Coronavirus este subiectul principal de discuție. Și, da, e normal să te îngrijorezi, să acționezi responsabil. Cu panica e altă poveste, iar isteria generală nu ajută pe nimeni.
Coronavirus ne pune la încercare, nu doar pe noi, ci o lume întreagă. Covid-19 este pandemie ceea ce impune anumite măsuri de protecție. Multe companii au trimis angajații să lucreze de acasă, este recomandat să stăm cât mai mult la domiciliu, să nu ne expunem unor mase mari de oameni, să respectăm normele de igienă suplimentară sugerate de specialiști, etc. Igiena este un alt subiect sensibil, având în vedere faptul că anul trecut țara noastră se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de pastă de dinți și igienă orală. Iar acum putem exersa în mod cert spălatul pe mâini corect, tușitul și strănutatul într-un șervețel pe care să-l aruncăm.
A mai intervenit și problema oamenilor veniți din diverse țări afectate, care nu se autoizolează la domiciliu, ori nu declară călătoriile. Prin urmare potențialul de panică este mare, iar să-ți ții firea extrem de util. Dacă inițial umorul (știm cu toții glumițele de pe social media) ne-a ajutat să facem față, și poate încă îl mai folosim, e cazul să introducem strategii mai sănătoase de prevenire și control a anxietății. Robert L. Leahy este psiholog, autorul a 28 de cărți de psihoterapie cognitiv comportamentală, directorul Institutului American de Terapie Cognitivă din New York, iar bursa sa post-doctorală s-a desfășurat sub supravegherea lui Aaron T. Beck – fondatorul terapiei cognitive. În tot acest context al pandemiei de Corovavirus el a oferit pe blogul Psychology Today câteva direcții de a ne ține teama sub control.
La ce se întâmplă în lume, și având în vedere numărul în creștere al persoanelor infectate cu Coronavirus din țara noastră, este absolut normal să devii anxioasă. Este o reacție firească la o situație periculoasă. Nu-ți nega teama, ci pune tot ansamblul într-o perspectivă mai rațională.
Îngrijorarea ne-a ajutat să supraviețuim ca specie, iar acum o putem folosi din nou ca resursă. De ce? Pai, dacă nu te-ai îngrijora legat de Coronavirus, nu ai respecta rigorile impuse. Adică o îngrijorare productivă duce la acțiuni productive. Nu mai dai mâna și nu te mai pupi pe obraz cu diverșii cunoscuți, te speli des pe mâni minim 20 de secunde, dezinfectezi telefonul mobil, apeși pe clanțe folosind un șervețel, etc. Îngrijorarea neproductivă te duce în diverse ruminații sau ronțăieli mentale (dacă am și eu virusul, dacă îl iau), motiv pentru care e necesar să ajungi la acceptarea nesiguranței.
Ce au anxioșii? Nevoie mare de control, intoleranța la nesiguranță. Dar tu accepți deja nesiguranța în fiecare zi din viața ta, în acțiunile banale pe care le faci: traversezi, mănânci, etc. Deci nu controlezi, milimetric, absolut fiecare aspect al existenței tale. Și chiar dacă nu-l controlezi, nu ești în pericol, corect? Prin urmare nesiguranța nu are o finalitate catastrofică (așa cum o vedem legat de Coronavirus), ci o finalitate neutră. Ce poți controla cu adevărat sunt factorii de risc descriși mai sus: călătoria în zonele afectate de Coronavirus, igiena, stat cât mai mult acasă. etc.
Care este teama cea mai mare și mai mare? Mai mare decât cea că te îmbolnăvești de Coronavirus? Teama că mori de la Coronavirus. Ok. Care este probabilitatea să ți se întâmple asta? Uită-te la cifre, la raportul îmbolnăviri versus decese, patologii, vârstă, nu doar în lume, ci și la noi în țară.
Știm, Google este cel mai bun doctor, iar românul se duce la medic pentru o a doua părere, căci prima deja o are de pe internet. Cauți un simptom – găsești cele mai crunte boli și cele mai teribile scenarii. Din nou, să nu confundăm posibilitatea cu probabilitatea. La fel și în cazul Coronavirus. Internetul este un teritoriu foarte încărcat negativ, de care acum ar fi bine să te ferești cât poți.
Aceasta este o tehnică folosită în tratarea anxietatății, cu rezultate dovedite științific. În loc să te îngrijorezi toată ziua, stabilește-ți o oră anume când să faci asta, timp de 15 minute, de preferat nu seara. Așa ca în fiecare zi de la, să zicem, 11 la 11.15 te îngrijorezi despre Coronavirus, dar numai atunci. Notezi pe parcursul zilei ce gânduri îți vin în minte, dar atât. Îngrijorarea are timpul și ora ei. După ce ai folosit timpul alocat îngrijorării întreabă-te: e productivă sau nu îngrijorarea mea?; conțin îngrijorările o listă de lucruri care m-ar face să progresez acum?; cum ar fi să accept nesiguranța?; care ar fi probabilitatea?
Ca să ieși din atmosfera negativă, implică-te în diverse activități pozitive. Fă sport în casă, reorganizează-ți dulapul cum planificai de multă vreme, citește o carte bună, etc., acțiuni cu valoare reală și pozitivă. Când ești concentrată pe aceste acțiuni mintea mai poate zbura spre îngrijorări legate de Coronavirus. Observă ce se întâmplă, acceptă asta, notează îngrijorarea de care te vei… îngrijora la ora și timpul stabilite anterior. Apoi continuă-ți multiplele activități cu miză și scop clar pozitiv, ești prea ocupată de ele ca să te lași distrasă de un gând negativ.
Foto: PR