Într-un articol recent, jurnaliștii CNN descriu faimoasele plaje de pe Coasta de Azur precum Cannes sau St. Tropez ca „focare' de echipament de protecție folosit și aruncat la întâmplare. Mai exact, apa din cunoscutele stațiuni este plină de măști și mănuși, majoritatea de plastic.
„Ce-ai zice dacă ai înota cu virusul vara aceasta?' i-a întrebat pe urmăritorii săi Laurent Lombard, scafandru și fondator al organizației non-profit Opération Mer Propre („Operațiunea Marea Curată'), într-o postare pe Facebook de luna trecută.
Organizația lui Lombard ar fi distribuit constant pe Facebook imagini cu echipament de protecție folosit sau chiar sticle de dezinfectant plutind în apă, toate găsite în timpul operațiunilor acestora de curățare a apelor mării. Era pentru prima dată în cei 15 ani de scufundări ai lui Lombard. După părerea lui, „în curând am putea avea mai multe măști decât meduze' în Marea Mediterană.
Dacă ești pasionat de plaje sau biosfera marină, vezi curiozități despre Marea Egee, Marea Marmara, Marea Adriatica sau Marea Baltica.
„Un simplu gest de a nu mai arunca o mănușă la întâmplare ar putea salva planeta', a mai spus Julie Hellec, purtătoare de cuvânt a OMP, pentru CNN. Deși resturile de echipamente anti-COVID-19 ating abia 5% din totalul pe care îl adună, organizația se teme că situația s-ar putea agrava rapid.
Nu doar Franța se confruntă cu această problemă; la finalul lunii februarie, organizația OceansAsia din Hong Kong raporta că au fost găsite „mase de măști chirurgicale revărsându-se aproape de țărm' în Insulele Soko.
„Chiar și aici în Statele Unite, sau în Uniunea Europeană, sau în alte locuri cu sisteme robuste și sofisticate de colectare a deșeurilor, tot vedem resturi de echipamente de protecție lăsate pe drumuri, revărsându-se în ape', a declarat și Nick Mallos, senior director al organizației non-profit Ocean Conservancy din Washington D.C. „Din păcate, gunoiul călătorește', a mai adăugat el.
Producția de echipament de protecție de unică folosință a crescut într-un ritm haotic în timpul pandemiei. Un studiu recent al ES&T arată că aproximativ 129 de miliarde de măști și 65 de miliarde de mănuși de protecție sunt folosite lunar. Mallos a descris aceste numere ca fiind „amețitoare.'
Dacă un volum la fel de mare de echipament de protecție folosit ajunge în mări și oceane, păsările marine sau țestoasele îl vor ingera sau se vor încâlci în materiale, condamnate la o moarte lentă și dureroasă.
Nick Mallos e de părere că ar trebui să respectăm întocmai regulile când vine vorba de echipamentul de protecție anti-coronavirus și să îl aruncăm în locuri special amenajate. Mai mult decât atât, e nevoie să ne orientăm spre produsele reutilizabile, de câte ori e posibil. Grupări precum Greenpeace USA spun despre acestea că „pot fi folosite în siguranță, dacă se menține o igienă de bază', adică dacă le spălăm frecvent, cu simț de răspundere.
Pandemia de coronavirus nu reprezintă însă sfârșitul luptei pentru protejarea planetei, ci, din contră, ar putea fi chiar începutul unei noi ere – de asta e convins Erin Simon, cel care conduce programul de studiu al ambalajelor și materialelor la WWF.
Acesta le-a confirmat celor de la CNN că e un moment bun de pus lucrurile în perspectivă, și că „oamenii ar trebui să continue această rutină, să continue să facă fiecare părticica lui. Niciunul dintre noi nu deține soluția. Trebuie să lucrăm împreună, fiecare avem un rol unic de îndeplinit', a concluzionat Simon, readucând astfel în discuție credința comună a ecologiștilor, și anume aceea că doar prin schimbările mici, ale fiecăruia vom putea salva natura la nivel global.
Citește și:
STUDIU: Te poți infecta mai ușor cu coronavirus acasă decât în afara locuinței
Text: Cristiana Daraban
Foto: Shutterstock