Hrană de aruncat: despre excese, risipa de mâncare și soluții practice

O treime din hrana produsă la nivel mondial ajunge, în cele din urmă, la gunoi; 70% din această risipă fiind generată de consumatorii de rând. Cât timp o să (ne) mai permitem asta?

S-ar putea ca risipa de mâncare să pară o problemă a celor care au prea mulți bani de cheltuit, dar când efectele consumerismului ajung să aibă un impact negativ asupra planetei și să reprezinte o posibilitate irosită de a rezolva problema foametei globale, această indulgență necondamnată social până acum devine o problemă de interes internațional.

Conform ultimelor statistici publicate de Comisia Europeană și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, țările care irosesc cea mai multă mâncare sunt, evident, țările unde produsele alimentare se găsesc din abundență și unde risipa nu se resimte atât de tare la buzunar. Astfel, în timp ce în Europa și în America de Nord o persoană aruncă în medie între 95 și 115 kg de mâncare pe an, locuitorii din sudul Africii irosesc numai între 6 și 11 kg în mod individual!

De ce este problema risipei de mâncare urgentă? Pentru că irosim la nivel mondial mai multă mâncare decât ar fi fost nevoie pentru ca toți cei 7,5 miliarde de oameni de pe planetă să fie hrăniți corespunzător. Pentru că irosim munca a zeci de mii de fermieri și agricultori. Pentru că ne irosim propriile (și singurele!) resurse. Pentru că uităm că toate fructele și legumele pe care le punem pe masă cresc folosindu-se de multă apă, îngrășăminte, spațiu agricol, energie, timp și bani. Mai mult, problema nu se oprește aici, ci continuă în lanțul de aprovizionare prin resursele investite de comercianți pentru a pune la vânzare alimentele care de multe ori sunt aruncate în ambalajul original.

Toate aceste alimente, însumând 1.3 miliarde de tone la nivel global, ajung la gropi de gunoi, unde, în lipsă de oxigen, se descompun în mod toxic, generând emisii uriașe de dioxid de carbon care contribuie la accentuarea efectului de seră și la agravarea situației climatice.

Europa vestică deja a început să facă pași în direcția descreșterii cantității de alimente cumpărate, însă în România această problemă socială încă nu primește atenția cuvenită. Din fericire, există destule exemple de la care ne putem inspira. În 2016, în Oslo, Norvegia, a fost deschis primul supermarket (Best Fșr) care vinde alimente care fie au fost produse în exces, fie nu au trecut testele de aspect care, de exemplu, elimină morcovii încovoiați, merele ușor lovite sau bananele mai moi. Astfel, la Best Fșr, produsele sunt vândute la prețuri mult mai mici, ceea ce ajută comunitățile mai puțin avantajate financiar să se aprovizioneze cu ingrediente încă sigure de folosit – o mișcare suștinută în mod activ de guvernul țării. Tot în Norvegia a luat naștere o companie (SNÅL frukt & grșn) care vinde fructe și legume în forme mai ciudate și ouă care nu sunt perfect albe cu reduceri de peste 30%. În Franța deja a trecut, cu excelentă primire din partea publicului, o lege care obligă supermarket-urile să doneze tot ceea ce nu au vândut. Mai mult, magazinele de peste 400 de metri pătrați care nu semnează un acord cu o organizație caritabilă riscă amenzi de până la 75.000 de euro. Olanda este deja gazda a două restaurante (InStock) ale căror meniuri se schimbă aproape zilnic, întrucât majoritatea ingredientelor sunt exces provenit din supermarket-uri. Așadar, risipa de mâncare poate să fie combătută.

Cum? Cu inițiative care să susțină business-urile care se luptă împotriva risipei. Prin campanii la nivel local și național care să apeleze la moderație la cumpărături. Cu programe guvernamentale în care ingredientele în exces de la donatori ar fi transportate gratuit în centre unde oamenii ar aprecia cu adevărat mâncarea oferită. Cu legi mai stricte care să reglementeze felul în care magazinele alimentare și companiile din industria horeca aruncă alimente nevândute, dar comestibile. Cu mai multe programe care să demonstreze publicului că nu este nimic greșit cu fructele și legumele cu imperfecțiuni sau că ouăle de găină de mici dimensiuni nu sunt cu nimic mai prejos decât ouăle XL care domină acum rafturile (așa cum a arătat și Jamie Oliver în 2015 într-o campanie națională în Marea Britanie).

Citește și:
Ce putem mânca seara fără să ne îngrășăm

Și pentru că degeaba blamăm risipa societății dacă nu trecem la acțiune fiecare, iată o listă cu câteva idei care să te ajute să-ți optimizezi consumul de alimente.

Încearcă să nu lași toate cumpărăturile pe seama unei singure zile din săptămână. Cumpără numai ceea ce îți trebuie pentru următoarele 3-5 zile. Mai mult, nu cumpăra decât lucrurile pe care știi sigur că le vei mânca. Deși s-ar putea ca promoțiile să te atragă, sunt șanse destul de mari ca cei șase avocado să se strice până când ajungi să îi consumi. Nu mai bloca bani luând câte șase sticle de ulei sau 5 kg de făină deodată, decât dacă ai propria brutărie.

Alege să faci cumpărături la magazine mai mici. Diversitatea copleșitoare din super- și hypermarket-uri ne face să petrecem mai mult timp luând o decizie și ne face să simțim regrete anticipate („o să îmi pară rău dacă nu fac cea mai bună afacere). Nu irosi timp prețios ezitând între o duzină de tipuri de cutii de zahăr.

Rezistă tentației unui frigider mai mare. Un frigider mic va duce la decizii mult mai raționale și la un consum susținut, din simplul motiv că nu există spațiu pentru a aduna pe rafturi produse care nu vor ajunge să fie mâncate în următoarele zile. Un frigider mic nu va permite ca diverse borcane și cutii să ajungă ticsite și (cel mai probabil) expirate undeva în spatele rafturilor. În plus, frigiderele ca șifonierele nu sunt degeaba consacrate ca fiind preferatele americanilor – o națiune cu peste 60% cetățeni obezi și supraponderali!

Folosește tot! O parte din risipa de mâncare este cauzată și de faptul că nu optimizăm alimentele pe care le cumpărăm. De exemplu, în loc să arunci frunzele unei țeline, le poți păstra pentru a condimenta un preparat. Cu puțină ingeniozitate, tulpina de la broccoli poate deveni, alături de nuci, puțin usturoi și un pic de ulei de măsline… un sos pesto excelent. Există nenumărate feluri de a reduce risipa în mod creativ.

Cum pâinea, lactatele, cartofii și fructele sunt cel mai des aruncate alimente, asigură-te că acestea sunt depozitate în condiții optime, ferite de umezeală și de contactul direct cu soarele, pentru a evita o pierdere inutilă de mâncare!

Înainte să mergi la cumpăraturi, fotografiază-ți frigiderul și cămara! Așa nu vei ajunge să cumperi prea mult pentru că nu ți-ai putut aminti dacă mai aveai în frigider ouă sau lapte.

Nu lăsa planificarea „meniului următoarelor zile pentru momentul când ești deja la cumpărături. Cel mai probabil vei cumpăra prea multe (pe principiul „ca să fie) și vei uita unele ingrediente esențiale.

Verifică temperatura frigiderului tău și asigură-te că este potrivită și constantă pentru alimentele din interior.

Cântărește anumite produse cum ar fi pastele, orezul sau cușcușul pentru a nu găti mai mult decât îți trebuie.

Atunci când pui la congelator o parte din mâncarea în exces, nu uita să adaugi o etichetă cu data congelării și conținutul, ca să nu uiți ce ai depozitat și când.

Poate cel mai important punct de pe această listă, donează! Găsește o casă de bătrâni, o bancă locală de alimente sau un centru pentru refugiați sau pentru cazuri sociale și contribuie la bunăstarea oamenilor de acolo, trimițând excesul tău de alimente. Dacă ai prea multă mâncare rămasă de la o petrecere sau prea multe alimente ușor perisabile, donează o parte din ele! Uite o sugestie: Banca de alimente din sectorul 6, București, prima de acest fel din Capitală. De asemenea, poți dona sume de bani către ONG-uri precum O Masă Caldă, o asociație care are deja cantine în Cluj, București, Bistrița și Satu Mare și care a servit până acum peste 16.000 de porții de mâncare persoanelor defavorizate.

În final, scrie o listă cu tot ce arunci din frigider în decursul a 12 luni. Nu este tocmai ceva plăcut de citit la sfârșit de an, dar s-ar putea să fie una dintre puținele căi prin care să vizualizezi cât irosești și prin care să îți iei un angajament de a rectifica situația.