Sport pentru minte

Momentul adevarului: dupa un articol despre artele martiale buna mea prietena Carmen, un excelent psiholog, care, dupa ce a analizat citeva dintre visele mele stranii si mi-a pus diagnosticul de „frustrare, stres si oboseala cronica', a decis ca e momentul sa-mi restabilesc echilibrul psihico-fizic prin… „Da, stiu, yoga', am ripostat repede, plictisita si oarecum revoltata de tam-tam-ul (nejustificat, in opinia mea) facut in jurul acestei practici. „Nu, arte martiale', mi-a raspuns zambind, „sau orice alta tehnica de auto-aparare.

Se pare ca ai intrat intr-o zona alunecoasa, in care simti ca nimeni nu-ti respecta limitele. Aceste tehnici te-ar ajuta sa-ti definesti un teritoriu clar si niste bariere stricte, dincolo de care nu se trece. Ai nevoie de asta.” Uau! Nu suna rau deloc: o terapie care sa-mi modeleze trupul si mintea in acelasi timp, plus un antrenor personal pe post de psiholog. Cine s-ar putea plange?

De fapt, ideea nu e tocmai noua. Am auzit-o pana acum de mii de ori: exercitiile fizice ajuta la imbunatatirea starii de spirit si a performantelor intelectuale, vindeca depresiile si elibereaza stresul. Cercetatorii in domeniu, insa, au dezvoltat aceasta tema si, de curand, au descoperit ca pentru a obtine maximum de beneficii este esential sa alegi atent si corect sportul (sau tipul de antrenament) care sa se potriveasca unei anumite stari de spirit si unei anumite personalitati (o decizie care cere multa auto-analiza si putin ajutor de specialitate).

„Trebuie sa identifici cu maxima exactitate problemele psihice existente inainte de a alege tipul de activitate fizica ce va functiona cel mai bine pentru tine', spune Dr. Michael Sachs, profesor de kinesiologie la Temple University. Iar pentru asta el propune sa-ti „pierzi' timpul cu intrebari metafizice de genul „ce-mi doresc eu de la viata?', „care sunt lucrurile greu de suportat pentru mine?', „care-mi sunt limitele?', „ma simt ingradita, presata, constransa?', „sunt deprimata?'. „Abia apoi poti estima daca solutia, in cazul tau, sunt exercitiile calme, solitare, linistite sau cele agresive, dinamice, solicitante', spune el.

No pain – no gain

Dr. Thomas Collingwood, fondator al Fitness Intervention Technologies, o organizatie care functioneaza cu succes in Texas si Colorado, care concepe programe de antrenament pentru ofiterii de politie si alte meserii cu factor crescut de risc, dupa mai multi ani de studiu aplicat, a descoperit ca antrenamentul cu greutati dezvolta respectul si increderea in sine. Explicatia e simpla si de bun-simt: pentru ca rezultatele (forta, imbunatatirea tonusului muscular, posturii si, automat, a atitudinii) se vad relativ repede (mult mai repede decit in cazul altor sporturi), pe masura ce performantele se imbunatatesc, oamenii incep sa-si evalueze corpul mai putin in functie de felul in care arata si mai mult in functie de ceea ce sunt capabili sa faca. De cat de puternici si (implicit) competenti se simt.

Managementul furiei, pe de alta parte, solicita activitati explozive: box, kickboxing sau tenis. „Furia stimuleaza corpul sa elibereze adrenalina, prin urmare tensiunea arteriala si pulsul cresc exagerat, iar musculatura se contracta – o reactie absolut naturala, care apare necontrolat, ori de cate ori esti pus in situatia de a te autoapara', explica Collingwood. „Cind mania, furia, energiile negative nu sunt descarcate, organismul este supus unor tensiuni anormale, care-l pot distruge. Daca, in astfel de momente, lovesti sacul de box (sau un partener imaginar), orice sentiment de frustrare dispare. Cu alte cuvinte, te „cureti' de resentimente, de influentele negative din jur si incepi sa privesti lucrurile intr-o alta lumina.'

La Northwestern Memorial Wellness Institute din Chicago, psihologul Cynthia Levine a descoperit anumite „armonii', cum le numeste ea, intre unele forme de exercitiu fizic si starea psihica a pacientilor sai. O femeie care in copilarie a fost victima unor abuzuri repetate, care au dus la o forma acuta de depresie, datorata lipsei respectului de sine, a inceput un program sustinut, progresiv de mars si alergare. Rezultatele au fost uluitoare. „Cind alearga se simte competenta si sigura de sine. Simte ca detine controlul propriei vieti, asa cum nu i s-a mai intimplat niciodata pana acum', spune Levine. „Iar asta demonstreaza clar ca a stabili si a urma un program, a atinge un tel, poate avea un impact urias asupra felului in care o persoana se vede pe sine insasi.'

Intra in legatura

Dar sa mergem mai departe: pentru cuplurile cu probleme de comunicare, se pare ca antrenamentul cu greutati functioneaza mai bine decit sedintele de consiliere maritala. Conditia e ca cei doi sa se antreneze impreuna, cu regularitate. Simplul fapt ca isi stabilesc impreuna un scop (de exemplu, sa arate mai bine, sa fie intr-o forma fizica mai buna) si lucreaza impreuna la realizarea lui e de natura sa-i apropie. „Ba chiar mai mult, acest tip de antrenament ii invata sa se sprijine, sa se ajute si sa se incurajeze reciproc. Incep sa-si acorde mai multa atentie unul celuilalt, nu numai in sala de gym, ci si in afara ei', completeaza Radu Teodorescu, un binecunoscut antrenor de fitness. „Fara sa mai luam in considerare faptul ca exercitiul fizic este un excelent afrodisiac', continua el. „Pe scurt, antrenamentul cu greutati este fara doar si poate o metoda terapeutica dinamica, desfasurata intr-un mediu sigur si generos, prin care oamenii isi pot rezolva problemele emotionale si de comunicare.'

Cat despre sporturile de echipa, exista nenumarate studii psihologice care demonstreaza ca acest tip de antrenament ajuta la rezolvarea problemelor emotionale reprimate, inlatura sentimentul de singuratate, naste siguranta si incredere, dar, mai ales, acel sentiment unic de a apartine unui grup. In plus, incurajarile din partea membrilor echipei sunt de natura sa intareasca respectul de sine. Pentru persoanele care au crescut intr-un mediu problematic sau abuziv, sporturile de echipa sunt solutia ideala pentru a le ajuta sa-si recastige increderea in oameni, sa-si dezvolte capacitatile de adaptare si integrare sociala.

Activitatile in aer liber (orientarea turistica, schiul de fond, calaria) sunt recomandate celor care simt nevoia sa-si exploreze latura spirituala profunda. „Stabilirea unei legaturi cu natura contribuie la crearea unei stari generale de bine', explica Levine. „Evadarea din haosul si stresul vietii cotidiene le ofera o cu totul alta perspectiva asupra propriei existente. Realizeaza ca problemele lor nu sunt atat de mari pe cat credeau la inceput, ca sunt doar o mica parte din ceva mult mai mare si mai important, ca totul are un sens si un scop, iar toate astea se traduc printr-un sentiment de calm, de incredere, de competenta.'

Iata o idee deloc de neglijat, mai ales daca ne gandim ca managementul stresului este unul dintre principalele motive pentru care astazi oamenii se apuca de sport (potrivit ultimelor sondaje in domeniu). Si pe buna dreptate. S-a dovedit ca activitatea fizica moderata, regulata, ajuta la temperarea reactiilor in situatii de criza prin „arderea hormonilor stresului.

Reversul medaliei

Atentie, insa, chiar daca terapia prin sport suna minunat si are minime contraindicatii, e foarte important sa respecti anumite criterii. De exemplu, trebuie sa stii cind anume e bine sa te antrenezi, in ce moment al zilei. Chiar daca majoritatea expertilor sunt de acord ca exercitiul fizic este binevenit oricand gasesti o fereastra in programul tau, se pare ca antrenamentele de seara sunt ideale pentru persoanele cu o viata foarte agitata, deoarece le ajuta sa-si „curete' mintea si trupul de toate problemele carora au fost obligate sa le tina piept de-a lungul zilei. Ritmul si intensitatea antrenamentului nu trebuie nici ele neglijate, deoarece au o influenta uriasa asupra starii noastre de spirit.

A te cufunda intr-un program de weight-lifting (antrenament cu greutati) intens cand nu esti in cea mai buna forma fizica poate duce la acumularea excesiva de acid lactic in tesutul muscular, provocind dureri musculare acute si crampe, fapt care, s-a dovedit, poate naste o criza acuta de anxietate. Acelasi efect (ca urmare a cresterii exagerate a ritmului cardiac) il are si un antrenament cardio excesiv de intens.

Dar mult mai numeroase sint cazurile in care tocmai introspectia calma si linistita poate produce o adevarata cadere nervoasa. „Am facut citeva cursuri de yoga, sperand ca-mi voi gasi echilibrul si linistea interioara. Din pa­cate, reactia mea a fost cu totul alta. M-am speriat de-a dreptul', marturiseste un editor newyorkez ELLE. „Am inceput sa ma intreb obsesiv daca exista viata dupa moarte. Daca nu cumva suntem cu totii inchisi, fara speranta, intr-o uriasa cutie.'

„Pe anumiti oameni, activitatile care cer introspectie ii forteaza sa se concentreze exagerat asupra proceselor fiziologice din organism: de ce ma doare piciorul drept? Ce inseamna furnicaturile din mana stanga? De ce-mi bate inima atat de repede?', explica Levine. In aceste cazuri, specialistii in domeniu recomanda activitati care nu necesita concentrare, ci, dimpotriva, au capacitatea de a distrage atentia practicantului de la propria persoana. De exemplu, o ora de jogging, cu mp3-ul pe urechi.

Al treilea criteriu de care e bine sa se tina cont in alegerea tipului de antrenament este personalitatea pacientului. Exista cazuri in care antrenamentele traditionale de armonizare (de genul yoga), al caror principal scop este stabilirea unei conexiuni intre trup si minte, in mod paradoxal nu fac altceva decat sa agite oamenii, lasandu-le impresia ca isi pierd timpul, ca nu sunt pe drumul cel bun. „Cu ani in urma, am incercat sa-mi conving una dintre cele mai bune cliente, aflata atunci intr-un moment de criza, sa urmeze niste cursuri de yoga', povesteste Greg Isaac, director de programe pentru coasta de vest la Equinox Fitness Clubs, un celebru antrenor, prin mana caruia au trecut nenumarate vedete de la Hollywood. „Reactia ei a fost exact opusul a ceea ce ma asteptam. S-a plins ca nu e nimic mai mult decit pierdere de timp. Abia apoi am realizat ca ea avea nevoie de ceva mult mai intens, ceva care sa o solicite la maximum.'

„Trebuie sa fii foarte atent la necesitatile fiecarei persoane', e de parere Radu Teodorescu. „Daca am un client din cale afara de stresat, incerc sa-l rup de toate problemele lui, sa-l fac sa transpire din greu, sa-si oxigeneze sangele printr-un program cardio intens: sprinturi sau catarare libera. Daca acel client este epuizat sau intr-o forma fizica slaba, incep cu ceva mai usor, de exemplu, mars fortat pe treadmill sau stret­ching. Cind nivelul de energie al persoanei respective este scazut, e bine sa incepi prin a-i accelera circulatia sanguina, urmand ca apoi sa adaptezi exercitiile in functie de evolutia sa fizica, dar, mai ales, cea a starii de spirit.'

O.K., dar daca nu ai langa tine un antrenor ca Radu sau Isaac, care sa poata gandi ca un psiholog si nici un psiholog care sa actioneze ca un antrenor personal? Nici o problema. Treci la actiune, cu prudenta, ascultandu-ti in permanenta organismul. Important e sa stabilesti legatura intre trup si minte, apoi totul vine de la sine. Iar asta poate fi la fel de usor ca a te cunoaste pe tine insuti. E nevoie doar de putina vointa.

Arhiva revistei ELLE
Foto: Arhiva revistei ELLE

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK