HPV-ul la control: Out: Ignoranța! In: Prevenția!

Un virus banal care afectează un procent covârșitor din populație poate avea efecte devastatoare – și în România chiar le are. Îți spunem ce trebuie să știi despre HPV și cum să previi, mai degrabă decât să tratezi.

Acum două luni mă întorceam din vacanță, mă aștepta un zbor lung, așa că îmi pregătisem un survival kit temeinic: Povești despre nebunia obișnuită a lui Bukowski, o mască textilă pentru hidratare (cu care am atras ceva priviri nedumerite) și serialul Girls, regizat de Lena Dunham. Nu era prima oară când îl vedeam, dar mă puteți învinovăți că am o slăbiciune pentru modul raw în care erau prezentate situațiile din viața unor tinere femei, fără perdea și ocolișuri, cu o sinceritate pe care rareori o vedem la TV?

Așa mă gândeam și eu. Cum aveam 16 ore de zbor și zero somn, am ajuns repede la al treilea episod din primul sezon, despre care acum cinci ani, când l-am văzut prima oară, nu îmi aduc aminte să îmi fi declanșat vreo epifanie. Dar de data asta m-a lovit! Hannah, personajul principal, este depistată cu HPV și o bună parte din acțiune se învârte în jurul acestui subiect, sau mai bine zis al lipsei de informații despre el. Nu numai că într-o primă fază confundă HPV-ul cu HIV-ul, dar crede și că îi trebuie înlăturat colul uterin și că are precancer. Lăsând la o parte caracterul fictiv și amuzant al filmului, mi-am dat seama că aceasta este o realitate cu care multe fete de douăzeci și ceva de ani se confruntă și că, deși te-ai aștepta ca în zilele noastre educația despre sănătatea reproductivă să existe, așa cum există și ore de religie în școli, încă ne luptăm cu o lipsă crasă de informații și cu o pudoare exacerbată, dar deloc asumată.

Potrivit studiului realizat de GFK Atitudini și comportamente în prevenția cancerului de col uterin în România, 70% din românce au declarat că nu au auzit niciodată de infecția cu virusul HPV. Dintre cele 30% care știu de el, doar jumătate cunosc faptul că atât femeile, cât și bărbații pot fi purtători și că se pot îmbolnăvi în urma infecției cu acest virus. Statisticile sunt covârșitoare și sumbre și nu fac decât să ne arate realitatea în care trăim, dar pe care preferăm să o filtrăm după bunul nostru plac, ascunzând după perdea tot ce nu apare în culori pastelate.

HPV este prescurtarea de la Human Papiloma Virus, cea mai întâlnită infecție virală a aparatului reproducător, ce se întâlnește atât la femei, cât și la bărbați, ale cărei tulpini sunt diferite, și unele aproape inofensive, dar dintre care unele determină modificări canceroase la nivelul colului uterin. Cum spuneam, este cea mai întâlnită afecțiune, iar cercetările în domeniu demonstrează că până la 80% din populația feminină activă sexual va fi expusă acestui virus la un moment dat în viață. De asemenea, dintre acestea, 60% nu conștientizează starea medicală în care se află, fiindcă nu se manifestă simptome care să trădeze existența unei anomalii.

Așa că, după cum se numea și titlul episodului din Girls de care îți povesteam, All Adventurous Women Do (Toate femeile aventuroase o au). Iar dacă credeai că ești singura, e posibil să fie doar fiindcă în aer planează un sentiment de rușine, de nu-trebuie-să-vorbim-despre-asta. Numărul de femei afectate este extrem de mare și e foarte probabil ca și vecina ta, colega de birou sau sora ta să aibă HPV, însă să prefere să nu discute despre asta, din cauza temerii că vor fi supuse unui stigmat social. Am stat de vorba cu doctorul Dragomir Radu-Ioan, medic specialist în obstetrică-ginecologie, pentru a afla mai multe despre cum depistăm, cum prevenim și cum tratăm infecția cu HPV. Încă de la început, medicul mi-a confirmat rezultatele studiului, afirmând că femeile din România nu sunt deloc informate cu privire la acest virus și că, din păcate, foarte puține dintre ele își fac analizele necesare pentru a depista la timp infecția. Cum HPV-ul este asimptomatic în multe cazuri, depistarea poate fi dificilă, de aceea un număr mare de persoane nici nu știu că au contactat virusul.

De cele mai multe ori, acestea se îndreaptă către un medic de specialitate când la nivelul pielii apar mai multe umflături, numite veruci cutanate, cu precădere în zona cervixului sau a anusului. Acești negi genitali sunt cauzați de tulpinile HPV cu risc scăzut de cancer. Deși sunt inestetici, negii apăruți pe fondul unei infecții cu Virusul Papiloma Uman de cele mai multe ori nu au repercusiuni pe termen lung asupra stării generale de sănătate. Fiindcă, totuși, în cea mai mare parte simptomele acestui virus nu se fac simțite, este extrem de important ca femeile să se prezinte periodic la controale de rutină. Primul pas îl reprezintă realizarea testului Babeș-Papanicolau, care va indica dacă există celule anormale pe colul uterin. Dacă da, prezența acestora nu înseamnă automat infectarea cu HPV, dar trebuie continuate investigațiile, pentru a depista natura anomaliei. Urmează genotiparea HPV, care va determina dacă există infecția cu virusul și, dacă aceasta este pozitivă, care dintre tipurile de HPV a determinat modificările testului Papanicolau. Dar un lucru esențial care trebuie știut este faptul că un rezultat HPV pozitiv nu indică prezența cancerului cervical.

Înseamnă, însă, că există unul sau mai multe tipuri de HPV cu risc oncogen crescut, ce în timp ar putea deveni periculoase. Pentru analiza acestor celule se fac o serie de examinări, precum colposcopie sau biopsia cervicală. Vârsta reprezintă un criteriu extrem de important în modul de a trata afecțiunea. Astfel că, în majoritatea cazurilor, între 20 și 30 de ani, corpul nostru are capacitatea de a elimina singur infecția în primii doi ani de când aceasta s-a instalat, fără să producă îmbolnăviri sau complicații grave. Dacă, în schimb, este depistată de-abia la vârsta de 40 de ani, riscurile ca infecția să conducă la apariția cancerului de col cresc, fiindcă e posibil ca infecția HPV să persiste în organism de un număr mare de ani. După diagnosticare, se poate recomanda excizia celulelor precanceroase de la nivelul colului. În ce privește tratamentul, nu există unul specific, el bazându-se în principal pe metode de creștere a imunității, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, incluzând o alimentație echilibrată, realizarea exercițiilor fizice sau eliminarea fumatului.

Și un lucru esențial de știut este faptul că infecția cu HPV poate fi evitată! Vaccinarea anti-HPV este o metodă eficientă, indicată pentru imunizarea împotriva mai multor afecțiuni cauzate de HPV: leziuni premaligne și neoplasme care afectează cervixul, vulva, vaginul și anusul, cauzate de tipurile HPV din compoziția vaccinului, și veruci genitale, determinate de tipuri specifice ale virusului. După vaccinare, sistemul imunitar va stimula formarea de anticorpi împotriva tipurilor de HPV din componența vaccinului, oferind astfel protecția necesară împotriva bolilor pe care tulpinile le pot cauza. Vaccinarea se face în general înainte de debutul vieții sexuale, fiind recomandată copiilor cu vârsta de peste 9 ani. De cele mai multe ori se urmează o schemă de administrare a vaccinului în 3 doze, la 0, 2 și 6 luni.

Ce este extrem de important de reținut este faptul că vaccinul asigură protecție numai împotriva afecțiunilor determinate de tipurile HPV din componența sa și că este destinat doar pentru utilizare profilactică, neavând nici un efect asupra infecțiilor cu HPV deja instalate. De asemenea, cum vaccinul nu asigură protecție împotriva tuturor tipurilor de HPV sau a celor existente la momentul vaccinării, examenul medical cervical periodic, de rutină, trebuie urmat constant. Vaccinarea poate fi făcută în timpul alăptării, însă este recomandată amânarea ei în timpul sarcinii.

O altă metodă de a reducere riscul infecției este utilizarea prezervativului, însă acesta nu asigură protecție 100%, fiindcă virusul nu se transmite doar prin actul sexual în sine, ci și prin contactul pielii cu zona genitală afectată. Din păcate, însă, cu toate că numărul femeilor afectate la un moment dat de HPV este extrem de mare, în România încă persistă o ceață densă cu privire la această problemă. Dacă ar exista inițiative de informare, o mișcare de a atrage atenția asupra problemei, în special în rândul tinerelor, poate că acel procentaj de 70% s-ar diminua. Poate că România nu ar mai avea cea mai mare incidență a cancerului de col uterin din Europa. Poate am înțelege că acesta este o boală care poate fi evitată prin prevenție: vaccinare, în primă fază, și apoi prin efectuarea constantă a testelor de screening, pentru a putea detecta și trata leziunile precanceroase. Dar cum inițiativele statului sunt aproape inexistente în acest sens, ne rămâne nouă datoria de a vă atrage atenția.

Ce vaccinuri anti-HPV există?

„Cel mai cunoscut este vaccinul anti-HPV tetravalent, aprobat de FDA (Food and Drug Administration), din 2006. După cele 3 doze de vaccin, se dezvoltă anticorpi anti-HPV tip 6, 11, 16 și 18. Acum ceva timp, a apărut vaccinul anti-HPV cu 9 tulpini (Gardasil), pe care îl și recomand pacientelor mele, care oferă protecție pentru infecțiile cu Human Papiloma Virus tipurile 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58, tulpini care sunt răspunzătoare pentru majoritatea leziunilor precanceroase tipice cancerului de col uterin, dar și pentru cele ale cancerelor de vagin, vulvă și anus. Testele clinice confirmă o eficacitate foarte mare a acestui vaccin, de peste 95%” – Dr. Lucia Iurco, medic primar Obstetrică– Ginecologie la Donna Medical Center.