Schimba-ti stilul de a manca!

Daca pana acum ai reusit sa stai departe de dieta Dukan, considera-te norocoasa: eu, una, sunt inconjurata de prieteni si colegi care tot pierd si iau in greutate de vreun an incoace. Pot sa-ti spun, dupa grimasele lor din timpul pranzului – cand se lupta cu cateva frunze de salata verde – ca rezultatul sacrificiilor lor este mai degraba o infrangere decat un succes. Si spun asta numai gandindu-ma la cat de mult pierd din placerea de a manca. Insa exista un nou plan de nutritie, bazat pe un principiu total diferit. Se numeste Dieta Instinct si te invata sa-ti asculti in primul rand poftele si corpul.

In ultimul an, The I Diet, asa cum este cunoscuta in intreaga lume, a devenit din ce in ce mai populara tocmai datorita faptului ca se bazeaza pe cercetari minutioase in domeniul biologiei, psihologiei, istoriei si nutritiei. De asemenea, originea dietei a contribuit foarte mult la popularitatea sa: ea a fost elaborata de Susan B. Roberts, profesor al Universitatii Tufs, iar ulterior, promovata de colegii ei in universitati de prestigiu din Ivy League, precum Yale, Columbia sau Harvard. Susan Roberts a conceput acest plan nutritional pornind de la premisa ca suntem programati sa mancam tot felul de alimente, fiind ghidati de instinctul de supravietuire mostenit de la stramosii nostri. Totusi, aceste nevoi nu ne mai servesc prea bine in ziua de azi. Caci, sa fim seriosi, atunci cand mancam oua de ciocolata Cadbury, tolaniti pe canapea, nu ne pregatim de confruntarea cu un tigru.

Pornind de la aceasta premisa, Roberts a identificat cinci instincte de baza care ne saboteaza atunci cand incercam sa tinem regimuri de slabire: foamea (o uram din tot sufletul!), disponibilitatea (daca avem, de ce sa nu mancam?), densitatea calorica (cei mai multi dintre noi savuram si poftim la un ospat bogat in calorii), obisnuinta (anumite stari emotionale ne induc dorinta de a manca acele alimente care ne confera o stare de bine) si varietatea (cu cat exista mai multe feluri de mancare, cu atat mancam mai mult – in urma unui studiu, s-a demonstrat ca acele persoane carora li s-au oferit trei tipuri diferite de paste au mancat cu 14% mai mult decat persoanele carora li s-a oferit un singur fel de paste).

In cartea sa, The I Diet, Susan Roberts prezinta un plan alimentar de opt saptamani conceput in ideea de a ne ajuta sa tinem sub control si sa ne pacalim dorintele subconstiente. De asemenea, cartea contine si o serie de strategii cu ajutorul carora am putea sa ne controlam instinctele alimentare.

Primul pas este de a identifica exact acela dintre cele cinci instincte care te domina intr-o mai mare masura. Asadar, daca dietele ti se par problematice pentru ca stomacul tau face tot timpul galagie, atunci este foamea; daca nu poti refuza o prajitura cu ciocolata, atunci inamicul tau este incapacitatea de a controla nevoia de calorii. Prima mea problema este disponibilitatea – daca mi se pune ceva pe masa, atunci voi manca. Si nu fac nici o discriminare intre alimente. A doua mea problema, obisnuinta: daca sunt stresata, obosita, mahmura sau trista, ma cufund intr-o mare de mancaruri care nu necesita mai mult decat o incalzire la cuptorul cu microunde. Dar cea mai fericita ma face o felie de branza cheddar de dimensiunea unei fripturi.

Imi aduc aminte perfect momentul in care am inceput sa deprind acest obicei nesanatos. Cand eram mica, ori de cate ori ma imbolnaveam de gripa, mama ma trata cu un adevarat ospat: o ditamai bucata portocalie si stralucitoare de branza cheddar si bucati de sunca prajite. De fapt, nici macar nu era sunca adevarata, ci bucatele din acelea mici, preambalate, care se pun in salata. As fi mancat incontinuu! Iar la final imi potoleam setea cu o alta nebunie de-a mamei: sirop de ghimbir. In cele din urma, ma simteam satula si, cumva, mai putin bolnava.

Cand am stat de vorba cu Roberts, i-am povestit despre problema mea cu branza, asemeni unui pacatos care-si doreste sa cada in ispita din nou. Recunosc, imi place la nebunie, nu ma pot abtine, dar in acelasi timp mi-e teama ca, mancand in continuare la fel de multe lactate, ma voi transforma intr-o vaca. „Cred ca mananci branza nu doar de dragul copilariei sau al gustului, ci si pentru calorii, spune Roberts. „Atunci cand mancam alimente bogate in calorii, eliberam dopamina din creier, iar asta ne face fericiti. Te sfatuiesc sa cauti sa mananci o branza mai consistenta, pe care sa o introduci in mesele tale zilnice, nu in gustari. Treptat vei vedea ca o sa-ti doresti sa mananci branza din ce in ce mai putin.

Acest tip de practica – recalibrarea gusturilor in ideea de a-ti dezvolta o preferinta pentru mancarea sanatoasa – este cheia Dietei Instinct. Practic, iti reeduci creierul prin substituire si repetitie. Iar cu timpul te vei obisnui: nu va mai trebui sa te prefaci ca-ti plac morcovii cu humus mai mult decat chips-urile cu maioneza pentru ca exact asa va fi. Trebuie doar sa incepi cu pasi mici: daca tanjesti dupa o prajitura cu ciocolata, substitui-o cu o varianta mai putin calorica, intr-o portie mai mica si completeaz-o cu un mar sau cu un alt aliment care va adauga fibre care se digera lent.

