Cu toții dorim să ne simplificăm viața, iar când vine vorba despre subiecte din afara ariei noastre de expertiză, precum medicina, alegem să credem informații fără a mai depune efortul să le verificăm. În acest mod ajungem să credem în mituri: concepții eronate sau interpretări gresite ale realității.
Miturile pot avea un rol important în cadrul civilizațiilor, ajutând la definirea culturală a societăților. Problema apare atunci când miturile și medicina se întâlnesc. Dacă pentru mituri este importantă componenta ficțională, în medicină informațiile trebuie să se bazeze pe studii științifice.
De-a lungul timpului au apărut o mulțime de mituri medicale în care oamenii au încredere fără să le verifice gradul de adevăr și au continuat să persiste în timp. De la lucruri ce țin de comportament, la nutriție și capacitățile corpului uman, rezultatele și concluziile medicinei moderne au avut de pierdut în fața concepțiilor eronate crezute ca atare, fără a fi verificate.
Iată câteva dintre miturile medicale pe care oamenii le cred în mod eronat:
Încălzitul mâncării la microunde nu face ca mâncarea să devină radioactivă. Conform Harvard Medical School, microundele generează un câmp electromagnetic care agită moleculele din mâncare, proces ce duce la încălzirea lor. Este adevărat, totuși, că în urma încălzirii, mâncarea poate fi contaminată din cauza recipientului în care este ținută. Acest aspect poate fi combătut prin utilizarea unor recipiente speciale pentru utilizarea în cuptorul cu microunde.
Temperatura în sine nu ne face mai vulnerabili la virusuri. Un studiu al cercetătorilor de la Yale a atestat faptul că vremea rece slăbește capacitatea de apărare a organismului, iar acest lucru favorizează infectarea cu un virus. Vremea rece favorizează replicarea virusurilor, iar în perioadele reci oamenii petrec mai mult timp înăuntru, oferind germenilor posibilitatea de a se răspândi. Totuși, faptul că expunerea la temperaturi scăzute ne face să răcim este doar un mit medical, pentru că este necesar să ne expunem și la un virus, nu doar să stăm afară când este frig.
Scanările efectuate asupra creierului arată că ne folosim în mod succesiv toate regiunile creierului, conform Scientific American Journal. Este adevărat că nu folosim toate părțile în același timp, dar pentru o simplă activitate utilizăm diferite părți ale creierului. Mitul medical s-a răspândit datorită efectului său terapeutic. Este reconfortant să crezi că esti capabil să îți depășești limitele și capacitățile cognitive.
Nu este relevantă ora la care mâncăm. Ceea ce contează în dieta noastră este gradul de activitate fizică și numărul de calorii consumate, conform unui studiu publicat de Obesity. Acest mit medical poate fi explicat atunci când oamenii mănâncă înainte de culcare nu sunt de fapt înfometați, iar acest obicei este asociat cu consumul unor alimente bogate în calorii precum chipsurile și dulciurile.
Acneea apare atunci când glandele de sub piele produc prea mult sebum. Dacă glandele produc sebum în exces și porii sunt blocați, pielea se irită. Acest proces nu are legătură cu consumul de ciocolată și de mâncăruri prăjite. Confuzia a apărut deoarece consumul acestor alimente era asociat cu adolescenții, predispuși la dezvoltarea acneei.
Un studiu publicat în Journal of the American Medical Association afirmă că prezența zahărului în dieta copiilor nu afectează comportamentul acestora. Acest mit medical poate fi explicat prin analiza contextului în care copiii consumă produse zaharoase: consumul de zahăr este de așteptat să apară în condiții precum zilele de naștere sau ieșirile în parc. În aceste momente comportamentul hiperactiv al copilului poate fi datorat doar entuziasmului, dar părinții au tendința de a asocia greșit cauza și comportamentul.
Culoarea zahărului brun provine de la melasă, o componentă a sa. Conform Self Nutrition Data, melasa conține câteva vitamine și minerale, dar în cantități atât de mici încât diferența dintre zahărul cu melasă și cel fără este mult prea mică pentru a fi luată în considerare. Originea acestui mit medical poate fi explicată prin asocierea dintre culoare și valorile nutriționale ale unui produs. Dacă orezul negru și pâinea neagră sunt mai bune, oamenii au presupus că acest lucru este valabil și în cazul zahărului.
Vitamina A este esențială pentru o vedere bună, dar doza zilnică de vitamina A de care avem nevoie este una mică. Un consum prea mare de beta caroten, componenta morcovilor care este transformată în vitamina A, poate face pielea portocalie și, conform unui studiu publicat de American Journal of Epidemology, poate mări riscul de cancer pulmonar pentru unii oameni. Mitul medical a apărut în al doilea Război Mondial, când britanicii au vrut să ascundă faptul că dispuneau de o nouă tehnologie radar și au explicat succesul lor în raidurile nocturne făcând apel la morcovi și la beneficiile vitaminei A.
Contrar mitului medical larg răspândit, dacă ne uităm la televizor de la distanțe mici nu ne stricăm vederea. Ochii pot obosi și pot apărea dureri de cap, dar acestea sunt doar efecte care apar în momentul utilizării în exces, fără a provoca daune pe termen lung. Mitul s-a răspândit din cauza televizoarelor din trecut, a căror tehnologie se baza pe raze X. Conform doctorului Normal Saffra, seful catedrei de oftalmologie de la centrul medical Brooklyn, înainte de anii ’50 televioarele emiteau radiații care puteau afecta pe termen lung vederea. Acest lucru nu mai este valabil și în cazul televizoarelor moderne.
Foto: Imaxtree
Vezi şi greșeli pe care le faci când folosești cuptorul cu microunde!