„Asteptarea ma epuizeaza', mi-a spus intr-o zi Carmen, prietena mea (nu e numele ei adevarat). „Mi-e atit de teama ca imi voi pierde sinii, dar, in acelasi timp, sint ingrozita sa-i pastrez. Parca as avea o bomba cu ceas… Imi amintesc perioada cind era mama in spital. Eu eram disperata ca o voi pierde, ea era terorizata de felul in care arata dupa mastectomie: era macelarita, de-a dreptul. Nici nu stiu cine suferea mai mult.'
Mama lui Carmen a murit cu cinci ani in urma de cancer de sin; are o bunica si doua matusi operate cu acelasi diagnostic si doua verisoare ce se lupta de trei ani cu aceasta boala.
Judecind dupa istoria familiei, sansele prietenei mele de a se imbolnavi, la un moment dat, de cancer mamar sint destul de mari: 40-50% . Pina la ora actuala a facut nenumarate biopsii (din fericire, toate leziunile s-au dovedit a fi inofensive), dar anul trecut a existat suspiciunea unui „carcinom lobular in situ. (Este stadiul tumorii in care celulele modificate au ca punct de plecare lobulii de la nivelul glandei mamare. Prezenta lui la nivelul unei glande mamare determina cresterea riscului de a dezvolta cancer de sin si la nivelul celeilalte. In cazuri rare, carcinomul lobular in situ poate deveni o tumora invaziva.) Ceea ce a facut-o sa ia serios in calcul o interventie chirurgicala oncoplastica (operatia de extirpare a formatiunilor canceroase din sin si reconstructia sinului prin implantarea de muschi si proteze; este o tehnica noua, ce se practica de doi ani si in tara noastra.) Ce a determinat-o pe Carmen, cea mai optimista faptura pe care o cunosc, sa se gindeasca la o masura radicala ? Acelasi sentiment care a determinat milioane de femei din Statele Unite si Marea Britanie sa ia cu asalt clinicile de oncologie, solicitind mastectomii profilactice: frica de a-si pierde feminitatea (care e mai cumplita decit teama de moarte).
De acord, extirparea sinului fara un diagnostic cert este o masura extrema, traumatizanta atit din punct de vedere fizic, cit si psihic si, ca orice procedura invaziva, deschide poarta unei serii nesfirsite de complicatii. Totusi, in comparatie cu alte masuri profilactice existente (medicamentele inhibitoare ale estrogenului – hormon ce favorizeaza aparitia mai multor tipuri de cancer la sin – de genul tamoxifenului), ofera cea mai buna garantie impotriva imbolnavirii, deoarece riscul este redus cu 90% (in cazuri foarte rare e posibil ca, din tesutul ramas in peretele pieptului, sa se dezvolte alte leziuni canceroase). Iata de ce, pentru femeile amenintate de un destin genetic nefavorabil, interventia chirurgicala oncoplastica pare a fi unica solutie. Evident, optiunea lor este controversata, iar isteria mastectomiilor la cerere ce a cuprins America a facut ca subiectul sa ajunga pe prima pagina a ziarelor din intreaga lume.
„Motivele majore care determina o femeie sa ceara o mastectomie profilactica sint ingrijorarea si anxietatea care, de cele mai multe ori, depasesc cu mult riscurile reale, spune Dr. Ann M. Geiger, de la Wake Forest University Baptist Center, autoarea unui studiu de referinta privind calitatea vietii pacientelor dupa aceasta interventie. La aceeasi concluzie au ajuns si cercetatorii britanici in urma unui studiu facut in 1998: 2.000 de femei au fost rugate sa isi calculeze riscul incidentei cancerului mamar (pe baza unui chestionar), dupa care au fost trimise la o sedinta de consiliere genetica. Rezultatul: majoritatea voluntarelor au avut tendinta sa isi exagereze factorii de risc (pina la 36 de procente).
Dar ce este consilierea genetica oncologica? E un ansamblu de tehnici ce presupune o abordare medicala, psihosociala, testarea genetica (pentru a oferi informatii asupra unor gene mutante, a caror identificare sugereaza un risc mare de aparitie a cancerului. De exemplu, mutatiile genelor BRCA1, BRCA2 si ale altor gene BRCA sint responsabile, dupa unii autori, de aproximativ 5% din cancerele mamare), precum si masurile care trebuie luate pentru a preveni aparitia bolii. Consilierea genetica oncologica a cunoscut o dezvoltare uluitoare in ultimii ani, cu rezultate remarcabile. Principala problema, la ora actuala, este aceea de a selecta din populatia generala candidatele perfecte pentru noua tehnica medicala, destul de costisitoare si delicata. In acest scop, a existat si in România un program national, derulat pe parcursul a doi ani (2004-2006), finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, ale carui obiective principale au fost preventia si diagnosticul precoce, pentru a putea schimba tendintele evolutive ale cancerului.
Am facut aceasta paranteza pentru a intelege ca, desi exista metode stiintifice destul de precise pentru a calcula riscul de imbolnavire, nu exista nici o cale de a alunga definitiv ingrijorarea si spaima de boala din sufletul unui pacient. A doua parte a studiului citat mai sus a demonstrat ca la un an de la consilierea genetica, in ciuda parametrilor calculati, toate femeile, fara exceptie, si-au mentinut tendinta de a exagera marja de risc. De ce? Pentru ca stresul fizic si psihic la care este supusa o femeie in timpul procesului de testare, cu toate aceste scanari si biopsii (care te fac sa te simti ciopirtita, dupa cum spune Carmen), poate desena in mintea unei femei cel mai sumbru scenariu. „Incepi sa crezi ca nu e decit o chestiune de timp pina ce rezultatul va iesi pozitiv.'
Page: 1 2