Hipnoza – privirea care vindeca

Ti s-a intimplat vreodata sa pleci dintr-un magazin cu un produs pe care habar nu ai de ce l-ai cumparat? Sa-ti vopsesti parul in rosu numai pentru ca ai citit intr-o revista ca e la moda? Sau sa comanzi o anume mincare la un restaurant de lux, fara sa-ti fie foame? In toate aceste cazuri ai fost victima unui proces de hipnoza. Nu crezi? Ziarele, revistele, televiziunea, reclamele, toate incearca sa ne convinga sa cum­param un anume produs, sa facem un anume lucru, sa ne comportam intr-un anume fel. Cu alte cuvinte, ne sugestioneaza. Pe parcursul vietii sintem supusi in permanenta unor „sedinte de hipnoza din partea parintilor, profesorilor, prietenilor, comerciantilor, politicienilor…

In fiecare zi ne autosu­gestionam prin ginduri si observatii, din pacate cele mai multe in forma negativa („nu voi reusi niciodata sa scap de kilogramele in plus sau „mi-e imposibil sa ma las de fumat). Ce bine ca procesul e reversibil, iar daca ajungi sa-l cunosti, poti scapa de toate simptomele pe care sugestia (sau autosugestia) negativa ti le inoculea­za. E nevoie, insa, de putin antrenament, care se obtine prin sedinte de hipnoza la un terapeut specializat. Un celebru psiholog spunea ca „mintea omului e ca o ceapa.

Nu ride. Suna caraghios, dar e perfect adevarat. „Mintea omului e ca o ceapa, pentru ca are mai multe invelisuri, argumenta el. Stratul exterior sau „constientul ne ajuta sa luam decizii, sa luam contact cu realitatea. E inteligent, rea­list, logic si activ. Din pacate, are un orar de lucru bine stabilit: de la „noua la cinci, cum spun americanii si este de cele mai multe ori supraaglomerat. Subconstientul e stratul interior. Lucreaza ca un pilot automat, cauta sa evite durerea si adora placerea. Din pacate, subconstientul e total lipsit de inteligenta. In schimb, genereaza sentimente, imaginatie, stocheaza amintiri­le si e strins legat de sistemul nervos automat care controleaza or­ganele noastre interne. Aceste func­tii sint legate intre ele, in asa fel incit mintea influenteaza trupul, iar trupul influenteaza mintea. Ei bine, asupra acestei legaturi ac­tioneaza terapia prin hipnoza, cu rezultate remarcabile in tratarea fobiilor, renuntarea la fumat sau in cure de slabire. Unii terapeuti sustin ca ar avea succes chiar si in tratarea astmului, a eczemelor si ca ar putea calma durerile la nastere. Asa ca nu trebuie sa ne mire daca in ultimul timp hipnoza a devenit cea mai solicitata si cea mai in voga terapie in Statele Unite, Canada si Marea Britanie.

Conceptiile eronate despre hipnoza abunda. Multe dintre ele se datoreaza acelui tip de demonstratii de hipnoza sub forma de divertisment. Si hai sa recunoastem ca un om aflat in stare de transa, care se crede ciine, latra si da dintr-o coada pe care nici macar nu o are, nu e un spectacol prea placut privirii. O astfel de demonstratie nu are nimic de a face cu hipnoza. Starea de transa ca metoda terapeutica era cunoscuta inca din perioada Greciei antice (era folosita si de Hippocrate) si epoca de glorie a Egiptului. Hipnoza era una din metodele cele mai sigure de vindecare practicate in timpul vikingilor. Despre hipnoza se pomeneste in Biblie si in Vedele hinduse.

Dar primul care a studiat fenomenul din punct de vedere stiintific a fost doctorul Franz Mesmer. In 1775 el a dezvoltat un sistem numit „magnetism animalic sau mesmerism, rebotezat ulterior „hipnoza. Freud a fost si el atras la inceputurile carierei de acest fenomen, dar nu s-a dovedit prea talentat si s-a reorientat spre psihanaliza. Incepind cu anul 1850, demonstratiile de hipnoza au devenit foarte populare in America si Canada. Pe masura ce aceasta forma de arta s-a dezvoltat si a patruns in Europa, a fost transformata intr-un spectacol de bilci cu trucuri ieftine, manifestari periculoase si pornografice. Iata de ce, pentru o perioada, hipnoza a fost interzisa in Marea Britanie.

A fost nevoie de mai bine de o suta de ani pentru ca ea sa fie din nou acceptata, ba chiar recunoscuta ca metoda terapeutica sigura si fara riscuri. Un mare merit il are Pat Collins, celebra hipnoterapeuta a anilor ‘60. Istoria spune ca Pat s-a vindecat de paralizie isterica prin hipnoza, si, cucerita de puterea ei de vindecare, a inceput s-o practice. Mai intii in show-uri televizate, apoi in filme (Divort in stil american) si timp de doua decenii a sustinut un program special pentru canalul de televiziune Showtime. Abia cind a considerat ca are suficienta experienta (mai bine de 30 de ani de practica), a inceput sa predea cursuri de autohipnoza. N-a exis­tat celebritate a acelei vremi care sa nu se fi numarat printre studentii ei, incepind cu Liz Taylor si terminind cu campioana olimpica la patinaj Dorothy Hamill.

Ce se intimpla in timpul unei sedinte de hipnoza?

Nimic spectaculos. Nimic din ceea ce povestesc cliseele. Totul se desfasoara calm, relaxat, fara subiecti care cad prada sugestiei si se comporta ca niste zombi. Pacientul e adus intr-o stare de relaxare profunda, asemanatoare meditatiei. Metoda prin care se ajunge in aceasta stare depinde de terapeut, de pacient si de problema care trebuie tratata. Oricum, pendularea unui ceas de buzunar in fata ochilor incremeniti ai pacientului nu face parte din nici un scenariu real. Esti dezamagita? In starea de relaxare profunda, mintea se detaseaza de realitatea imediata, in asa fel incit subconstientul poate raspunde creativ sugestiilor si imaginatiei. Aceste sugestii se focalizeaza pe lucrurile pe care doresti sa le modifici, fara a fi influentate de gindirea analitica si anxietati.

„Pe tot parcursul transei, pacientul nu e adormit si nici inconstient, ci mai degraba intr-o stare alterata de constienta, in care lasa lucrurile sa se desfasoare de la sine, se scrie intr-un manual de hipnoza. Vrei o descriere mai concreta? Imagineaza-ti ca e dimineata, desteptatorul suna, tu esti pe jumatate treaza, pe jumatate adormita, opresti alarma si pentru o fractiune de secunda te detasezi si te vizualizezi pe tine insati intinsa in pat, cu ochii inchisi si in mare intirziere la serviciu. Cam asta e starea de hipnoza. Sau, mai simplu: cunosti amorteala care te cuprinde cind conduci vreme indelungata pe autostrada? Gindirea ti-e incetinita, te cuprinde toropeala, dar reflexele functioneaza. Specialistii au numit aceasta stare „hipnoza autostrazii.

Relaxarea se simte in diferite moduri: uneori trupul devine foarte greu, alteori simti usoare furnicaturi in tot corpul, pe masura ce sistemul nervos se deconecteaza. Acum subconstientul e deschis oricarei sugestii. Daca in aceasta stare tera­peutul iti spune ca nu ti-e teama de inaltime, sau ca in cinci zile slabesti trei kilograme, teoria hipnozei arata ca vei mentine aceasta sugestie dupa iesirea din transa si ea se va implini. Merita o incercare, nu? Te retine fri­ca? Atunci afla ca, dupa spusele tutu­ror specialistilor, hipnoza nu e o tera­pie periculoasa. Acesta e un fapt recunoscut inca din septembrie 1958, cind a fost aprobata ca metoda terapeutica sigura si fara efecte secundare de Consiliul de sanatate mintala al American Medical Association. Pina astazi nimeni nu a suferit in urma hipnozei. (Subconstientul are o mare putere de autoaparare si, in plus, nimeni nu poate fi hipnotizat impotriva vointei sale.) Daca ar fi fost altfel, ziarele de scandal ar fi scris deja. Dar, crede-ma, cu toate cercetarile mele amanuntite, nu am gasit nici macar un rind care s-o incrimineze. Nu trebuie sa-ti fie teama ca nu te vei trezi la sfirsitul sedintei. In cel mai rau caz poti adormi adinc. Dar acesta e un semn. Demonstreaza ca esti superstresata si ai nevoie de mai multe ore de somn.