Un subiect de meditatie

Natalie Imbruglia, Sting, Trudie Styler, Madonna, Woody Harrelson, Goldie Hawn si Courtney Love sint doar citeva nume din pleiada de celebritati din lumea muzicii si a filmului devotate trup si suflet uneia dintre cele mai mediatizate, controversate si (de ce nu?) adulate discipline ale mileniului trecut: yoga. Adevarul e ca nici in mileniul acesta nu poti deschide o revista fara a citi marturisirea nu stiu carei vedete ce si-a regasit echilibrul si puterea de a merge inainte datorita acestei practici.

Noii evanghelisti ai curentului sustin ca yoga elibereaza stresul, imbunatateste viata sexuala, tonifica musculatura, restabileste echilibrul mental si pacea sufleteasca. Pe scurt, yoga si meditatia sint din nou la moda, iar cele mai trendy gym-uri si spa-uri din lume au renuntat (partial, desigur) la clasele de aerobic si de spinning pentru a raspunde noii solicitari. Sigur, yoga a fost la moda si inainte.

Chiar daca europenii au descoperit-o abia la inceputul secolului trecut, in India aceasta se practica de mii de ani, ca o disciplina etica si fizica. Dincolo de granitele Indiei, insa, ea a fost preluata partial, insistindu-se asupra exercitiilor ce pun accent pe respiratie si postura. Unul dintre marii sustinatori ai curentului a fost Yehudi Menuhin (elev al lui B.K.S. Yengar, unul dintre primii profesori care au adus yoga in Europa, in anii ‘60). Atunci (ca si acum, de altfel), orice curent venit din Orient era asimilat cu repeziciune si ridicat la rang de moda. Cu atit mai mult, yoga, cu aerul ei mistic, avea reteta perfecta pentru a impresiona civilizatia apuseana: oferea un pachet complet, plin de cuvinte esoterice (guru, pacea interioara, libertate) si se preda din carti pline cu poze de initiati indieni, cu trupurile contorsionate in pozitii exotice.

Apoi, la sfirsitul anilor ‘70, pasiunea pentru yoga a palit in fata lui Jane Fonda si a celebrului ei aerobic si, timp de aproape doua decenii, ni s-a spus ca, daca vrem sa avem un trup superb si sanatos, trebuie sa ardem (caloriile). Dar inceputul noului mileniu a adus o alta perspectiva si dorinta de a avea ceva mai mult decit un corp tonifiat. Am descoperit ca avem nevoie de armonie, de echilibru, de o minte limpede si linistita intr-un corp energic.

Si iata cum yoga a inceput sa fie din nou vinduta in cele mai renumite gym-uri din L.A. (odinioara interesate doar de masa musculara), in forme comerciale („power yoga'), ce implica sarituri si pozitii ciudate. Unii adepti yoga sustin ca a fost o tradare. Eu cred ca a fost „adaptare'. La urma urmei, power yoga e un sistem yoghin autentic (cu exceptia ritmurilor hip-hop, din varianta actuala), dezvoltat pentru tinerii hindusi si conceput anume pentru trupurile tinere si foarte flexibile. Unele miscari (de exemplu, extensiile ample pe spate), insa, in varianta moderna, sint duse la extrem si trebuie sa fii foarte atent in practicarea lor. Dar, tocmai pentru ca poate fi extrem de puternica, fara un profesor bun yoga poate deveni periculoasa.

In yoga se spune ca fiecare postura este o terapie in sine – stimuleaza intregul sistem intern al organismului, mobilizeaza articulatiile, intinde coloana vertebrala, imbunatateste postura si circulatia sanguina, reduce durerile, da forta si energie. Daca reusesti sa-ti controlezi mintea, poti deveni mai puternic, pentru ca poti acorda atentia cuvenita acelor amanunte care-ti pot mari potentialul vital. Asa cum, prin cure regulate de detoxifiere, iti poti creste nivelul de energie, prin exercitii speciale de limpezire a mintii iti poti mari potentialul psihic si mental.

De cele mai multe ori, oamenii se apropie de yoga pentru ca sint tensionati, stresati, nefericiti sau pentru ca sufera de… dureri de spate. Studiile au aratat ca barbatii incep exercitii yoga la recomandarea medicului, in urma unui accident sportiv. Altii pentru ca au aflat ca, prin numai citeva exercitii de respiratie yoga, iti poti modifica intreaga chimie a corpului. „Exista citeva cursuri de respiratie de-a dreptul ne­bunesti', spune Mary Steward, un celebru guru yoga din Marea Britanie, intr-un interviu acordat revistei Vogue,

„Am vazut profesori care cer elevilor sa-si tina respiratia pina ce pupilele li se dilata si ajung sa-si imagineze ca se intimpla ceva extraordinar. Da, e un exercitiu de imaginatie foarte bun, dar te rupe complet de realitate. Am intilnit oameni care au ajuns in spital pentru ca au fost obligati sa se trezeasca la 4 dimineata pentru o sedinta de 4-5 ore de meditatie, fa­ra a putea sa manince sau sa bea ceva, fiind siliti sa stea intr-o pozitie nu tocmai confortabila. Astfel de exercitii nu apar in nici una din scrierile sanscrite. Yoga nu are nimic de-a face cu astfel de manifestari. Nu trebuie sa dormi pe un pat de cuie si nici sa umbli pe carbuni incinsi. Scopul pozitiilor traditionale este acela de a pregati corpul pentru meditatie, in asa fel incit practicantul sa poata sta drept, linistit si relaxat.

Bhagavad Gita, un text sacru de filosofie hindusa, scris cindva intre anii 600-800 i.e.n., foarte cunoscut in India, spune urmatoarele: „Yoga inseamna armonie. Nu e pentru cel care maninca prea mult sau pentru cel care maninca prea putin. Nu e pentru cel care doarme prea mult sau doarme prea putin.' Yoga nu are nimic de-a face cu excesul, cu oboseala sau cu frustrarea. Dupa o ora de yoga nu trebuie sa cazi epuizat. Trebuie sa te simti cu picioarele pe pamint, constient si calm, cu un potential de energie ce trebuie sa creasca zi dupa zi. „Unirea celor trei elemente: fizic, mental si spiritual, e menita sa te invete umilinta', spune Mary Steward. Dar acest sistem nu functioneaza pentru oricine.

Ca beauty, health si fitness editor al revistei, incerc tot felul de exercitii noi, de la callanetics la tenis. Am incercat o multime de lucruri venite din Orient, de la masaje si tratamente de frumusete, pina la exercitii fizice, inclusiv Tai Chi, Qi Gong sau Pilates (o forma de stretching, derivata direct din asanele yoga). A fi in forma face parte din fisa postului meu. Era firesc, deci, sa incerc si yoga. Am facut cursuri in sali minuscule sau in sali uriase de gym, aromate cu parfumuri Zen; in incaperi racoroase sau in ca­binete de psihologi. M-am trezit in zori sau am facut exercitii in mijlocul zilei. Am facut zile de yoga, sedinte de doua-trei ore sau de 40 de minute. Am facut exercitii yoga cu profesor sau singura, in timpul meu liber. Am participat la cursuri in care s-au ars betisoare si s-au aprins luminari, sau am cintat incantatii sanscrite, cu sonoritati mis­tice. Dar, din pacate, dupa atitea incercari, trebuie sa admit ca yoga nu e pentru mine.

Stiu, sint un paria intr-o lume in care yoga se vinde mai bine decit sexul (toata lumea o practica sau vorbeste despre ea). Singurul lucru care s-a modificat in viata mea (si nu sint sigura ca acest fapt se datoreaza asanelor yoga) a fost acela de a-mi imbunatati dieta, pentru a-mi purifica orga­nismul. In rest, beneficiile directe asupra trupului meu nu se deosebesc cu nimic de cele ale unui banal stretching, la sfirsitul sedintei de fitness. O singura parte a lectiei m-a facut intotdeauna sa ma simt cu adevarat bine: acele 15 minute de la sfirsit, cind zaci pe podea, dupa ce ai trecut prin atitea pozitii dureroase, cind poti finalmente sa respiri fara expiratii suieratoare, sa-ti relaxezi mintea si trupul. Asa ca mi-am orientat cautarile catre ceva mai apropiat de nevoile mele, care sa ma ajute sa-mi regasesc calmul: meditatia (face parte din sistemul yoga).

Ce presupune o ora de meditatie? Sa stai linistita, sa te concentrezi usor pe respiratie, apoi sa-ti lasi gindurile sa zboare libere prin minte, sa le observi, dar sa nu le dai nici un fel de energie. Ocazional, meditatia poate fi intrerupta de zgomotul unui gong sau de o plimbare usoara pe linga un perete, de incantatia unei mantre (de obicei, in sanscrita). Dar, cel mai adesea, ora se desfasoara in liniste totala. Niciodata, insa, meditatia nu te duce in acea stare de transa in care pierzi contactul cu realitatea. Dimpotriva, meditatia este o stare profunda de constienta.

De-a lungul timpului, tot mai mute femei (inclusiv Madonna) au inceput sa frecventeze cursurile de meditatie, ca un pas firesc dupa frecventarea cursurilor de yoga. (Unele, citeva exceptii, pentru ca au aflat ca aceste cursuri sint frecventate de barbati tineri si sensibili.) Majoritatea cauta o modalitate de a elibera sau controla tensiunile uriase, datorate profesiei, vietii sociale si relatiilor personale. Sint femei de succes, cu o cariera in plina ascensiune, care cauta sa scape de programul ultra-incarcat. Iar faptul ca meditatia le poate ajuta e dovedit stiintific. Cercetarile au demonstrat ca practicarea regulata a meditatiei imbunatateste activitatea cerebrala, restabileste echilibrul mental al celor care sufera de depresie, hiperactivitate sau au probleme de concentrare. Revista Time estimeaza ca, la ora actuala, numai in Statele Unite sint aproximativ 10 milioane de practicanti devotati ai meditatiei, printre care Shania Twain, Uma Thurman si, evident, Madonna.

„Meditatia este lucrul cel mai bun pe care o femeie il poate face pentru sine insasi', spune Camille Maurine, coautor al cartii Me­ditation Secrets for Women, intr-un articol publicat in revista ELLE U.K. „Femeile sint supuse astazi unui stres enorm. Trebuie sa contracareze atit de multe schimbari de ritm hormonal si biologic si trebuie sa caute cele mai eficiente modalitati pentru a restabili echilibrul interior.'

In acelasi articol e citata Dr. Patricia Carrington, autoarea cartii Freedom in Meditation, care sustine ca meditatia poate reduce nivelul de colesterol, poate imbunatati starea de sanatate a inimii si, in multe cazuri, poate trata sindromul premenstrual. „Meditatia inseamna sa investesti timp in tine insati. Nu exista factori externi. Esti doar tu, cu tine, si trebuie sa-ti antrenezi constient intregul spirit si intreaga inteligenta. Iar dupa o perioada de practica, ai surpriza sa descoperi ca efortul tau nu a fost fara rost. Cred cu toata fiinta mea ca meditatia poate fi una dintre solutiile la cele mai complicate probleme de sanatate ale secolului nostru', incheie domnia sa.

Iar daca aceste argumente nu sint de-ajuns, te anunt ca, potrivit ultimelor cercetari, meditatia are efecte remarcabile in comba­terea imbatrinirii, reducind virsta biologica cu cinci ani fata de cea reala. Un fapt extrem de important, daca te gindesti ca salile de meditatie ramin inca un loc sigur, unde poti gasi barbati sensibili si singuri. Dar acesta e un comentariu frivol, pentru care imi cer scuze si asupra caruia promit ca o sa meditez.

Lioara Bradu

Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK