Produsele lactate – benefice sau daunatoare sanatatii?

Se credea la un moment dat ca pamintul este plat, ca, pentru a alunga febra, compresele cu apa fierbinte sint un remediu excelent si ca fumatul nu dauneaza sanatatii, ci din contra. Si cu toate ca persoanele care atacau aceste idei ridicole au avut argumente solide ce puteau sfarima perceptiile vremii, acestea au fost initial negate, atacate, disputate si abia dupa mult timp acceptate de publicul larg. Asa sintem noi construiti, sa luam „de bune' informatiile pe care le sustine majoritatea, adinc inradacinate in subconstientul nostru. Altfel simtim ca ne pierdem busola.

Asta am patit de curind, cind am studiat niste teorii care mi-au schimbat definitiv imaginea cuminte si protectoare pe care o aveam despre lactate. Dar totusi imi este greu sa le accept. Mi-a fugit pamintul de sub picioare cind am citit ca aceasta grupa alimentara nu este neaparat aliatul cresterii armonioase, al oaselor puternice sau dusmanul osteoporozei. Si ca nu este o sursa majora de calciu. Ci un fluid (care, da, contine si calciu) cu proprietati absolut surprinzatoare despre care stim din mosi-stramosi ca este bun! Dar de ce? Si mai ales, la ce?

Una dintre cele mai comune intolerante alimentare

Mereu m-am simtit vinovata ca nu beau mai mult lapte, la fel cum ma culpabilizez si pentru ca nu dorm suficient, chiulesc de la orele de sport si nu-mi pot refuza nimic daca ma incearca vreo pofta. Şi, recunosc, nu am facut vreun test care sa-mi confirme intoleranta la lactoza, dar am ajuns la concluzia ca nici mie, nici motanului meu nu ne prieste acest aliment. Nu am parte de reactii adverse daca imi asezonez pastele cu parmezan sau daca beau cafeaua cu lapte. Dar in diminetile in care imi doresc un start fresh, ma rasfat cu un bol de cereale ca fetele tonice si zimbitoare din reclamele TV. Si daca tot incalzesc laptele, ii ofer putin si pisicii, care ma priveste cu ochii rugatori, ca Puss in Boots din Shrek. Apoi amindoi ne balonam si avem probleme cu digestia (nu voi intra in detalii).

Insa pina de curind eram atit de convinsa ca fac un lucru bun pentru sanatatea mea, incit nu as fi asociat in veci consumul de lapte cu simptomele mele sau ale motanului. Hm, si chiar ma gindeam ca acest fenomen confirma teoria ca animalele de companie ne preiau starile fizice. Cita naivitate! Dar nu ma mai pot ascunde dupa cires: dupa documentarea pentru acest articol am descoperit ca sint intoleranta! Precum colegele mele Lioara si Miruna, care si-au facut York Test (testul intolerantelor alimentare) si au citit negru pe alb ca nu digera prea bine lactoza in pofida faptului ca nu aveau cine stie ce neplaceri.

„Pe un lot statistic de peste 800 de persoane testate, 8 din 10 romani sufera de intolerante alimentare. Cele mai frecvente alimente fata de care putem dezvolta intoleranta sint: drojdia, laptele de vaca si oul (in special albusul). Alimentul fata de care cei mai multi copii dezvolta intoleranta este laptele de vaca, cu un procent de peste 73%', a declarat Ionela Liliac, Client Service Representative la York Test, in baza statisticilor companiei referitoare la intolerantele alimentare.

Dar de ce nu putem suporta un aliment atit de desavirsit, asa cum se spune ca este laptele? Aproximativ 70% din noi ne pierdem abilitatea de a digera lactoza pina la virsta de patru ani, deci majoritatea populatiei are un oarece grad de intoleranta la lactate. Iar cele mai comune simptome sint diareea, balonarea abdominala, distensia gastrica si greata, la care se adauga guturaiul si ochii inrositi. Motivele sint de obicei cauzate fie de lipsa reninei, o enzima care separa cazeina (proteina principala a laptelui) in aminoacizi, fie de deficitul de lactoza, o enzima produsa de mucoasa intestinului subtire ce descompune lactoza (zaharul de origine animala) pentru a putea fi absorbita in singe. Dar dupa cum am aflat din mai multe surse, acest deficit nu este chiar o conditie medicala asa cum se spune, ci o stare oarecum normala, intilnita in special la popoarele din tari unde nu se consuma lapte in mod traditional, precum China sau Africa de Sud. Practic, dupa oprirea alaptarii, la sugar are loc o represie a activitatii lactazice. Si acest lucru este din nou absolut normal atunci cind sintem intarcati, ca la orice alt mamifer. Iar cind organismul nu mai produce lactaza, lactoza trece nedigerata prin stomac in intestinul subtire, apoi in cel gros, unde incepe sa fermenteze.

Dupa cum spunea dr. Calin Marginean intr-o conferinta pe aceasta tema: „Laptele este cel mai bun aliment pe care o femela mamifer il poate oferi… puilor ei. Iar omul este singura specie din regnul animal care continua sa consume laptele unei alte specii dupa ce a fost intarcat'. Avem acest obicei de cind am inceput sa imblinzim animalele. Si, desi ni se pare absolut normal sa bem lapte, daca ar fi sa analizam situatia, acest gest nu este deloc firesc sau natural. Si imi imaginez cam cum ar arata reversul medaliei! Sa hranesti un vitel cu lapte uman… Probabil ar dobindi mai multa inteligenta, dar mult mai putini nutrienti si factori de crestere. Sau nu? Oricum, nu doresc cu adevarat sa aflu raspunsul la aceasta intrebare.

In pofida vicisitudinilor, anumite persoane digera laptele de vaca fara probleme, iar aceasta capacitate se datoreaza unei mutatii genetice care survine de obicei dupa un consum sporit de lapte al generatiilor anterioare. Probabil lor li se adreseaza faimoasele reclame cu sloganul „Got Milk?', din care Naomi, Elizabeth Hurley si mai nou Taylor Swift ne zimbesc complice de sub mustata alba. Dar in timp ce unii dintre noi nu pot sintetiza laptele, iar altii pot, toti avem nevoie de calciu.

O sursa indispensabila de calciu?

Toata lumea stie ca laptele abunda in vitamine si minerale. Perfect adevarat. Iar corpul nostru are nevoie de aceste substante. Din nou, corect! In plus, are un gust delicios, mai ales asortat cu brownies. Yummy, de acord! Si sintem educati sa credem ca lactatele sint sursa principala de calciu din dieta noastra. Ei bine, acest fapt este discutabil.

Dar inainte de toate, ce este calciul? Un metal alcalin. Un adult de 70 kg are de obicei un kilogram de calciu in corp, care in proportie de 99% se regaseste in oase si 1% in singe si celule. Substanta in sine ne ajuta sa crestem armonios si sa avem oase puternice. Insa avem o perceptie oarecum eronata care leaga strins si cu fundita calciul de consumul de lapte. Intr-adevar, acesta se regaseste in laptele integral: aproximativ 118 mg per 100 g. Dar unele surse sugereaza ca procentul de calciu din lapte devine inutil organismului uman dupa procesul de pasteurizare, cind este incalzit la 63 de grade C.

Si conform dr. Marginean, putem alege alte alimente care sint mult mai bogate in acest compus chimic. De exemplu, semintele de mac au in componenta 963 mg de calciu per 100 g (desi nu se recomanda consumul lor in cantitati mari deoarece contin opium si pot fi iritante gastric). Prunele uscate si neafumate dispun de 840 mg, iar semintele de susan de 783 mg, cu mentiunea ca trebuie macinate pentru a ajuta calciul sa fie absorbit si se consuma la maximum o ora de la risnire (contin acizi grasi nesaturati care se oxideaza rapid). Alte alimente mai bogate in calciu decit laptele sint: soia, pulberea de roscove, ciupercile, morcovii, alunele sau semintele de in. Deci avem de unde alege! Iar daca ti se face pofta de un pahar de lapte inainte de culcare, poti opta pentru laptele de soia, cel de orez sau chiar de migdale.

Chimia laptelui

Unul dintre medicii intervievati in cadrul documentarului Got The Facts on Milk (www.milkdocumentary.com) compara laptele cu o carne lichida deoarece, pe linga apa, contine aceleasi substante macronutriente si anume grasime (in proportie de 49%) si proteine. Iar cea mai importanta proteina a laptelui, cazeina, este din intimplare cel mai acidifiant produs de origine animala, dupa cum declara dr. Marginean in cadrul unei conferinte. Si ulterior am citit in mai multe surse ca este o proteina utilizata pe scara larga in productia de adezivi, vopsele si materiale plastice. Am descoperit chiar si o reteta de a prepara lipici din lapte!

Si, dupa cum mentionam mai sus, laptele de vaca are la baza celebra lactoza, un carbohidrat dulce format din glucoza si galactoza. In plus, este de trei-patru ori mai bogat in saruri decit laptele uman. Si da, oricine poate atesta ca organismul nostru are nevoie de toti acesti nutrienti. Insa nu neaparat din lapte. Conform lui Robert Cohen, autorul cartii Milk, the Deadly Poison, numarul mare de proteine inhiba absorbtia de calciu atunci cind il consumam, deci ingredientele laptelui nu sint tocmai compatibile cu nevoile noastre.

Alt factor de care trebuie sa ne amintim este ca laptele de vaca este construit pentru a ajuta vitelul sa creasca, deci implicit contine hormoni destinati cresterii masive. „Acesti hormoni sint ideali pentru dezvoltarea viteilor, dar consumati de oameni, factorii de crestere incurajeaza depunerile de grasime, care, datorita continutului de estrogen, tind sa se depuna in special pe abdomen si pe posterior', declara dr. Chidi Ngwaba in Elle UK (un medic ce urmeaza sa publice o carte in care recomanda o dieta fara lactate). Iar daca la acesti hormoni naturali se adauga si cei injectati de producatori pentru stimularea cresterii si a lactatiei (care sint intilniti si in alte produse de origine animala), atunci avem parte de un veritabil cocktail hormonal.

Izvor de sanatate?

Se presupune ca hormonii, fie secretati de vacile gestante sau injectati, ar fi factorul care declanseaza cresterea sinilor inainte de vreme la unii copii. Si conform surselor din documentarul Got The Facts On Milk, ar putea fi una dintre cauzele aparitei cancerului. Teoria spune ca, atunci cind factorii de crestere ajung in corpul unui adult (care implicit nu mai creste), isi cauta un mediu de dezvoltare si il gasesc la nivelul celulelor cancerigene… Au!

Si daca pina acum aveam impresia ca laptele ne tine la adapost de osteoporoza, Elle UK a publicat o declaratie a dr. Ngwaba ce sustine chiar contrariul: „Laptele, de fapt, slabeste consistenta oaselor. Dovezile arata ca proteinele mari din lapte scurg calciul si fosforul din oase'. Iar cercetatorii de la Universitatea Yale si autorul cartii anti-lactate Robert Cohen confirma faptul ca cea mai mare frecventa a osteoporozei este intilnita in tarile cu cel mai mare consum de lapte pe cap de locuitor, si anume Danemarca, Norvegia, Olanda si Suedia.

Laptele mai este asociat cu afectiuni precum bolile autoimune, astmul, colicile sau tuberculoza. Mai mult, se speculeaza ca fierul pe care il pierdem in copilarie (odata cu calciul si fosforul) atunci cind bem cantitati mari de lapte de vaca poate sa ne reduca si capacitatea creierului… Wow, de-ar fi adevarat, acest lucru ar fi foarte ingrijorator, tinind cont de faptul ca laptele este un aliment care se consuma gratuit in scoli.

Iar daca aceste ipoteze nu te-au socat, afla ca laptele este considerat si una dintre cauzele aparitiei acneei. Un studiu realizat pe baieti adolescenti si publicat in Journal of the American Academy of Dermatology in 2008 a relevat faptul ca cei care beau cel mai mult lapte sufereau de cazuri de acnee mult mai severe decit cei care aveau un consum moderat. De asemenea, studiul a relevat si faptul ca acneea aparea dupa un consum mare de lapte si nu un alt produs din grupa lactatelor.

