Sa vorbim despre insomnie si cum o putem trata

Nu-mi vine sa cred! E ora 5 a.m., iar eu n-am inchis un ochi. Au reinceput programele de stiri pe care le-am vazut de trei ori in noaptea asta. Peste exact patru ore trebuie sa fiu la birou. Ce rost mai are sa incerc sa adorm? Durerea de cap a inceput sa ma chinuie pe la prinz, iar miinile au inceput sa-mi tremure in jurul orei cinci dupa-amiaza. Ma intorc acasa la 6,30 p.m. si ma prabusesc in pat. Sper sa adorm din clipa in clipa. Asa ca inchid ochii si astept… astept… si ma simt din ce in ce mai treaza. In jur de 9 p.m, decid ca e cazul sa incerc alte metode de relaxare, asa ca-mi pregatesc o baie calda. Simt cum apa fierbinte ma moleseste si, ca sa nu pierd efectul, ma indrept spre dormitor. Dupa jumatate de ora in care nu reusesc sa adorm, intru in panica. Ce poate fi in neregula?

Niciodata nu am avut pro­bleme cu somnul. Pe la 3 a.m. incepe sa ma irite ticaitul ritmic al ceasului. Imi amintesc cele mai ridicole lucruri din trecut. Izbucnesc in plins pentru ca atunci cind implineam sapte ani n-a venit nimeni la ziua mea. „Asta nu e un comportament sanatos, imi spun. Si asta ma face sa pling si mai tare. In sfirsit, reusesc sa adorm. Ultima data cind m-am uitat la ceas era ora 5,30 a.m. Chinul acesta a durat doua luni. In tot acest timp nu am reusit sa dorm decit doua sau trei ore pe noapte. Eram din ce in ce mai obosita, emotiva si atit de palida, incit prietenii sotului meu incepusera sa ma intrebe daca sint insarcinata. Am trecut prin toate etapele: de la ingrijorare la frustrare, la minie, la rugaciune, la Shopping Channel.

Am trecut prin toate chinurile insomniei si pot sa spun ca cel mai greu e sa adormi cind e luna plina. In secolul nostru a devenit un imperativ sa fii la curent cu ultimele stiri transmise prin Internet sau TV, sa suni in Japonia tinind cont de fusul orar si sa te trezesti foarte devreme, sa prinzi ziarele de dimineata. Dar in timp ce super-informarea trebuie sa ne faca mai destepti si mai eficienti, in mod ironic, ne-a facut, pe cei mai multi dintre noi, super-obositi. Cind ne intindem seara, finalmente, in pat, nu reusim decit sa stam acolo, pierduti, cu ochii larg deschisi. Vinzarile fabuloase pe care le-au inre­gistrat analgezicele (de genul Tylenol Pm) sau somniferele au depasit exorbitanta suma de 350 milioane de dolari anul trecut, ceea ce dovedeste ca incercam sa facem ceva in privinta acestei probleme, dar mai ales ca sintem constienti ca ea exista.

Insomnia nu e o boala, ci o disfunctie. Aproape jumatate din populatia globului are astfel de probleme, care afecteaza nu numai somnul, ci si sanatatea pina la decaderea critica a sistemului metabolic si imunitar. Desi avem nevoie de aceeasi durata si calitate a somnului, dormim mai putin cu 20% decit acum 100 de ani. „Somnul e un proces anabolic care reface tesuturile vitale si proteinele cu be­neficii regenerative clare. E asemeni timpului necesar unei masini pentru alimentare, schimb de ulei si revizie tehnica, e de parere Neil B. Kavey, director la Sleep Disorder Center la Columbia Presbiterian Medical Center, New York.

Cantitatea de somn necesara e transmisa genetic si programata in functie de propriul bioritm. Cei mai multi dintre noi au nevoie de sapte sau opt ore de somn pe noapte. „Nu exista modalitate sa lupti cu somnul. Corpul acumuleaza o mare deficienta pe care la un moment dat trebuie sa o compenseze. Oamenii pot fi privati de mincare sau chiar de apa timp mai indelungat decit pot rezista fara somn, sustine Gary Zammit, director la Manhattans Sleep Disorders Institute.

E adevarat ca poti camufla o lipsa de somn cu tone de cafea, reusind astfel sa fii activ pe parcursul zilei. In termeni de specialitate aceasta se numeste dependenta orara. Ceasul biologic (si cafeaua) stimuleaza creierul, dar nu inseamna ca lipsa de somn e compensata. Mai devreme sau mai tirziu organismul va ceda.

