Incearca sa scapi de obsesia carbohidratilor si grasimilor.
In ultima vreme nutritionistii par a fi mai putin ingrijorati de ceea ce mincam si mult mai preocupati de alti factori ai obiceiurilor noastre alimentare: unde, cind si cu cine mincam. Se pare ca mica noastra fixatie legata de molecule si metabolism ne-a facut sa pierdem din vedere aceste elemente simple, care influenteaza sensibil cantitatea de hrana (deci si numarul de calorii) pe care o consumam in timpul unei mese, facindu-ne sa pierdem controlul si sa ne supraalimentam.
Luind in calcul fiecare detaliu, incepind cu numarul persoanelor care te insotesc de obicei la masa si terminind cu felul in care e aranjata mincarea in farfurie, cercetatorii au descoperit puterea uluitoare, dar neexploatata a tiparelor culinare. Aceste elemente nu sint detectate, in general, de radarul nostru caloric si putini oameni sint constienti de influenta enorma pe care o pot avea asupra starii noastre de sanatate. Ei bine, tocmai de aceea, la un moment dat, intr-un anumit context, ar putea sa devina extrem de periculoase. (Notiunea de pericol e relativa: un prinz cu colegii de birou, incheiat cu un sufleu mare de ciocolata, nu o sa te omoare… decit daca se repeta zilnic.)
Primul element pe lista dusmanilor siluetei si sanatatii noastre este, evident, stresul. Departe de a consuma caloriile, stresul ingrasa. Iar a minca in conditii de stres este cu atit mai daunator. „Stresul «profesional» creste nivelul de cortizol in organism. In exces, cortizolul duce la o serie intreaga de tulburari metabolice si la pericolul unor afectiuni cronice: apetit crescut, catabolism muscular accelerat, reducerea oxidarii grasimilor, cresterea depozitelor de grasimi, nivel crescut de colesterol si trigliceride, hipertensiune, rezistenta la insulina si glicemie ridicata. Cercetarile publicate in anul 2000 de oamenii de stiinta de la Universitatea Yale sprijina ideea ca stresul de la locul de munca contribuie la cresterea in greutate atit la femeile obeze cit si la cele ce au o greutate normala, „datorita secretiei excesive de cortizol si datorita efectelor negative ale nivelului ridicat de cortizol asupra metabolismului’, explica Ciprian Magdici, psiholog. E o reactie normala de aparare a organismului.
In conditii obisnuite de stres, cortizolul se elibereaza pe moment si ne da posibilitatea sa fim alerti, atenti si agili pentru o scurta perioada de timp. Cind conditiile de stres se mentin timp indelungat, organismul produce cortizol in continuare si se creeaza un surplus de energie. Daca acest surplus nu este eliberat, el este stocat sub forma de grasime, ce se acumuleaza in special in jurul abdomenului. Aceasta nu e altceva decit o incercare disperata a organismului nostru de a se calma. Dr. Norman Pecoraro, autorul unui studiu aprofundat pe aceasta tema, incheiat la University of California, spune ca „acest tip de grasime trimite anumite semnale metabolice, incercind sa reduca raspunsul devastator al organismului la stres. Ii spune creierului sa se relaxeze, deoarece primeste toata energia de care are nevoie’.
Te-ai gindit vreodata citi factori de stres ai la serviciu? Nu, nu ma refer doar la proiectele urgente, la sefii siciitori sau la perioadele de dead-line. Telefoanele care suna continuu, piuitul mesajelor primite pe mobil, zgomotul strazii, zgomotul copiatorului sint tot factori de stres si… ingrasa.
Cercetatorii de la Penn State University au dat publicitatii rezultatele unui studiu ingenios. Voluntarii (29 de barbati si 34 de femei) au fost impartiti in doua grupuri, inchisi intr-o incapere si au fost rugati sa rezolve un puzzle. Primul grup a fost lasat sa lucreze in liniste, in schimb, voluntarii din al doilea grup au fost fortati sa se concentreze intr-un zgomot teribil. Dupa ce puzzle-ul a fost rezolvat, cercetatorii i-au invitat pe voluntari la masa. Ce au descoperit? Femeile din al doilea grup (cel terorizat de zgomot) au mincat o cantitate mult mai mare de hrana, comparativ cu femeile care au lucrat in liniste. In plus, femeile grupului stresat au manifestat o preferinta aparte pentru alimente bogate in grasimi, precum chips-uri, brinza si ciocolata. In mod paradoxal si nedrept, nici unul dintre barbati nu a fost afectat de acest fenomen.
„In viata normala, acest experiment se repeta zilnic: femeile sint fortate sa faca fata stresului (psihic si fonic) repetat si apoi maninca‘, explica Ciprian Magdici. „Asa se explica de ce au un apetit crescut peste week-end sau in vacante, sau la capatul unei perioade ultrasolicitante.’
Un efect similar celui produs de stres asupra apetitului si consumului energetic il au oboseala si lipsa de somn. Un studiu facut anul trecut la Chicago University a aratat ca doua nopti consecutive cu numai patru ore de somn pe noapte sint suficiente pentru a produce un dezechilibru semnificativ in eliberarea hormonilor care controleaza greutatea corporala. Nivelul de leptina (o substanta care transmite creierului senzatia de satietate) scade cu 20%, in vreme ce nivelul substantelor care anunta senzatia de foame creste cu exact aceleasi procente. Un alt studiu facut la Columbia University a demonstrat ca persoanele care dorm in mod frecvent patru ore pe noapte au o predispozitie cu 73% mai mare pentru obezitate, fata de cele care dorm sapte sau noua ore pe noapte. Deci, draga mea, daca vrei sa scapi de kilogramele in plus, primul pas e o cura de somn de opt ore pe noapte.
Page: 1 2