Planeta de plastic: Efectele nocive pe care plasticul le are asupra sănătății noastre

Doar din curiozitate, tu câte pungi de plastic ai în casă, cât gunoi menajer arunci zilnic şi cât de multe produse de curăţenie strângi? Pentru că ne propunem să trecem peste comoditate şi să adoptăm practici responsabile, care nu doar că ne vor educa să devenim, fiecare dintre noi, consumatori inteligenți, dar ne vor salva pielea şi planeta. Plus că doar aşa putem, împreună, să contribuim la diminuarea patologiilor specifice zilelor noastre, strâns legate de poluare.

Țin minte că, în copilărie, nu existau în casă pungi de plastic, ci aveam doar două-trei sacoşe mari de rafie şi cam atât. Şi nu suferea nimeni! Astăzi, excesul a întors lumea cu fundu-n sus, plasticul ajungând să ne domine existenţa, în timp ce rafia, de exemplu, a ajuns un produs de lux, dacă ne gândim la genţile lansate de casa Louis Vuitton, prin 2016. Aşa de mult ne-am ataşat de comoditatea de a apela la plastic şi de a-l strânge pe lângă noi, încât există o tonă de deşeuri din plastic pentru fiecare persoană de pe acest pământ. Ce părere ai despre treaba asta? Nu aproximăm nimic, ci îţi relatăm rezultatele unui studiu care a şocat lumea, publicat de American Association for the Advancement of Science. Tu ai fi dispusă să renunţi la partea practică în favoarea planetei şi să te descotoroseşti de o parte din plasticul din casă?

Gândeşte-te că acesta există peste tot, de la pungile alea multe de prin frigider şi de prin bucătărie la modul în care ne aruncăm gunoiul menajer, la sutele de ambalaje și recipiente ale cosmeticelor, sau la modul în care ne facem cumpărăturile (cu mult mai multe pungi decât avem, de fapt, nevoie). Dacă ne-am bate capul mai mult cu aceste tendinţe de consumerism inutil şi exagerat, probabil am fi mai grijulii şi mai responsabili, dar până când vom ajunge în acel punct, va fi prea târziu – deja există dovezi că simpla plantare de copaci nu ne mai poate salva planeta, pentru că nu putem creşte suficient de mulţi copaci pentru a capta cantitatea necesară de dioxid de carbon, care să ne ajute să fim pe linia de plutire şi să şi îndeplinim obiectivele agreate de Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Business Insider a parafrazat excelent situaţia, anunţându-ne că dacă am planta copaci pe suprafaţa întregului continent american, ar fi echivalentul a doar 10% din captura de emisii pe care le generăm anual. Cifrele şi datele sunt înspăimântătoare, ce e drept! Doar creşterea galopantă a cantităţii deşeurilor din plastic se va dubla, estimându-se că va depăși 13 miliarde de tone până în 2050, conform aceluiaşi studiu. Reciclarea ajută într-o foarte mică măsură (cu o rată de 30% în Europa), dar totuşi metodele de reciclare doar întârzie traseul plasticului spre gropile de gunoi, în timp ce arderea acestuia ridică alte probleme, emisiile fiind filtrate parţial și rămânând în mare parte în atmosferă. Poluarea nu afectează doar planeta, de la oceane la continente, dar şi pe noi, implicit, fiind una dintre cauzele infertilităţii, instalării pubertăţii precoce, ale creşterii numărului de alergii şi multor alte probleme de sănătate. Expunerea continuă, zilnică, la elemente chimice prezente în mediu, alimente sau produse utilizate cotidian nu face decât să ne înrăutăţească stilul de viaţă şi să crească riscul infertilităţii, avorturilor sau anomaliilor fetale.

Dr. Laura Dracea, medic primar ginecolog şi expert în FIV al clinicii Gynera, avertizează asupra celor mai incriminaţi compuşi, ca bisfenolul A și alți bisfenoli, ftalații, parabenii sau metalele grele, prezente în ambalajele sticlelor de apă, în cutiile de plastic sau aluminiu, în produsele de curățenie, cosmetice sau alte produse de îngrijire personală, cum sunt vopselele de păr, fixativele sau oja. Conform unui studiu din 2000, publicat în Environmental Health Perspectives, peste jumătate dintre americani aveau cantități măsurabile de ftalați în organismul lor, femeile mai mult decât bărbații. Peste 90% din populație are bisfenol A detectabil în organism, în timp ce la 75% se detectează triclosan, responsabil de alterarea hormonilor tiroidieni.

În consecinţă, măsurile pe care trebuie să le ia marile industrii sunt urgente! În 2006, trei mari companii de cosmetice au renunțat la utilizarea unor compuși toxici din lacul de unghii și peste alte o mie de companii s-au alăturat unui pact pentru îmbunătățirea siguranței cosmeticelor, de unde şi trend-ul formulelor curate, cât mai naturale posibil. „O altă cale de expunere constantă a organismului la compuși toxici este reprezentată de inhalarea de gaze poluante provenite de la autovehicule, incendii, fumat, produse volatile ale materialelor de construcție, solvenți sau produse de curățenie utilizate în încăperi. Pesticidele, chiar și cele interzise în trecut din cauza toxicității, încă persistă în sol și în apele subterane, alături de noii produși chimici proveniți din solvenți, procese de dezinfecție, degresare sau îndepărtare de reziduuri, la nivel industrial. Este binecunoscută prezența unor concentrații mari de metale grele, cum sunt mercurul și plumbul, în apă, pești sau fructe de mare. Nu în ultimul rând, mucegaiurile sau bacteriile răspândite prin instalațiile de climatizare au generat o patologie specifică zilelor noastre”, completează medicul Laura Dracea.

Vârsta medie a primei menstruații a scăzut în Europa, în ultimii 200 de ani, de la 18 la sub 13, iar specialiștii au corelat această situație cu o creștere masivă a producției de substanțe chimice inhalate şi ingerate, de 23 ori mai mare, în 2005, față de 1945. Bisfenolul, ftalații, toluenul sau formaldehida, prezente în plastic şi în alte elemente nocive cu care intrăm în contact zilnic, pot dezechilibra hormonal organismul. Compuși eliberați din materialele plastice, incluzându-le pe cele prezente în ambalaje pentru mâncare sau băuturi, precum și cele din produse cosmetice sau hârtia termică pentru chitanțe, au fost asociați cu efecte estrogenice la bărbați, toxicitate asupra ovocitelor și uterului și apariția unor malformații.

Doamna doctor Dracea adaugă că Exposure to Toxic Environmental Agents (o publicaţie elaborată de American College of Obstetricians and Gynecologists, American Society for Reproductive Medicine – The University of California, San Francisco) indică studii care spun că „fiecare gravidă din SUA este expusă la cel puţin 43 de chimicale diferite în timpul sarcinii, plus că fecunditatea a scăzut semnificativ, comparativ cu anii 80, date corelate cu expunerea la compuşii chimici prezenţi în produsele utilizate în mod curent.Tot mai multe studii sunt orientate în prezent către acest factor de risc asociat problemelor reproductive, dar şi altor consecinţe endocrinologice şi imunologice”.

Ce putem face şi care sunt soluţiile la care putem apela? În primul rând, trebuie să facem ce ne stă nouă în putinţă, ca indivizi, până ce statul ia măsuri şi până se vor impune anumite reglementări ale industriilor: să consumăm mai puţin, să alegem alimente din surse cât mai curate, să folosim cosmetice naturale, să bem apă din surse sigure, să folosim cât mai puţin plastic şi să revenim la materiale convenţionale (sticlă, fibre naturale), să reciclăm, să nu folosim PVC, să conducem maşina mai rar, să nu folosim pesticide, să ne curăţăm casa cu soluţii non-toxice, să folosim cât mai puţin curent electric şi cât mai multă lumină naturală, să cumpărăm electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic şi, pe scurt, să devenim mai conştienţi de ce lăsăm în urma noastră, de cum ne putem diminua propria amprentă de carbon (ar fi bună o aplicaţie, cât mai rapid posibil!) şi de efectele pe care le producem prin excesele şi comodităţile stilului de viaţă. Dacă facem fiecare câte puţin, va conta mult pentru generaţiile următoare!