Insomnia e un simptom, nu o problema in sine, asa cum e febra in cazul infectiilor. Se pare ca insomniacii au o istorie veche. Pro­blemele vin din copilarie, cind au avut cosmaruri sau teama de intuneric. Dar, in majoritatea ca­zurilor, stresul e vinovatul nu­marul unu pentru nop­tile nedormite. Somnul poate fi afectat si de cauze medicale: depresii, dureri, astm, osteoporoza, probleme digestive. Programul neregulat, prea multa nicotina, alcool sau cofeina, lipsa miscarii fizice sau efortul fizic facut chiar inainte de culcare sint alti factori care alunga somnul. Un pat incomod sau o camera supra­in­calzita, prea rece, zgomotoasa sau prea luminata au acelasi efect. Cu timpul, insa, insomnia devine un obicei, asa cum e rosul unghiilor.

„Chiar daca insomnia cronica se invata, partea buna e ca se si dezvata, e de parere Gregg Jacobs, autorul cartii „Say Goodnight to Insomnia. De curind a pus la punct un program comportamental care, sustine el, ar vindeca 75% dintre insomniaci. „Somnul e provocat de scaderea temperaturii corpului. Daca te trezesti la aceeasi ora in fiecare dimineata, si iesi afara, la lumina, poti determina o crestere rapida a temperaturii corpului, in asa fel, incit sa coboare la timp seara, pentru un somn linistit. Sistemul sau include tehnici care sa te deconecteze in timpul zilei de la stresul zilnic. Conform teoriei sale, hormonul stresului poate sa persiste in organism, cauzind insomnia.

Nancy Peske si Beverly West, doua scriitoare de comedie din New York, au descoperit puterea de vindecare a filmului. Initial cunoscute pentru polemicile cinematografice „excesul de camembert al lui Gary Oldman opus stoicismului lui Alan Rickman sau „implicatiile culturale ale tunsorii lui Brad Pitt, au lansat de o carte care s-a bucurat de mare succes „Cinematherapy. Imprumutata dintr-unul din cele mai noi curente ale pop-psihologiei, cinematerapia ofera o alternativa la stre­sul provocat de o relatie in di­lema, indecizie in cariera, si mul­te altele. „Pentru ca un film sa fie cu ade­varat te­ra­peutic, trebuie sa-l pla­sezi in categoria co­rec­ta, spun au­toa­rele. Ca urmare, sap­tamina de saptamina urmaresc ultimele aparitii cinematografice, cautind valori psihoterapeutice.

In termeni clinici, ideea nu e tocmai noua. E o varianta a invechitei bibliote­rapii, in care anumite carti erau recomandate ca parte a unui tratament. S-a recurs la filme, pentru ca s-a observat ca pacientii nu mai au timp si nici rabdare sa termine un roman. „A privi un film nu e neaparat o solutie, cit un stimul care-i face pe pacienti sa vorbeasca despre problemele lor, spune Conni Sharp, profesor de psihologie la Pittsburg State University. „As recomanda Ordinary People, ca sa-i ajut pe pacienti sa-si ana­li­zeze motivele depresiei. Stima de sine sau o problema de relatie poate fi tratata privind O dupa-amiaza de ciine. Sigur, filmul nu trebuie sa fie aclamat de critici ca sa aiba valori terapeutice. Chiar si filmele cele mai ingrozitoare pot avea un efect antidepresiv. „Daca filmul e prea aproape de perfectiune nu gasesti nimic sa te provoace si nici nu mai e amuzant, nu-i asa?, spune West.

Ce ne recomanda cinematerapia:

• Pentru week-end: Beethoven, Little Stuart.
• O femeie ti-a distrus relatia: Pretty Woman, Fatal Attraction.
• Ai nevoie de un plins bun: Love Story, Si fluturii sint liberi.
• Probleme cu parintii: Look whos talking.
• Nu-ti pierde speranta, visele pot deveni realitate: Officer & Gentleman.
• Iubire neimplinita (el e un escroc, dar atit de frumos): Legends of the Fall, Leaving Las Vegas.
• Exista si barbati cu bune maniere: Pride and Prejudice, Dracula.

Alte idei stralucite:

• Un masaj cu uleiuri aromate: Asta, bineinteles, daca reusesti sa-ti convingi partenerul. Cel mai eficient e masajul talpilor si al capului. Dar chiar si o frectie pe spate ajuta.
• Numara oi. Asa spune o vorba din ba­trini. Am verificat metoda si func­tio­nea­za cu o singura conditie: oile sa fie adormite.
• Dormi cu capul orientat spre nord: In felul acesta corpul se aliniaza cimpului electromagnetic al pamintului, iar energiile intra in armonie. Metoda functioneaza, daca reusesti sa stabilesti foarte exact unde e nordul.
• Vizualizeaza ceva plictisitor: E metoda mea favorita. Esti la o sedinta in care trebuie sa asculti teoriile interminabile ale unui sef care are un tic nervos. Vizua­lizeaza-l. In­cear­ca sa-i auzi vocea monotona. Re­creea­za plictiseala si oboseala care te invadeaza de fiecare data. Simti cum iti invadeaza tot corpul. In final,adormi. Somn usor!
• Imagineaza-ti ca e timpul sa te trezesti: Ceasul a sunat si e timpul sa te trezesti ca sa mergi la birou. Stii bine cit de dulce e somnul dimineata, cind pleoapele sint grele si nu vor sa se deschida si cind tot ce-si doresti e sa mai dormi cinci minute. Perfect! Treci la fapte.

Insomnia e un obicei de care scapi mai usor decit te-ai lasa de fumat. In anii ‘60 si ‘70 erau la moda barbitu­ri­ce­le, pe care Marylin Monroe le folosea in ex­ces. In anii ‘80 si inceputul anilor ‘90 s-au lansat benzodiazepinele, niste antide­pre­sive ce tratau insomnia ca pe o cauza a anxietatii. Elizabeth Taylor declara, dupa unul din ce­lebrele ei divorturi, ca pastilele au ajutat-o enorm. „Eram aproape obsedata . Ajun­se­sem la un punct in care nu mai puteam indura anxietatea. Dupa ce am reusit sa dorm am inceput sa vad lucrurile mai clar si sa merg mai departe. In ciuda efectelor adverse (ameteala, miscari necontrolate, vedere incetosata, gura si gitul uscate), somnife­rele sint si azi cele mai vindute medicamente.

In Hollywood-ul zilelor noastre moda s-a schimbat. Vedetele prefera un tratament care combate insomnia folosind unde radio de joasa frecventa. Dispozitivul arata ca o lingura, ce se introduce in gura pacientului intins pe un pat.Acesta adoarme in trei-patru minute. In schimb, starurile care au imbratisat curentul „back to nature declara sus si tare ca folosesc exclusiv substante naturale. Madonna e o admiratoare a balsamului de lamiie, iar Tiffany Amber Theissen bea inainte de culcare ceai de musetel. Desi aceste plante sint in general lipsite de efecte adverse, e bine de retinut ca efectele lor nu au fost testate suficient si uneori, folosite in exces, pot fi daunatoare. De exemplu, desi 100% naturala, valeriana folosita in doze mari provoaca tulburari de vedere, excitabi­litate si schimbarea ritmului cardiac.

Oprah Winfrey crede ca cel mai important pentru a preveni insomnia e locul in care dormi si cu cine dormi. Inspiratia i-a venit citind cartea jurnalistei Lisa Stolnik, „Sleeping Spaces, pe care a prezentat-o in una din emisiunile sale. Energia si spontaneitatea, devenite proverbiale, le datoreaza somnului binefacator de care se bucura in dormitorul sau decorat in culori pastel, cu citeva accente de negru. La cel mai chic hotel din Manhattan, Soho Grand Hotel, oaspeti precum Matt Damon si Jennifer Aniston cer sa li se aduca acvarii cu pestisori aurii in camere, pentru a putea dormi linistiti. S-a demonstrat ca cei care au pesti sint cu 50% mai putin predispusi la insomnie decit restul populatiei.

Fara a se plinge de probleme cu somnul, Bill Clinton declara ca doarme doar patru ore pe noapte. Modelul e oarecum cunoscut, de pe vremea doamnei Margaret Thatcher, care dormea cinci ore pe cind era prim-ministru. Problema e ca acesti superactivi au impus un ritm de munca ce a declansat nenumarate crize de insomnie in rindul oamenilor politici si de afaceri. Asta in conditiile in care, in Statele Unite, se cheltuiesc anual 150 miliarde de dolari pentru tratarea ei.

Arhiva revistei ELLE

Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK