S-ar putea crede ca metodele stiintifice de studiu sint aceleasi in orice domeniu. Totusi, daca folosesti tehnicile statistice din economie pentru a studia un fenomen medical, s-ar putea sa obtii rezultate ciudate. Ca acelea la care au ajuns trei economisti americani rataciti in lumea medicala, care, la sfirsitul anului trecut, au declarat sus si tare ca „autismul poate fi declansat de privitul excesiv la TV, la o virsta frageda'. Uau! Argumentatia lor (care a aruncat in aer blogosfera), desi la fel de stranie precum concluzia la care au ajuns, a fost prezentata lumii medicale la Cambridge, Massachussetts, intr-o socanta conferinta de presa si consta intr-o analiza a datelor statistice legate de contractele la cablu si buletinul meteorologic.
Partea cu adevarat surprinzatoare este ca, din punct de vedere statistic, totul are sens! Dar hai sa incepem cu inceputul. Ce este autismul? Definit ia cea mai simpla spune ca este o boala caracterizata prin scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, prin comportament stereotip si repetitiv cu simptome ce se manifesta de obicei inaintea virstei de 3 ani. Aproximativ 75% dintre indivizii afectati manifesta si handicap mintal. Autismul e vazut ca o boala ce se manifesta pe parcursul intregii vieti, ale carei tip si severitate se modifica in timp, odata cu dezvoltarea individului. De multe ori, anormalitatile comportamentale sint observabile de la cele mai fragede virste (inainte de 3 ani). Totusi, intr-un numar mic de cazuri, exista o perioada de dezvoltare normala, urmata de regresie si de manifestarea simptomelor autiste. Din fericire, aceste simptome se schimba odata cu dezvoltarea copilului si pot fi imbuna- tatite considerabil.
De la prima descriere a autismului facuta de Dr. Kanner, au fost observate alte boli similare acesteia, care difera doar in prezentare. Impreuna cu autismul, bolile respective (sindromul Rett, sindromul Asperger, Childhood Disintegrative Disorder etc.) sint catalogate sub numele de boli pervazive de dezvoltare (PDD – Pervasive Developmental Disorders). Cresterea alarmanta a numarului cazurilor de autism in tarile civilizate (cu Statele Unite in fruntea listei) este unul dintre misterele agonizante ale medicinei moderne (si sursa unor speculatii disperate din partea parintilor).
Daca in 1970, in SUA, incidenta cazurilor de autism era de 1 la 2.500, potrivit datelor furnizate de Center For Disease Control and Prevention, la ora actuala, 1 din 170 de copii nascuti intra (intr-o forma sau alta) sub acest spectru. Dar cresterea ingrijoratoare a numarului de cazuri inregistrare cu aceasta boala poate veni tocmai din dezvoltarea stiintei medicale si cunoasterea mai amanuntita a autismului. Mai exact, daca odinioara erau diagnosticate cu autism numai cazurile foarte grave, acum, cind se cunosc o multime de nuante si variante ale acestui stigmat, simptomele ce atunci ramineau in zona de normalitate sint azi indicii clare de boala. La aceasta se adauga si posibilitatea de diagnosticare precoce si un grad mult mai mare de responsabilizare a medicilor, parintilor si educatorilor in ceea ce priveste autismul. Totusi, in lumea medicala umbla zvonul ca, pe linga toate aceste explicatii (pline de sens, de altfel), ar mai fi citiva factori (cu influenta genetica), inca necunoscuti, care ar determina o predispozitie crescuta a noilor generatii la autism. Dar nici unul din eforturile medicilor si cercetatorilor de a identifica acesti factori X in vaccinurile obligatorii in copilarie, in mercur sau alte toxine la care sint expusi (constient sau inconstient) nou-nascutii si mamele in devenire, repet, nici unul dintre aceste eforturi nu s-a finalizat intr-un rezultat coerent si concret. si nici macar stiinta genetica nu poate explica totul: intr-un cuplu de gemeni in care unul a fost diagnosticat cu autism, riscul de afectare in cazul celui de-al doilea este de 70-80% (nu 100%).
Page: 1 2