„Substituind cu alimente bogate in fibre si sarace in calorii iti vei reseta poftele, pentru ca vei incepe sa separi caloriile de gust, spune Roberts. „Va continua sa-ti placa gustul, dar nu vei mai obtine recompensa dopaminei; in timp, mancarea iti va placea in continuare, dar nu vei mai ravni atat de mult la ea. Aplicand aceasta rutina, practic iti poti «vindeca» o pofta in doar cateva saptamani. Cu alte cuvinte, o dieta nu ar trebui sa fie o „dieta – ceva din cauza caruia suferi pentru o anumita perioada de timp, dupa care te intorci, mai mult sau mai putin, la obiceiurile tale alimentare zilnice –, ci o alta perspectiva asupra consumului de mancare, o perspectiva care, odata cu timpul, se va transforma intr-un stil de viata. In aceasta privinta, Dieta I a avut rezultate impresionante: in cadrul unui test, 85% dintre participanti au pierdut intre 5 si 25 de kilograme in primele sase luni. In plus, 90% dintre ei si-au mentinut greutatea pentru cel putin un an de zile.

Bineinteles, este esential sa-ti poti controla foamea: Roberts ne sfatuieste sa luam mesele la ore fixe, constand in alimente bogate in fibre, carbohidrati buni si proteine, care se digera incet, si alimente voluminoase (salate, supe si milk-shake-uri sarace in grasimi), pentru a-ti pacali creierul ca, de fapt, mananci mai mult. Alt motiv principal pentru care multe dintre diete esueaza este, pe langa foame, faptul ca nevoia de varietate este foarte puternica. Avem tendinta de a ne plictisi repede de un program alimentar, fie ca este vorba de unul sarac in carbohidrati sau in grasimi, si pana la urma renuntam.

Solutia nutritionistului este sa variem acesti factori in cadrul dietei in asa fel incat echilibrarea lor sa rezulte intr-o pierdere in greutate. „N-ar trebui sa recurgem la o singura strategie de combinare a alimentelor, spune ea. „Avem fibre, proteine, volum si alimente cu un continut caloric scazut, care se pot combina in fel si chip, astfel incat sa-ti fie satisfacut atat apetitul pentru alimente gustoase, cat si cel pentru varietate.

Planul specialistului include mai multe strategii pentru a preveni tendinta omeneasca de a manca prea mult sau pentru a alege alimente sarace in calorii, dar gustoase. Iar sfaturile ei nutritive sunt pana la urma de bun simt: si anume sa te rezumi la portii mai mici sau sa folosesti o lingura mai mica – dar care, in mod surprinzator, sunt foarte eficiente. Tendinta mea de a devora totul ca un lup, servind cate putin din fiecare fel, a fost in cele din urma infranata, aproape fara efort, cand m-am asigurat ca iau gustarile pe un pat de salata verde.

Roberts m-a sfatuit sa scap de toate tentatiile din frigider, si nu doar de branza, ci practic de absolut orice aliment nesanatos sau hipercaloric, pe care as vrea sa-l exclud din dieta. Conform cercetarilor ei, faptul ca esti tentat de bunatatile pe care le ai prin casa poate duce la o crestere alarmanta in greutate – de pana la 20 de kilograme, intre varsta de 20 si 55 de ani. Oops!

Din nefericire, subconstientul invinge intotdeauna constientul atunci cand conditiile ii sunt favorabile: daca, in general, mananci gogosi proaspete pe fond nervos, in momentele in care stresul te copleseste, vei ceda cu siguranta unei gogosi. Vointa nu are nici o sansa. „Sentimentul de recompensa pe care il obtii din mancat se afla de partea subconstienta a creierului nostru. Precum si toate functiile instinctive, de exemplu respiratia, pe care nu o putem opri constient. Practic, creierul trece oricand peste vointa ta. Deci, trebuie sa fii mereu cu un pas inaintea instinctelor tale. Atata timp cat iei decizia constienta de a ocoli cofetaria, silueta ta nu va avea de suferit.

Roberts nu este singurul expert care crede ca inceputurile obezitatii, aceasta epidemie a epocii moderne, isi are radacinile in trecut, cu mult inainte ca geniile culinare sa inventeze gogosile. Deirdre Barrett, profesor la Harvard, argumenteaza in cartea sa, Waistland, ca motivul pentru care poftim la alimente sarate, uleioase si dulci este ca pentru ca nutrientii pe care ii reprezinta (carne, grasime si fructe coapte) erau greu de gasit in Epoca de Piatra. De asemenea, Barrett sustine ca, odata cu dezvoltarea agriculturii, dieta oamenilor a inceput sa se bazeze pe carbohidrati rafinati, substante pe care corpurile noastre nu au fost niciodata invatate sa le digere.

Deci, pentru a reveni la silueta pe care suntem predispusi sa o avem (adica zvelta), ar trebui sa ne rezumam la consumarea alimentelor care le erau disponibile si stramosilor nostri vanatori-culegatori, adica peste, carne slaba (nici mistretii nu avea exces de greutate in salbaticie), legume si fructe. Si sa evitam placerile lumii moderne, adica abominatiile alimentare, nefiresc de delicioase, pe care le-a inventat. Pe scurt, sa ne dominam instinctele!

de April Long

Foto: various vegetables and fruits in apple shape from Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK