Sa vorbim despre colon

Cand s-a deschis poarta, la sute de metri inaltime, si aerul rarefiat mi-a umplut plamanii imi era atat de limpede ca pamantul e rotund, portionat in forme geometrice. Simteam cum tot interiorul meu s-a comprimat intr-un bob de mazare, dar indemnata de Radu, instructorul de parasutism care era atasat de mine, am coborat pe aripa avionului si am privit in jos. De fapt, nici nu stiam ce simt. Groaza, anticipare sau poate… nimic – acel sentiment intens pe care specialistii il numesc moarte psihologica, atunci cand simti ca toate cele lumesti sunt irelevante. Stiam ca urmeaza sa sar de la o secunda la alta si ca nu mai aveam nici un pic de control asupra acestei decizii. Iar cand mi-am simtit corpul intrand brusc in cadere libera, am privit in zare, am zambit norilor pufosi din departare, cerului transparent al verii, apoi pamantului, care parea o secventa dintr-un joc de Playstation.

Si m-am simtit invadata, cotropita pe dinauntru de o tornada de fericire. Cred ca asa se numeste. Aveam senzatia ca zbor, desi ma prabuseam ca un bolovan cu o viteza de aproximativ 180 km/h si ma cufundam tot mai mult in sentimentul sublim, total neasteptat. Acel minut, pana s-a deschis parasuta, mi-a parut cat o secunda, pentru ca in perceptia noastra, atat timpul cat si maruntaiele ni se comprima mereu in clipele de extaz. Asa ca n-am fost foarte surprinsa cand am citit in cartea The Second Brain, scrisa de Michael Gershon, neurobiolog la Presbyterian Medical Center din Universitatea Columbia, ca 95% din endorfina, celebrul neurotransmitator al fericirii, e produsa de colon si doar 5% de creier.

Descoperirea stiintifica are sens pentru mine si justifica fluturii din stomac care m-au avertizat de fiecare data cand am fost pe cale sa ma indragostesc, dar si liliecii care m-au prevenit, nepoftiti, inainte de un eveniment dramatic. Pentru ca si emotiile negative tot la nivelul sistemului digestiv se resimt. Iar asta imi explica faptul ca atunci cand eram mica, nerabdarea sau angoasele imi ofereau impresia ca cineva face o fundita mare inauntrul meu si trage tare de ea, sa fie perfecta, asa cum se straduia bunica mea sa imi faca cele mai frumoase pampoane din gradinita. Si sa nu uit de zgomotele cu ecou pe care le scotea stomacul meu la ora de latina daca uitam sa-mi invat desinentele, la interviuri, cand trebuia sa vorbesc in public, si in alte situatii la fel de potrivite.

Sau ca, de fiecare data cand sunt deprimata, o delicatesa la care poftesc imi poate insenina dispozitia. Cercetatorul a descoperit ca in stomac, intestine, dar mai ales in colon se afla o retea de neuroni (da, neuroni) suficient de vasta incat ar putea constitui creierul unei pisici. Astfel, dr. Michael Gershon, considerat si parintele neurogastroenterologiei moderne, a numit intestinul al doilea creier. Dar nu e vorba de unul logic (abia stim sa folosim unul, ce-am face cu doua?), ci de unul intuitiv.

Creierul intuitiv

Desi aceasta descoperire s-ar putea sa schimbe traseul neuronului singuratic din bancurile cu blonde, acest mic creier imprastiat prin tubul digestiv nu este implicat in luarea deciziilor, in plasmuirea gandurilor constiente sau in actul de creatie, insa proceseaza hrana absorbind nutrientii si expediind resturile, ca intr-un mini-laborator, si in tot acest timp controleaza miscarile ritmice ale muschilor netezi ce tin digestia in miscare perpetua. Mai mult decat atat, colonul e responsabil de hidratare, difuzand prin peretii sai 70% din toata apa pe care o adunam din alimente si bauturi – este un procent impresionant, tinand cont ca suntem in proportie de aproximativ 80% apa.

Intr-adevar, intestinul gros comunica si cu creierul, dar fiind echipat cu propriile reflexe si simturi, poate functiona si independent, fara sa-i dea batai de cap „ganditorului' cu ceva atait de banal precum procesarea hranei. „Sistemul este mult prea complicat incat sa fi evoluat doar cu scopul de a elimina reziduurile din colon', a declarat profesorul de psihologie, psihiatrie si stiinte biocomportamentale de la Universitatea din California pentru site-ul www.scientificamerican.com.

Mai mult, unii cercetatori sustin teoria conform careia creierul primeste mai multa informatie de la colon decat ar transmite, spre stupoarea altor cercetatori. Insa in timp ce aceasta ipoteza inca e dezbatuta, devine din ce in ce mai acceptata ideea ca intestinul gros ne influenteaza dispozitia, ne ofera cosmaruri daca ii dam de lucru noaptea, dar tot el pofteste la fel si fel de bunatati cand nu-i oferim alte motive sa produca fericire. Si stie cu precizie daca suntem in vizite sau vacante si nu vrea sa functioneze in toalete straine. Cred ca ii sopteste creierul ca nu e acasa, asa ca se hotaraste si el sa-si ia vacanta.
 

Jurnal de hidrocolonterapie

Probabil n-as fi aflat nimic din toate astea daca nu realizam un (alt) act de curaj. La inceput de an m-am hotarat sa fac o detoxifiere ca la carte, care sa includa cateva sedinte de hidrocolonterapie. Bineinteles, stiam ca o sa ma simt dubios, cu toate ca aveam deja experienta unei clisme ce a precedat operatia de apendicita, dar asta s-a intamplat acum mai multi ani decat mi-ar placea sa recunosc. Ma rog, pana la urma mi-am propus sa tratez problema ca si cum as fi la ginecolog si m-am lasat convinsa de sistemul cu circuit inchis al procedurii (care te scuteste de orice zgomote, mirosuri sau alti factori neplacuti) si de beneficiile surprinzatoare ale acestei curatari interioare

. Dr. Cristina Mirica, specialist in hidrocolonterapie la Del Mar Medical Spa, a incercat in timpul terapiei sa-mi mute gandul de la ce se intampla… pentru ca trebuie sa recunosc, e o provocare atat fizica, cat si psihica. Dar am reusit sa depasesc ambele praguri cand mi-a spus mai multe despre misterele colonului: „E un organ foarte subestimat, privit ca un cos de gunoi al organismului, dar pe langa eliminarea reziduurilor alimentare, reciclarea apei, a electrolitilor, a nutrientilor, el e responsabil si de producerea vitaminei K si a unor vitamine din grupa B. Mai mult, ajuta la mentinerea sistemului imunitar si il protejeaza de agentii patogeni prin gazduirea populatiei bacteriene'. Mi s-a parut interesant ca medicul Cristina Mirica, de formatie stomatolog, s-a hotarat sa se specializeze in Anglia in acest domeniu, dupa ce a scapat de manifestarile de psoriasis, in urma unei cure de detoxifiere ce includea si hidrocolonterapia. Povestea ei de succes nu doar ca m-a distras elegant de la momentul prezent, dar m-a si induplecat sa inteleg ca tot efortul (acum doar psihologic, pentru ca nu doare in nici un fel) era spre binele meu.

Aceasta terapie alternativa care se diferentiaza de clisma prin curatarea integrala a colonului (nu doar a partii inferioare) inlatura reziduurile care stagneaza pe intestinul gros din cauza alimentatiei suplimentate de pesticide, chimicale sau E-uri, stimuleaza motilitatea colonului ca o sedinta de fitness dedicata si il rehidrateaza complet – dupa cum spuneam mai devreme, corpul se hidrateaza mai mult prin colon, astfel incat introducerea lichidelor „pe partea cealalta' este mult mai eficient`. Implicit si pielea va arata mai bine, dupa cum aveam sa vad dupa vreo doua saptamini. Iar daca atunci cand am ajuns la clinica imi era o sete feroce, pentru ca n-am avut voie sa beau lichide cu o ora inainte de tratament, dupa ce am terminat sedinta ma simteam ca si cum mi-as fi facut plinul cu lichide. La propriu.

Echilibrul, cheia succesului

Pun pariu ca intestinul gros nu e neaparat asa cum te asteptai. Are cel putin un metru si jumatate si foarte multe pliuri in care se depun reziduuri care pot dainui acolo decenii de-a randul. Apoi, peretele intestinal e in mod simultan permeabil, permitand absorbtia apei si a nutrientilor, dar e si sigilat pentru a proteja organele sterile din jur (ficat, splina). Dar cel mai interesant lucru din colon cred ca sunt coloniile de bacterii, care stiu sa departajeze lucrurile bune de cele rele.

Aceasta flora de probiotice e in mod ideal formata in proportie de aproximativ 80% din bacterii „bune' (ce proceseaza materia) si 20% din bacterii „rele' (de putrefactie), echilibrul intre ele fiind vital pentru o digestie sanatoasa. Perturbarea balantei poate provoca constipatie, diaree sau colon iritabil. „Lipidele sunt componentele care se digera cel mai greu, in aproximativ 4-6 ore, in intestinul subtire (sub actiunea lipazei pancreatice si a bilei), ceea ce explica si senzatia de satietate conferita de o masa grasa. O dieta saraca in fibre si nutrienti, dar bogata in grasimi, zahar, aditivi si chimicale este o dieta care poate modifica ecosistemul tractului digestiv. De asemenea, mesele neregulate, la distanta mare, sunt mai greu de digerat decat mesele frecvente si mici', explica dr. Mihaela Gologan, medic specialist in diabet, nutritie si boli metabolice in reteaua privata de sanatate „Regina Maria.

Alt motiv pentru care avem un tranzit intestinal ingreunat poate fi abuzul de proteine: „Fiecare aliment e digerat in stomac si in intestine de o anumita enzima, dar daca, de exemplu, ne hranim prea des cu proteine, acea enzim` se consuma si astfel hrana nedigerata ajunge in intestinul gros. Acolo e atacata de bacteriile de putrefactie, care elimina substante toxice in urma procesarii lor. Apoi, avand un mediu propice, se inmultesc, determinand dezechilibrul florei intestinale', spune dr. Mirica, specialistul in hidrocolonterapie.

Insa Monica Lazar, farmacist si o buna prietena, mi-a spus ca si antibioticele ne dau peste cap aceasta flora intestinala (de fapt, afecteaza toate florele: bucala, vaginala etc.) pentru ca, odata cu virusii, ne omoara si bacteriile cu care traim in simbioza. Si de multe ori mi-a spus ca aceiasi pacienti care vin cu retete de antibiotice cauta ulterior medicatie pentru usurarea tranzitului intestinal sau, din contra, pentru diaree (fiecare organism reactioneaza altfel la dezechilibru), desi ei au nevoie de probiotice pentru refacerea coloniilor de bacterii. Dar cateodata poti avea probleme chiar daca totul e perfect pe interiorul tau. De exemplu, tranzitul intestinal poate fi ingreunat si de o motilitate redusa a intestinului gros, care de obicei e mostenita genetic. Adica acesta nu are reflexul de a se contracta la fel de bine si de puternic pe cat trebuie – in acest caz, sportul poate fi solutia pentru tine. Insa de multe ori, problemele sunt exact unde n-ai banui: „La om digestia este influentata si de factori psihologici (emotii, sentimente) sau factori de mediu (aspectul alimentelor, modul de servire a mesei) care contribuie suplimentar la complexitatea acestui proces. Activarea sistemului vegetativ (prin suparare, stres) detemina scaderea secretiilor, inhibarea peristaltismului intestinal, cresterea tonusului sfincterelor', spune dr. Mihaela Gologan.
 

Bacterii bune, bacterii rele

In mod normal, purtam in colon aproximativ doua kilograme si jumatate de reziduuri dupa noi. Dar daca te intrebi pana unde poate sa duca constipatia cronica, ei bine, foarte departe, deoarece colonul e lung si se poate umfla foarte mult. Iar in timp, materiile reziduale pot provoca temutul cancer de colon – (la autopsie s-a decoperit ca John Wayne, care a decedat de aceasta boala, avea 20 de kilograme de reziduuri in intestin!). Insa partea si mai inspaimantatoare e ca un colon aglomerat apasa si pe alte organe interne, provocand tot felul de boli.

De aceea problemele intestinului gros nu trebuie neglijate, ci trebuie duse degraba la doctor si tratate din timp. Insa pentru simptome acute, cauzate de o stare temporara, poti apela la medicina alternativa sau la medicamentele care se elibereaza fara reteta. „Probioticele contin tulpini de bacterii saprofite si refac flora intestinala dupa tratamentele cu antibiotice, dar se pot administra si preventiv, in cure de cate o saptamana la intervale de doua-trei luni. Exista multe produse farmaceutice pe piata destinate refacerii florei intestinale, dar in general le recomand pe acelea care contin cele mai multe tulpini de bacterii saprofite. O alta categorie de produse utilizata ca adjuvant in tratamentul constipatiei sunt microclismele ce contin extracte din diferite plante, deoarece au efect laxativ si se pot utiliza la nevoie si in constipatia cronica, si in cea acuta. Este de mentionat faptul ca si unele tratamente medicamentoase (precum antispasticele utilizate in exces pentru afectiuni biliare si renale) au ca efect secundar scaderea motilitatii colonului, ceea ce conduce implicit la aparitia constipatiei', spune Monica Lazar, farmacist.

Dieta pro digestie

Dar pentru a nu fi nevoiti sa apelam la medicamente, ar trebui in primul rand sa ne construim o dieta din care sa ne culegem probioticele in mod natural. Conform lui Ovidiu Savu, dr. asistent universitar ce preda Igiena, inspectia si siguranta alimentelor la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, derivatele din lapte sunt pentru noi cea mai importanta sursa de bacterii saprofite. „Probioticele sunt identificate cu diferite tipuri de culturi lactice, mai exact genul de bacterii Lactobacillus sau Bifidus Essensis (o bacterie care scade riscul cancerului de colon) si sunt reprezentate de lactatele acide (iaurt, branzeturi, sana, lapte batut etc.).

Se numesc asa deoarece are loc in procesul tehnologic o fermentatie acida. O exceptie este chefirul, care are o fermentatie dubla, atat alcoolica, cat si acida, cea alcoolica fiind produsa prin actiunea drojdiilor. Contrar opiniei populare, muraturile nu contin probiotice, insa ele favorizeaza un mediu propice inmultirii bacteriilor bune in organism, acelasi efect avandu-l si mierea. Alte surse indirecte de probiotice (numite si prebiotice) sunt rosiile, otetul sau fructele, care de asemenea fermenteaza', explica Ovidiu Savu.

Cand am inteles ca pentru o digestie buna trebuie sa mananc lactate, nu m-am bucurat chiar deloc. La lapte sunt intoleranta, iar despre iaurt am citit diverse zvonuri cum ca ar multiplica bacterii din medii dubioase – nu voi intra in detalii. Asa ca am hotarit sa iau legatura cu Danone, compania care produce cel mai celebru iaurt ce faciliteaza digestia. Oficialii au infirmat zvonurile care s-au raspandit in mod viral in mediul online: „Aplicatiile alimentare sau farmaceutice ale probioticelor sunt numeroase, iar bifidobacteriile sunt prezente intr-o multime de alimente si produse farmaceutice tocmai datorita beneficiilor lor. Iaurturile, alimentele pentru bebelusi, capsulele cu bifidus se comercializeaza in intreaga lume. In Romania sunt mai multi producatori, printre care si Danone, care au in portofoliu iaurturi cu bifidobacterii, acestea fiind deplin sigure si benefice pentru sanatatea consumatorilor. Consumul lor este indicat pentru echilibrarea florei intestinale si persoanelor care sufera de disconfort gastro-intestinal sau chiar in sindromul intestinului iritabil'. Mai mult, reprezentantii Danone mi-au oferit sursa unde isi publica studiile realizate de companie (www.studies.danone.com) si am citit despre numeroasele beneficii pe care le aduce acest aliment.

Insa nu doar probioticele, ci si fibrele joaca un rol-cheie in functionarea digestiei: „Cerealele integrale, legumele si fructele sunt principalele surse de fibre in alimentatie. Fibrele insolubile (celuloza din cereale) cresc capacitatea de retentie a apei la nivelul colonului, scazand astfel timpul tranzitului intestinal. Iar fibrele solubile (pectina din fructe) exercita un efect hipolipemiant si hipoglicemiant prin scaderea absorbtiei lipidelor si glucidelor si intarzie evacuarea gastrica. Fructele si legumele sunt, in general, alimente alcaline si contracareaza valentele acide determinate de consumul de carne, oua, cereale, dulciuri. Carnea si preparatele din carne au efect de stimulare puternica a secretiei sucurilor digestive, datorita atat substantelor azotate continute, cat si condimentelor adaugate. In ceea ce priveste ouale, acestea stimuleaza in primul rand secretia biliara. Cel mai bine tolerat este oul fiert moale, dar intotdeauna cu albusul coagulat', completeaza dr. Mihaela Gologan.

Intelegand cateva lucruri despre complexitatea intestinului gros, incetul cu incetul mi-am schimbat parerea despre el. De fapt, nici nu cred ca aveam vreo parere. Dar acum recomand oricui sa-l rasfete cu o hidrocolonterapie asociata cu o detoxifiere (nu e valabila aceeasi recomandare si pentru saltul cu parasuta, unele persoane cu colonul mai sensibil au facut pe ele de frica). „Cosul de gunoi' al organismului, cel mai subestimat dintre organe, e mult mai mult decat as fi crezut, ca o opera de arta care te surprinde altfel de fiecare data cand o vezi. Si totusi, cel mai fascinant e ca poate sa materializeze fantomatic acea notiune abstracta dupa care alergam toata viata, dar rareori o prindem. Cred ca e vorba de fericire.

Text: Lavinia Gogu
Foto: Guliver

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK