astfel de nenorocire, cele legate de adaptare și de restabilire socială în cadrul unei comunități. „Room” este un exemplu pentru un regizor care a cules materialul din paginile unei cărți și l-a adaptat cât se poate de conștiincios, făcând doar schimbările necesare pentru a se asigura că filmul ajunge din urmă la calitatea romanului scris de Emma Donoghue.

The Help

Reprezentant pentru fenomenul sclaviei și cel al feminismului timpuriu, The Help împărtășește povestea a 3 femei: Skeeter (Emma Stone), o femeie ce în anii ’60 se luptă pentru a deveni scriitoare și decide să scrie despre experiențele lui Aibileen (Viola Davis) și ale lui Minny (Octavia Spencer): bone și servitoare afro-americane. Criticii susțin că diferențele dintre cele film și carte sunt cele necesare unei adaptări plecând de la un roman, totuși, finalul fiind puțin modificat. Cu toate acestea, din fericire, filmul a păstrat monumentala scenă a plăcintei, livrată cu multă savoare de către scriitoarea Kathryn Stockett.

No Country for Old Men

Un scenariu devenit roman abia după lansarea filmului. Autorul american Cormac McCarthy plasează acțiunea în 1980, în vecinătatea graniței dintre Statele Unite ale Americii și Mexic. Bineînțeles, după cum sugerează și indicii spațiali, premisa pleacă de la o afacere de droguri care a mers cât se poate de prost, iar cel care urmează să profite este Llewelyn. Din cauza faptului că fură o geantă plină cu bani, acesta devine pur și simplu vânat de Anton, antagonistul și asasinul psihopat. Deși probabil că ai văzut filmul fraților Coen, motivul pentru care ar trebui să iei în considerare și romanul de Cormac McCarthy este dat de felul său de a redacta. Spre deosebire de film, acțiunile sunt prezentate într-un mod concis, accentul căzând pe monologurile interioare ce servesc drept portal spre înțelegerea personajelor. De asemenea, cele două sunt impregnate de o grămadă de simboluri, fapt ce o să te determine inevitabil să cazi într-o stare de reflecție profundă.