Meditația sau arta de a fi

Dacă înainte meditația era o practică obscură de iluminare, înconjurată de o aură de mister, în ziua de azi toată lumea, de la Lupita Nyong’o până la vecina mea de vizavi, susține că își începe ziua cu meditație.

Meditația e o practică ce dăinuie de mii de ani, însă abia recent știința a descoperit efectele acestui exercițiu simplu și schimbările pe care le poate aduce atât la nivelul corpului, cât și în plan mental.

În pofida aparențelor, meditația nu e actul pasiv de a nu face nimic, ci de obicei presupune concentrarea asupra unui obiect, a respirației, observarea gândurilor care te distrag și reîntoarcerea către obiectul (sau subiectul) ales. Prin meditație putem să cunoaștem pattern-urile minții noastre și ne putem îmbunătăți abilitatea de adaptare la mediu, modul în care răspundem la diverși stimuli și, implicit, felul în care experimentăm viața. Conform unor studii recente, practica meditației a arătat că poate să rearanjeze circuitele creierului ce controlează sănătatea fizică și pe cea mentală. Mai mult, pe lângă efectele meditației, s-a constatat și că creierul nostru poate fi schimbat complet de o experiență, o calitate numită neuroplasticitate.

Un studiu al Universității Harvard a descoperit că relaxarea obținută din meditație ne poate afecta chiar și expresia genelor. Această practică, realizată o dată pe zi, reduce stresul, presiunea arterială, îmbunătățește atenția și ne poate ajuta să luăm decizii mai bune. Aceste beneficii obținute pe termen scurt sunt amplificate de o practică regulată. Cercetările au arătat că creierele persoanelor care meditează au mai multă materie cenușie în zonele responsabile cu memoria și procesarea emoțiilor, în comparație cu cei care nu au acest obicei.

În plus, practica meditației e asociată cu empatia, rezistența și mindfulness-ul. Studiul ce a durat opt săptămâni a fost realizat cu ajutorul aplicației Headspace (care poate fi descărcată gratuit atât pentru iOS, cât și pentru Android) și a arătat că, dacă se meditează în acest interval de timp zece minute pe zi, creierul își reordonează circuitele și e stimulată reînnoirea celulară de la nivelul neuronilor.

Meditație sau mindfulness?

Într-un mod simplificat, putem spune că meditația e un mod de a ne antrena mintea. Gândurile zboară către viitor, către trecut, ne facem griji, fantazăm sau ne construim scenarii complexe, care ne încântă sau ne sperie. Scopul meditației e să ne aducă în prezent și să ne ofere uneltele de care avem nevoie pentru a fi mai calmi, mai sereni și mai buni, atât cu noi, cât și cu cei din jur. Sunt mai multe tipuri de meditație, majoritatea religiilor având tradiții contemplative, însă în ultimul timp meditația mindfulness a devenit extrem de populară și e unul dintre cele mai importante trend-uri de wellness, conform datelor compilate de ELLE International Beauty Awards.

Mindfulness presupune să fii în momentul prezent fără să gândești, e un proces de golire a minții, e un exercițiu simplu de a fi acolo, fără să visezi cu ochii deschiși. Acest trend e inspirat de practicile budiste și e considerat o tehnică de reducere a stresului și de detectare a motivelor ce provoacă anxietatea. E calitatea de a fi, fără să judeci, fără să suferi, ca un observator. Însă nu este singurul mod de a medita; de exemplu, există și meditația transcendentală (care obține relaxarea prin repetarea unei mantre), meditația spirituală, meditația focusată etc. Însă mindfulness-ul e considerat cea mai simplă metodă de a obține beneficii cu ajutorul meditației.

Cum să meditezi?

Înainte de toate, trebuie să îți găsești un loc în care te poți relaxa, să te rupi de cotidian. Apoi, alocarea unui număr fix de minute este un mod important ce te ajută să-ți stabilești o rutină și să te obișnuiești cu practica. Chiar și în zece minute (ca în studiul menționat) poți obține beneficii considerabile. Însă atunci când încerci să îți golești mintea, vei avea tendința să fii distrasă de gânduri, de senzații sau de obiecte. Când remarci acest lucru, trebuie să conștientizezi gândul care te distrage, să iei o pauză și să îți reîndrepți atenția spre respirație, să reușești să fii prezentă!

După un interval de timp, vei observa că iar ești cotropită de gânduri. Conștientizează-le pe rând, apoi concentrează-ți atenția pe respirație. Repetă acest proces ori de câte ori este nevoie. În timp, vei dobândi abilitatea de a lupta cu această tendință a minții de a umbla fără ghid, deoarece e la fel de naturală precum respiratul.

O altă tehnică extrem de populară de mindfulness este scanarea corpului și presupune concentrarea sistematică pe diverse zone și senzații, din cap până-n picioare. Începe din vârful capului, încet-încet, și concentrează-te pe suprafața pielii, încearcă să-ți simți scalpul, urechile, pleoapele și nasul. Continuă în această manieră pe suprafața feței, pe urechi, pe gât și pe umeri, apoi coboară până ajungi la vârful degetelor. La început, vei avea senzația că, de fapt, nu simți nimic. Dar pe măsură ce progresezi vei începe să experimentezi senzații noi: unele plăcute (precum o senzație de căldură sau o greutate), unele neutre (precum gâdilatul) și unele neplăcute (te pot durea picioarele). Indiferent de senzație, observ-o și noteaz-o la nivel mental. Iar dacă mintea e distrasă de gânduri, nu trebuie decât să le conștientizezi și să te întorci la traseul tău.

Desigur, abilitatea de a fi prezent, implicat și empatic nu ar trebui să se rezume la minutele pe care le petreci pe o pernă în poziția lotus, ci ar trebui să devină o parte din viața ta. Printr-o practică riguroasă, regulată, se spune că poți adopta această nouă viziune asupra vieții și acest lucru e considerat cel mai important beneficiu pe care îl aduce meditația.