Munca multa afecteaza negativ silueta

Incearca sa scapi de obsesia carbohidratilor si grasimilor.

In ultima vreme nutritionistii par a fi mai putin ingrijorati de ceea ce mincam si mult mai preocupati de alti factori ai obiceiurilor noastre alimentare: unde, cind si cu cine mincam. Se pare ca mica noastra fixatie legata de molecule si metabolism ne-a facut sa pierdem din vedere aceste elemente simple, care influenteaza sensibil cantitatea de hrana (deci si numarul de calorii) pe care o consumam in timpul unei mese, facindu-ne sa pierdem controlul si sa ne supraalimentam.

Luind in calcul fiecare detaliu, ince­pind cu numarul persoanelor care te insotesc de obicei la masa si terminind cu felul in care e aranjata mincarea in farfurie, cercetatorii au descoperit pu­terea ului­toare, dar neexploatata a tipa­relor culinare. Aceste elemente nu sint detectate, in general, de radarul nostru caloric si putini oameni sint constienti de influenta enorma pe care o pot avea asupra starii noastre de sanatate. Ei bine, tocmai de aceea, la un moment dat, intr-un anumit context, ar putea sa devina ex­trem de periculoase. (Notiunea de pericol e relativa: un prinz cu colegii de birou, incheiat cu un sufleu mare de ciocolata, nu o sa te omoare… decit daca se repeta zilnic.)

Primul element pe lista dusmanilor siluetei si sanatatii noastre este, evident, stresul. Departe de a consuma caloriile, stresul ingrasa. Iar a minca in conditii de stres este cu atit mai daunator. „Stresul «profesional» creste nivelul de cortizol in organism. In exces, cortizolul duce la o serie intreaga de tulburari metabolice si la pericolul unor afectiuni cronice: apetit crescut, catabolism muscular accelerat, reducerea oxidarii grasimilor, cresterea depozitelor de grasimi, nivel crescut de colesterol si trigliceride, hipertensiune, rezistenta la insulina si glicemie ridicata. Cercetarile publicate in anul 2000 de oamenii de stiinta de la Universitatea Yale sprijina ideea ca stresul de la locul de munca contribuie la cresterea in greutate atit la femeile obeze cit si la cele ce au o greutate normala, „datorita secre­tiei excesive de cortizol si datorita efec­telor negative ale nivelului ridicat de cortizol asupra metabolismului', explica Ciprian Magdici, psiholog. E o reactie normala de aparare a organismului.

In conditii obisnuite de stres, cortizolul se elibe­rea­za pe moment si ne da posibilitatea sa fim alerti, atenti si agili pentru o scurta perioada de timp. Cind conditiile de stres se mentin timp indelungat, organismul produce cortizol in continuare si se creeaza un surplus de energie. Daca acest surplus nu este eli­berat, el este stocat sub forma de grasime, ce se acumuleaza in special in jurul abdo­menului. Aceasta nu e altceva decit o incercare disperata a organismului nostru de a se calma. Dr. Norman Pecoraro, autorul unui studiu aprofundat pe aceasta tema, incheiat la University of Cali­for­nia, spune ca „acest tip de grasime trimite anumite semnale metabolice, incercind sa reduca raspunsul devastator al organismului la stres. Ii spune cre­ie­rului sa se relaxeze, deoa­rece primeste toata energia de care are nevoie'.

Te-ai gindit vreodata citi factori de stres ai la serviciu? Nu, nu ma refer doar la proiectele urgente, la sefii siciitori sau la perioadele de dead-line. Telefoanele care suna continuu, piuitul mesajelor primite pe mobil, zgomotul strazii, zgomotul copiatorului sint tot factori de stres si… ingrasa.

Cercetatorii de la Penn State University au dat publicitatii rezultatele unui studiu ingenios. Voluntarii (29 de barbati si 34 de femei) au fost impartiti in doua grupuri, inchisi intr-o incapere si au fost rugati sa rezolve un puzzle. Primul grup a fost lasat sa lucreze in liniste, in schimb, voluntarii din al doilea grup au fost fortati sa se concentreze intr-un zgomot teribil. Dupa ce puzzle-ul a fost rezolvat, cercetatorii i-au invitat pe voluntari la masa. Ce au descoperit? Femeile din al doilea grup (cel terorizat de zgomot) au mincat o cantitate mult mai mare de hrana, comparativ cu femeile care au lucrat in liniste. In plus, femeile grupului stresat au manifestat o preferinta aparte pentru alimente bogate in grasimi, precum chips-uri, brin­za si ciocolata. In mod paradoxal si nedrept, nici unul dintre barbati nu a fost afectat de acest fenomen.

„In viata normala, acest experiment se repeta zilnic: femeile sint fortate sa faca fata stresului (psihic si fonic) repetat si apoi maninca', explica Ciprian Magdici. „Asa se explica de ce au un apetit crescut peste week-end sau in vacante, sau la capatul unei perioade ultrasolicitante.'

Un efect similar celui produs de stres asupra apeti­tului si consumului energetic il au obo­seala si lipsa de somn. Un studiu facut anul trecut la Chicago University a aratat ca doua nopti consecutive cu numai patru ore de somn pe noapte sint suficiente pentru a produce un dezechilibru semnificativ in eliberarea hormonilor care controleaza greutatea corporala. Nivelul de leptina (o substanta care transmite creierului senzatia de satietate) scade cu 20%, in vreme ce nivelul substantelor care anunta senzatia de foame creste cu exact aceleasi procente. Un alt studiu facut la Columbia University a demonstrat ca persoanele care dorm in mod frecvent patru ore pe noapte au o predispozitie cu 73% mai mare pentru obezitate, fata de cele care dorm sapte sau noua ore pe noapte. Deci, draga mea, daca vrei sa scapi de kilogramele in plus, primul pas e o cura de somn de opt ore pe noapte.

Ce urmeaza pe lista dusmanilor siluetei noastre? Marimea portiei si culoarea alimentelor. Se pare ca apetitul nostru este influentat in mod direct de cantitatea de hrana din farfurie si de aspectul ei. „Stimulii vizuali produc neurosubstante care modifica apetitul', explica Lygia Alexandrescu, nutritionist si, in ciuda efortului constient de vointa prin care iti impui sa nu consumi tot ce ai in farfurie, s-ar putea ca estimarile tale sa nu fie cele mai corecte. „Se pare ca orice persoana este sensibila la marimea portiei', spune Lygia.

„Barbatii, femeile, persoanele preocupate de silueta, supraponderalii sau persoanele suple, maninca mai mult daca in farfurie li se ofera o portie mare. Exceptie fac copiii, pina la trei ani. Copiii de aceasta virsta nu reactioneaza la stimuli externi, precum marimea portiei sau aspectul mincarii, si folosesc exclusiv semnalele corpului lor pentru a se hrani numai atunci cind le e foame si a se opri din mincat atunci cind sint satui. Din pacate, acest raspuns psihologic dispare in jurul virstei de cinci ani.'

Se pare ca judecata noastra se intuneca atunci cind e vorba de mincare. Intr-un studiu ciudat, facut de cercetatorii de la University of Illinois, s-a observat ca subiectii aflati in fata unui bol de supa care se reumplea permanent printr-un robinet ascuns au mincat cu 83% mai mult decit subiectii care au fost hraniti dintr-un un bol normal. Ciudat (si amuzant) este faptul ca nici unul din subiectii primului grup nu a considerat ca a ingerat mai multe calorii si nici nu s-a simtit mai satul decit in mod normal. Aceasta este cea mai clara dovada ca lasam ochii si nu stomacul sa judece ce mincam.

Pentru oameni, a se hrani nu e o chestiune atit de simpla ca pentru gazele sau rechini, de exemplu. Exista un ritual al mesei, care ne aduna si ne ajuta sa comunicam. In timpul mesei oamenii isi rezolva probleme de cuplu, incheie afaceri profitabile, se relaxeaza, socia­lizeaza. Iata de ce compania in care se consuma acest ritual este esentiala. Potrivit unui studiu al doctorului Pecoraro, „a imparti masa cu o persoana apropiata (prieten, coleg de birou sau o ruda) determina oamenii sa manince cu 33% mai mult decit daca ar fi singuri. Daca vorbim de doua persoane, cantitatea creste la 58%. Iar a imparti placerea culinara cu opt sau mai multe persoane este deja un dezastru caloric. Procentul creste la 76%. Aceleasi studiu arata ca femeile maninca mai mult in compania sexului opus decit in compania priete­nelor sau colegelor de serviciu.

Con­stient sau nu, e limpede ca ne modelam comportamentul dupa cel al semenilor nostri. Dar inainte de a fi creaturi sociale cu ritualuri culinare, oamenii au fost, fara doar si poate, creaturi flaminde. Mincau tot ce le cadea in mina, de la fructe la animale. Pofta noastra de mincare (ca sa nu spun foamea noastra) este inscrisa in celulele noastre. Exista un mecanism biologic care stabileste comunicarea intre sistemul digestiv, cel hormonal, muschi si creier, care gestioneaza toate aceste semnale. Imagineaza-ti atunci ce se intimpla cind impulsurile biologice si culturale se combina.

Mai exact, imagi­neaza-ti ce se intimpla daca mergi la masa de prinz cu colegii de birou, dupa ce ai sarit peste micul dejun. Vei minca exagerat de mult, iar o cina lejera nu va compensa excesul. „In nici un caz nu trebuie sa rabzi de foame pina la prinz. Povestea aceea cu trei mese pe zi e este de mult depasita', crede Lygia Ale­xan­drescu. „Noile teorii spun ca nu trebuie sa lasi sa treaca un interval mai mare de trei ore fara a minca ceva.

Micul dejun e cea mai importanta masa a zilei si nu trebuie in nici un caz neglijat. El trebuie sa fie bogat in proteine, pentru a-ti mentine nivelul de energie constant. Daca totusi simti nevoia sa maninci ceva intre mese, cauta sa ai la-ndemina fructe sau seminte. In nici un caz nu te grabi spre tonomatul cu ciocolata si biscuiti. Gus­tarea trebuie sa fie usoara: un mar, un iaurt sau un pahar cu lapte, o banana sau nuci, alimente care elibereaza energia treptat, spre deosebire de cafea sau biscuiti, care au doar un efect de moment. Gindeste-te ca doi biscuiti pe zi inseamna 45.120 de calorii pe an lucrator, ceea ce, pentru o femeie de greutate normala, cu o activitate fizica medie, inseamna aproximativ 6 kilograme de grasime.'

Atitia stimuli, atit de putin control! Ce e de facut? In primul rind, incearca sa-ti diminuezi nivelul de stres in general (prin sport, yoga, meditatie, iesiri in aer liber) si in mod special inainte de masa (o plimbare scurta in parc stimuleaza aceiasi centri ai placerii precum mincarea). Cauta sa ai o dieta bogata in vitamina C, B5 si magneziu, substante care regleaza nivelul de adrenalina. Fa mai multe pauze pe parcursul zilei si asculta o muzica linistitoare.

Studiile recente au aratat ca oamenii se relaxeaza mai bine cu muzica si aromaterapie, decit daca se implica intr-o activitate intelectuala (de exemplu, sa joace sah sau sa citeasca). Cind mergi la masa de prinz, inchide-ti telefonul mobil sau incuie-l in sertarul biroului. Daca vrei sa slabesti, maninca singura, chiar daca la inceput ti se pare nepoliticos. Daca vrei doar sa-ti mentii greutatea corporala, inainte de a iesi la prinz cu colegele, stabileste anumite re­guli. De exemplu, hotaraste dinainte ce vei minca. Nu uita ca o vorba veche spune ca oamenii se ingrasa in primele 10 minute si in ultimele 10 minute ale mesei. Deci renunta la antreuri si la de­sert. Bea ceai verde in loc de cafea, iar in zilele stresante opteaza pentru ceaiul de musetel (are un puternic efect calmant). Bea mul­ta apa. Oamenii confunda uneori setea cu foamea. Ai nevoie de minimum sase pahare cu apa, pentru a-ti mentine nivelul optim de hidratare.

Si, nu in ultimul rind, nu te izola de lume. A lua masa cu colegii de birou sau prietenii o data sau de doua ori pe saptamina nu o sa te in­gra­se. La urma urmei, prietenii si o cina gustoasa ne fac oricind viata mai frumoa­sa. Iar o femeie fericita e o femeie frumoasa, chiar si cu trei kilograme in plus.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK