Nu-mi vine sa cred! E ora 5 a.m., iar eu n-am inchis un ochi. Au reinceput programele de stiri pe care le-am vazut de trei ori in noaptea asta. Peste exact patru ore trebuie sa fiu la birou. Ce rost mai are sa incerc sa adorm? Durerea de cap a inceput sa ma chinuie pe la prinz, iar miinile au inceput sa-mi tremure in jurul orei cinci dupa-amiaza. Ma intorc acasa la 6,30 p.m. si ma prabusesc in pat. Sper sa adorm din clipa in clipa. Asa ca inchid ochii si astept… astept… si ma simt din ce in ce mai treaza. In jur de 9 p.m, decid ca e cazul sa incerc alte metode de relaxare, asa ca-mi pregatesc o baie calda. Simt cum apa fierbinte ma moleseste si, ca sa nu pierd efectul, ma indrept spre dormitor. Dupa jumatate de ora in care nu reusesc sa adorm, intru in panica. Ce poate fi in neregula?
Niciodata nu am avut probleme cu somnul. Pe la 3 a.m. incepe sa ma irite ticaitul ritmic al ceasului. Imi amintesc cele mai ridicole lucruri din trecut. Izbucnesc in plins pentru ca atunci cind implineam sapte ani n-a venit nimeni la ziua mea. „Asta nu e un comportament sanatos, imi spun. Si asta ma face sa pling si mai tare. In sfirsit, reusesc sa adorm. Ultima data cind m-am uitat la ceas era ora 5,30 a.m. Chinul acesta a durat doua luni. In tot acest timp nu am reusit sa dorm decit doua sau trei ore pe noapte. Eram din ce in ce mai obosita, emotiva si atit de palida, incit prietenii sotului meu incepusera sa ma intrebe daca sint insarcinata. Am trecut prin toate etapele: de la ingrijorare la frustrare, la minie, la rugaciune, la Shopping Channel.
Am trecut prin toate chinurile insomniei si pot sa spun ca cel mai greu e sa adormi cind e luna plina. In secolul nostru a devenit un imperativ sa fii la curent cu ultimele stiri transmise prin Internet sau TV, sa suni in Japonia tinind cont de fusul orar si sa te trezesti foarte devreme, sa prinzi ziarele de dimineata. Dar in timp ce super-informarea trebuie sa ne faca mai destepti si mai eficienti, in mod ironic, ne-a facut, pe cei mai multi dintre noi, super-obositi. Cind ne intindem seara, finalmente, in pat, nu reusim decit sa stam acolo, pierduti, cu ochii larg deschisi. Vinzarile fabuloase pe care le-au inregistrat analgezicele (de genul Tylenol Pm) sau somniferele au depasit exorbitanta suma de 350 milioane de dolari anul trecut, ceea ce dovedeste ca incercam sa facem ceva in privinta acestei probleme, dar mai ales ca sintem constienti ca ea exista.
Insomnia nu e o boala, ci o disfunctie. Aproape jumatate din populatia globului are astfel de probleme, care afecteaza nu numai somnul, ci si sanatatea pina la decaderea critica a sistemului metabolic si imunitar. Desi avem nevoie de aceeasi durata si calitate a somnului, dormim mai putin cu 20% decit acum 100 de ani. „Somnul e un proces anabolic care reface tesuturile vitale si proteinele cu beneficii regenerative clare. E asemeni timpului necesar unei masini pentru alimentare, schimb de ulei si revizie tehnica, e de parere Neil B. Kavey, director la Sleep Disorder Center la Columbia Presbiterian Medical Center, New York.
Cantitatea de somn necesara e transmisa genetic si programata in functie de propriul bioritm. Cei mai multi dintre noi au nevoie de sapte sau opt ore de somn pe noapte. „Nu exista modalitate sa lupti cu somnul. Corpul acumuleaza o mare deficienta pe care la un moment dat trebuie sa o compenseze. Oamenii pot fi privati de mincare sau chiar de apa timp mai indelungat decit pot rezista fara somn, sustine Gary Zammit, director la Manhattans Sleep Disorders Institute.
E adevarat ca poti camufla o lipsa de somn cu tone de cafea, reusind astfel sa fii activ pe parcursul zilei. In termeni de specialitate aceasta se numeste dependenta orara. Ceasul biologic (si cafeaua) stimuleaza creierul, dar nu inseamna ca lipsa de somn e compensata. Mai devreme sau mai tirziu organismul va ceda.
Insomnia e un simptom, nu o problema in sine, asa cum e febra in cazul infectiilor. Se pare ca insomniacii au o istorie veche. Problemele vin din copilarie, cind au avut cosmaruri sau teama de intuneric. Dar, in majoritatea cazurilor, stresul e vinovatul numarul unu pentru noptile nedormite. Somnul poate fi afectat si de cauze medicale: depresii, dureri, astm, osteoporoza, probleme digestive. Programul neregulat, prea multa nicotina, alcool sau cofeina, lipsa miscarii fizice sau efortul fizic facut chiar inainte de culcare sint alti factori care alunga somnul. Un pat incomod sau o camera supraincalzita, prea rece, zgomotoasa sau prea luminata au acelasi efect. Cu timpul, insa, insomnia devine un obicei, asa cum e rosul unghiilor.
„Chiar daca insomnia cronica se invata, partea buna e ca se si dezvata, e de parere Gregg Jacobs, autorul cartii „Say Goodnight to Insomnia. De curind a pus la punct un program comportamental care, sustine el, ar vindeca 75% dintre insomniaci. „Somnul e provocat de scaderea temperaturii corpului. Daca te trezesti la aceeasi ora in fiecare dimineata, si iesi afara, la lumina, poti determina o crestere rapida a temperaturii corpului, in asa fel, incit sa coboare la timp seara, pentru un somn linistit. Sistemul sau include tehnici care sa te deconecteze in timpul zilei de la stresul zilnic. Conform teoriei sale, hormonul stresului poate sa persiste in organism, cauzind insomnia.
Nancy Peske si Beverly West, doua scriitoare de comedie din New York, au descoperit puterea de vindecare a filmului. Initial cunoscute pentru polemicile cinematografice „excesul de camembert al lui Gary Oldman opus stoicismului lui Alan Rickman sau „implicatiile culturale ale tunsorii lui Brad Pitt, au lansat de o carte care s-a bucurat de mare succes „Cinematherapy. Imprumutata dintr-unul din cele mai noi curente ale pop-psihologiei, cinematerapia ofera o alternativa la stresul provocat de o relatie in dilema, indecizie in cariera, si multe altele. „Pentru ca un film sa fie cu adevarat terapeutic, trebuie sa-l plasezi in categoria corecta, spun autoarele. Ca urmare, saptamina de saptamina urmaresc ultimele aparitii cinematografice, cautind valori psihoterapeutice.
Page: 1 2