Vaccinul Johnson&Johnson într-o singură doză: cum funcționează și când ajunge în România

Vaccinul Johnson&Johnson, care se administrează într-o singură doză, va ajunge în aprilie în România. Cum funcționează și prin ce e diferit față de celelalte vaccinuri autorizate în Europa?

Vaccinul Johnson&Johnson va ajunge în aprilie în România, iar autoritățile române au furnizat deja date oficiale despre eficacitatea acestuia, despre posibilele reacții adverse și despre felul în care acesta diferă de celelalte vaccinuri autorizate în acest moment la nivelul UE, adică Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca.

Medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, a anunțat că primele doze din vaccinul Johnson&Johnson vor ajunge în țară la începutul lunii aprilie, prima tranșă constând în câteva zeci de mii de doze. Strategia pentru administrarea acestui vaccin nu a fost stabilită încă, a precizat acesta, dar se consideră că, fiind administrat într-o unică doză, va viza în special localitățile în care accesul la centrele de vaccinare este redus.

Vaccinul Johnson&Johnson poartă numele de Janssen și are indicație de utilizare pentru persoanele care au vârsta de peste 18 ani, deoarece testele clinice, ca și în cazul celorlalte vaccinuri autorizate în UE, nu au inclus și voluntari copii sau adolescenți, astfel încât nu sunt cunoscute datele de siguranță și eficiență în ceea ce îi privește pe aceștia.

Vaccinul Johnson&Johnson se administrează într-o singură doză de 0,5 ml, prin injecție intramusculară. Protecția asigurată de el începe la aproximativ 14 zile după vaccinare, dar durata acesteia nu este cunoscută, la fel ca și în cazul celorlalte vaccinuri.

Vaccinul Johnson&Johnson: efecte secundare

Prospectul vaccinului arată că au fost raportate evenimente de anafilaxie, astfel încât la administrare trebuie să fie întotdeauna disponibil un tratament medical și o supraveghere adecvată în caz de reacție de tip anafilactic. Astfel, cei care se imunizează cu el vor fi supravegheați timp de 15 minute după vaccinare.

Prospectul arată și că vaccinul Johnson&Johnson poate fi asociat cu reacții de anxietate, incluzând reacții vasovagale (sincopă), hiperventilație sau reacții asociate stresului, ca urmare la administrarea injecţiei cu acul. Vaccinarea va fi amânată în cazul persoanelor cu boală acută febrilă severă sau cu infecţie acută. O infecție minoră sau febra cu valori reduse nu constituie un motiv de amânare a vaccinării. Vaccinul va fi administrat cu prudență celor care iau tratament anticoagulant sau celor cu trombocitopenie sau orice tulburare de coagulare.

Vaccinul Johnson&Johnson funcționează, similar cu cel produs de AstraZeneca, având la bază pe un vector viral nereplicativ, și nu tehnologia ARNmesager, ca în cazul vaccinurilor Pfizer și Moderna.

Eficacitatea sa rezultată din studiile clinice este de 67%, față de AstraZeneca, cu 60%, sau cele care utilizează ARNmesager, ambele cu o eficiență de peste 90%. O altă diferență față de celelalte variante o reprezintă temperatura de stocare -20 grade Celsius, temperatură la care vaccinul poate rezista 24 de luni (se știe că un inconvenient în cazul vaccinul Pfizer îl reprezintă necesitatea de a fi stocat, până la 6 luni, la -80 grade Celsius. Vaccinul Moderna necesită aceeași temperatură ca și vaccinul Johnson&Johnson, -20 grade Celsius, dar rămâne valabil timp de 6 luni, în vreme ce vaccinul AstraZeneca rezistă 6 luni, între 2-8 grade Celsius.