Explicatia este ca hormonii androgeni din lapte conduc la o productie sporita de testosteron care stimuleaza glandele sebacee sa produca mai mult sebum. Medicul dermatolog Monica Darmanescu mi-a confirmat via e-mail aceasta ipoteza: „Cred ca trebuie subliniat ca acneea are legatura cu ingestia laptelui, iar aceasta asociere a fost banuita inca de la inceputul secolului trecut. Corelarile biochimice intre hormoni, activitatea pilosebacee si acnee sint tot mai mult studiate, demonstrind rolul agravant al consumului de produse lactate, mai ales asupra acneei'. Iar pentru a ma documenta suplimentar, dr. Darmanescu mi-a atasat si un articol din Journal of the American Academy of Dermatology, publicat in 2005, care ii sustine declaratia.

Lapte alb pentru griji negre

Pe lumea asta, parca nimic nu este negru sau alb. Nici macar laptele. Iar daca tastezi „beneficii lapte' in bara de Google, vei fi invadata de mii de motive pentru care ar trebui sa il incluzi in dieta zilnica si in rutina de frumusete.

„Daca laptele e de calitate, colectat de la vaci sanatoase, bine hranite, negestante, laptele integral, cu 3,5% grasime, e absolut sanatos, baut cu moderatie (1 pahar pe zi). Daca inlocuim apa cu laptele, atunci este o problema', explica prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist in alimentatie, in volumul II al cartii sale Si noi ce mai mincam?.

Si orice beauty editor te va informa ca grasimile continute de lapte si iaurt iti hidrateaza pielea, iar acidul lactic o exfoliaza suav. Doar stia Cleopatra ce facea cind se rasfata cu ritualul de imbaiere in lapte. Mai mult, numeroase surse confirma ca laptele intareste muschii, ne ajuta in procesul de slabire, mineralele din lapte neutralizeaza pH-ul acidului din gura, iar produsele lactate contin probiotice care ne sint indispensabile sanatatii.

Cind studiile confirma teorii contradictorii, noi, publicul larg, cui sa-i dam crezare? Biblia ne recomanda sa credem si sa nu cercetam, insa cind vine vorba de alimentatia care ne afecteaza atit sanatatea noastra, cit si pe a celor dragi, sfatul meu ar fi sa fii flexibila si deschisa.

Incerc sa-mi pastrez an open mind in legatura cu concluziile, pentru ca mi se pare normal sa fie mai multe surse pro-consum de lapte decit anti, tinind cont ca industria de lactate investeste foarte mult in cercetare, marketing si campanii de publicitate si PR. Dar, pe de alta parte, adevarul poate fi undeva la mijloc. Corpul uman este mult prea complex ca sa putem generaliza. Si ce este hrana pentru o persoana poate fi otrava pentru o alta. De aceea exista analizele de singe care dicteaza dietele personalizate.

Acum stiu ca sint intoleranta la lactate. Iar daca atunci cind eram mica laptele ma dezgusta, iar caimacul imi intorcea stomacul pe dos, acum mi-ar fi greu sa ma gindesc ca nu voi mai savura niciodata un platou de brinzeturi fine, decorat cu struguri si nuci. Si de as incerca sa fug de aceasta grupa alimentara, nu prea as putea sa o fac pentru ca laptele, la fel ca si zaharul, este ascuns in majoritatea alimentelor procesate. Marturisesc ca informatiile dobindite de curind nu fac decit sa ma frustreze. Chiar daca ar fi 100% veridice si aplicabile tuturor, stiu ca industria de lactate va continua sa existe, la fel ca si adeptii acesteia.

Cindva, am vazut intr-un episod din The Jetsons (varianta SF a familiei Flinstone) cum masa lor de prinz era constituita doar dintr-o pastila. Iar acest lucru mi se parea la fel de probabil precum transportul in comun in nave spatiale sau ca Rosie, menajera robot. Este evident ca va mai dura ceva pina ne vom inlocui toti automobilele cu farfurii zburatoare, dar, aparent, vremea dietelor formate din pastile se apropie cu pasi din ce in ce mai repezi.

Foto: Jug and glass with milk on green background from Shutterstock

Vezi şi care este diferența dintre lapte UHT și lapte pasteurizat, precum şi diferenţa dintre iaurt, chefir şi sana!

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK