Microbii – cat ar trebui sa ne ferim de ei

Uita de filmele apocaliptice sau SF. Stii care ar fi cel mai terifiant reality show? Sa-ti vezi propria piele la microscop. Sunt la fel de multe fiinte invizibile ochiului care se tarasc pe noi (si prin noi) cate soiuri de vietati sunt pe Terra. Unele arata ca niste specii de dinozauri sau extraterestri pe care le-ar fi putut imagina Spielberg, altele pot fi asemanate cu niste creaturi marine, iar unele (care ocupa ultimul loc, ca look, in topul meu) zici ca sunt specii de rame si de gandaci. O filmare hi-res te-ar face sa crezi ca ai vazut imagini surprinse de pe alte planete, un strop de saliva la microscop ti-ar taia cheful sa mai saruti vreodata pe cineva (cel putin pana uiti), iar mobilul sau tastatura, privite sub o lupa performanta, te-ar determina sa le dezinfectezi de trei ori pe zi.

Daca esti germofoba, probabil esti tentata sa te opresti chiar acum din citit, dar e inutil, pentru ca toate aceste vietati, imperceptibile ochiului, au existat cu mult inaintea noastra si probabil vor dainui mult dupa noi (stiu ca e o afirmatie cu iz apocaliptic, dar asta e o lectie de la dinozauri). Microbilor nu le pasa ca au un aspect inestetic, probabil si ei ar considera ca aratam ciudat, daca ar putea sa ne vada. La urma urmei, noi interactionam cu ei doar la nivel microbiotic, e ca si cum am manca fructe dintr-un pom cu radacinile adanc infipte in pamant, fara sa banuim forma sferica a Planetei Albastre. Dar priveste partea plina a paharului! Suntem un veritabil ecosistem, iar cu atata viata misunandu-ne alaturi, cum am putea sa ne plangem vreodata de singuratate?!

La urma urmei, cele mai multe dintre aceste microorganisme fac parte din noi. Aproximativ 5% din noi, ca sa fiu mai exacta, procentul variind in functie de greutatea fiecaruia raportata la diversitatea florei sale bacteriene. Iar in corpul unui adult sanatos, numarul genelor microbiene il depaseste de 150 de ori pe cel al genelor umane si ne constituie microbiomul, asa cum genele ne formeaza genomul. Si cu multe dintre aceste bacterii functionam in simbioza. Ceea ce inseamna ca, fara ele, noi n-am putea trai.

Specia umana a evoluat alaturi de bacterii, iar echilibrul lor de la nivelul pielii, al scalpului, al cavitatii bucale, al vaginului si al tubului digestiv e vital pentru sanatate si pentru sistemul nostru imunitar. Ele au o reputatie proasta cauzata de oile lor negre, si anume bacteriile patogene, care reprezinta doar 1% din bacteriile cunoscute si printre care se numara si streptococii sau E coli. De frica lor, am ajuns sa mancam animale crescute in medii sterile, cand insusi organismul nostru nu e steril, si sa ne spalam pana la degresare cu produse care ne promit ca vor distruge un procent cat mai mare din microbi. Dar in zadar, pentru ca microbii supravietuiesc indiferent cat i-am potopi. Din fericire!

Recunosc, in mod normal aceste lucruri ma preocupa mult mai putin decat programarea la manichiura, iesirea de joi seara sau rochia pe care o s-o port la petrecere. Insa motivul pentru care am inceput sa devorez aceste informatii e ca, dupa o vizita la dermatolog, colega mea Mihaela mi-a spus ca medicul i-a contraindicat spalarea excesiva, referindu-se in special la samponarea zilnica, specifica societatii de peste Ocean. Apoi, am citit in diverse jurnale medicale ca excesul de curatare (a se citi: degresare) la care ne supunem pielea si parul, sub rigorile igienei moderne, a dus la o populatie sensibilizata, predispusa la alergii intr-un procent covarsitor. Hrana ce provine din medii sterile sau de la animale tratate cu antibiotice (despre care stim ca omoara bacteriile) are drept consecinte o flora intestinala saraca, iar ca efecte secundare, obezitatea si boala Crohn. Iar medicii spun ca generatia noastra are un sistem imunitar slabit fata de cele anterioare. Sa fie de vina stresul? Sau faptul ca traim in puf?

Paradoxurile sistemului imunitar

Asa cum legea atractiei leaga itele intre ele, chiar inainte sa-i povestesc despre subiect, colega mea Ioana mi-a trimis un mail care ma informa ca Institutul Francez gazduieste o conferinta numita Microbiota, o simbioza (aproape) perfecta, sustinuta de Philippe Sansonetti, medic si cercetator microbiolog la Institutul Pasteur, profesor la Collège de France, unul dintre cei mai proeminenti specialisti ai zilelor noastre in cercetarea interdisciplinara ce combina biologia moleculara, genetica bacteriana, biologia celulara si imunologia.

Conferinta in sine mi-a largit orizonturile privind fascinanta lume microbiana si, in plus, am avut si privilegiul sa fiu lamurita in legatura cu intrebarile mele de dr. Sansonetti in cadrul unui interviu. Iar in privinta bacteriilor, lucrurile nu stau asa cum am crezut. „Multe persoane traiesc cu impresia ca daca se feresc de microbi isi protejeaza sistemul imunitar, insa adevarul e ca diversitatea bacteriana pe care o dobandim din hrana si din mediul inconjurator e cea care ne face mai puternici. S-a facut un experiment in care au fost studiati copiii din oras versus copiii din mediul rural si s-a ajuns la concluzia ca cei din urma aveau o flora bacteriana variata, se imbolnaveau mai rar si nu aveau probleme cu greutatea, deci implicit, sistemul lor imunitar era mai puternic. In mediile urbane traim in locuri pe care le dezinfectam, consumam hrana ce provine de la animale crescute in mod steril sau tratate cu antibiotice, noi ne tratam cu antibiotice…

Astfel, sursele noastre de diversificare a florei microbiene sunt din ce in ce mai sarace. In mod paradoxal, cu cat suntem mai expusi la microbi, cu atat mai puternic devine sistemul nostru imunitar, mi-a explicat dr. Philippe Sansonetti. Intuitiv, am banuit mereu ca persoanele care traiesc in puf sunt mai vulnerabile, dar nu primisem nici un argument stiintific. In uter, mediul nostru este steril, insa de la prima gura de oxigen ne contaminam cu flora vaginala sau cutanata a mamei, in functie de tipul de nastere. Bacteriile incep sa colonizeze sistemul nostru digestiv inca din primele 24 de ore de viata, se stabilizeaza in jurul varstei de doi ani si nu ne parasesc niciodata.

Prieteni cu beneficii

„Fara ajutorul bacteriilor n-am putea sa digeram legumele, sa facem biosinteza vitaminelor sau sa ne aparam de parazitii daunatori de la nivelul pielii sau al mucoaselor. Ele joaca un rol chiar si in dezvoltarea sistemului nervos, spune dr. Sansonetti. Deci relatia noastra cu bacteriile e simbiotica sau pur si simplu de toleranta. In schimbul acestor servicii si al energiei pe care ne-o confera, noi le dam, drept hrana, celulele de piele moarta de la nivelul epidermei, iar in cadrul florelor, un mediu umed si intunecos. Dar asta nu e tot. Se pare ca, in timp ce cu totii avem 99,9% din gene la comun, microbiomul ne indica faptul ca impartim doar 50% din bacterii cu cei din jur.

Insa acest lucru se schimba cu fiecare contact uman nou, cu fiecare clanta pe care o atingem, cu fiecare caine pe care il mangaiem, cu fiecare secunda. Practic, se petrece o modificare constanta a florei bacteriene, deci a chimiei noastre personale (da, asta se intampla chiar si la germofobi). Insa e posibil sa ai o proportie foarte mare din microbiom la comun cu membrii familiei, iubitul sau cu animalul tau de companie. Unii oameni de stiinta considera ca flora bacteriana ne afecteaza chiar si personalitatea sau starea de spirit. Hmm, oare de aceea se spune ca buna dispozitie e molipsitoare?!

Despre flore

Pe cat de definitorii sunt florele microbiene pentru sanatatea noastra, pe atat sunt de diferite intre ele si de imprevizibile, pentru ca fiecare contact uman le poate altera spre echilibru sau spre dezechilibru. Si orice antibiotic le poate perturba balanta – de aceea se recomanda probioticele, alaturi de un tratament de acest gen. De exemplu, flora vaginala se poate modifica in urma toaletei excesive, a purtarii unor bikini din material sintetic sau a unei partide de amor cu un partener nou. „Cel mai recunoscut tip de bacterie din cadrul florei vaginale se numeste lactobacillus si joaca un rol foarte important in mentinerea echilibrului si a protectiei pe care aceasta o asigura prin mentinerea unui pH local normal acid. Iar cele mai raspandite infectii genital vaginale nu sunt transmise prin contact sexual, ci se datoreaza multiplicarii excesive a bacteriilor si ciupercilor care exista in mod normal in vagin. Aceste infectii sunt in principal candidoza, cauzata de ciuperci (Candida albicans etc.) si vaginoza bacteriana, cauzata de bacterii (Gardnerella vaginalis etc.), spune conf. dr. Liana Ples, medic primar obstetrica-ginecologie, conform www.faracandida.ro.

La fel de vulnerabila este si flora cutanata. „Pielea fara leziuni este colonizata de o comunitate bogata de microorganisme proprii (microbiomul cutanat), iar diversitatea acestora este un factor-cheie pentru sanatatea epidermei. Microbiomul cutanat cantareste 1,5 kg si cuprinde 100.000 de miliarde de bacterii. Rolul acestuia este de a stimula sistemul imunitar si de a proteja organismul impotriva infectiilor patogene sau periculoase pentru el. Studiile au demonstrat ca diversitatea microbiana este mai scazuta in cazul pacientilor cu dermatita atopica fata de persoanele care nu sufera de aceasta afectiune. Concluzia la care s-a ajuns e ca microbiomul cutanat este co-responsabil, impreuna cu bariera cutanata, pentru aparitia dermatitei atopice, explica o comunicare a Laboratoarelor La Roche Posay, referindu-se la una dintre cele mai frecvente afectiuni dermatologice alaturi de alergii si eczeme.

Insa flora bucala este mult mai variata in microorganisme decat oricare alta, desi e si cea mai rezistenta. „Nimeni n-ar trebui sa-si doreasca o gura sterila, ci o gura in care primeaza bacteriile bune. Diferenta dintre flora bucala si celelalte e ca gura e mereu in contact cu aerul, implicit cu toti microbii din mediul inconjurator. In plus, in ea intra tot timpul mancare, care este descompusa de bacterii, de aceea e recomandata perierea frecventa a dintilor si folosirea apei de gura – aceasta flora e mult mai rezistenta la agentii antimicrobieni decat celelalte. In acelasi timp, cavitatea bucala ofera, prin intermediul gingiilor, un acces direct bacteriilor catre sistemul circulator. Iar acest lucru poate fi deosebit de periculos in anumite cazuri. E greu de imaginat un exces de igiena dentara, spune Adrian Mina, medic stomatolog la DaVinci Dental Clinic.

Flora din tubul digestiv, desi e mai putin variata decat cea bucala, e mult mai misterioasa. Cumva, aceasta poate determina daca o persoana este energica sau nu, controleaza functiile metabolice si poate dicta daca ai sau nu probleme cu greutatea. In urma unui experiment realizat de Universitatea Washington din St. Louis, in cadrul caruia s-a transplantat flora din tubul digestiv de la soareci obezi la soareci sanatosi, s-a demonstrat ca mixul bacterian chiar determina kilogramele, pentru ca unii soareci au slabit si altii s-au ingrasat contrar naturii lor. Studiul publicat in jurnalul Science a confirmat insa si faptul ca, daca dieta soarecelui nu e echilibrata, se pierde avantajul obtinut prin transplantul de flora, deci nu exista cai ocolitoare ale unei diete echilibrate.

Concluzie

Germofobia este doar o afectiune psihica, pentru ca persoanele care au fobie de microbi au, fara sa prinda chiar de veste, fobie fata de propria persoana. Si, dincolo de regulile de baza ale igienei, am vazut cum curatarea, dezinfectarea si sterilizarea excesiva a noastra si a mediului nu ne protejeaza, ci ne arunca prada unor fiinte unicelulare. Dr. Sansonetti mi-a explicat ca ar trebui sa vedem microbii ca pe niste prieteni cu beneficii si nu ca pe niste inamici, ca-n deceniile trecute. Mai mult, el e convins ca produsele cosmetice si de ingrijire ale viitorului vor respecta echilibrul florei bacteriene.

Dupa toate informatiile pe care le-am aflat recent despre aceasta lume nevazuta care ne alcatuieste, gandul imi zboara la scenariile SF de care va spuneam la inceputul articolului sa uitati… Cum ar fi daca si noi, la randul nostru, am face parte dintr-un organism mai mare, asa cum suntem noi pentru bacterii? Oare am fi considerati microbi care traiesc simbiotic cu gazda? Sau paraziti?

Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK