Genetica si dieta

Normal
0
21

false
false
false

MicrosoftInternetExplorer4

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Times New Roman”;
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}

Unele femei recunosc ca, dupa ce entuziasmul monogamiei dispare si nimic nu mai este atit de nou si de interesant, au fantezii in timpul actului se­xual in legatura cu un alt barbat. Problema apare atunci cind, din nemultumire fata de propria imagine, femeia isi imagineaza ca ea este altcineva. Trebuie sa recunoastem, fetelor, ca de multe ori ne uitam in oglinda din baie si descoperim ca lumina fluorescenta a becului eco-friendly nu este chiar atit de prie­tenoasa.

Citeodata, parca cearcanele, ridurile si forma ciudata a corpului, care incepe sa semene din ce in ce mai mult cu cea a mamei ne face sa vrem sa fim altcineva. Eu, personal, in zilele in care nu ma simt bine cu mine stiu ca am doua variante de reactie: fie ma duc sa-mi cumpar o pereche de pantofi ridicol de scumpi, fie (varianta recomandata in recesiune) ma descarc pe primul functionar public cu atitudine nepotrivita sau pe vreo casiera plictisita de la un boutique, care imi spune pe un ton recalcitrant ca nu are sa-mi dea rest si sa ma duc sa schimb bancnota altundeva.

OK, nu e frumos, dar functioneaza. Orice ar fi, inainte sa intri in vreo depresie pentru ca dieta miraculoasa care a facut minuni in cazul prietenei tale te-a adus in pragul disperarii, trebuie sa stii ca ultimele cercetari in domeniul geneticii au stabilit ca forma corpului si felul in care fiecare individ raspunde la un anumit tip de regim depind de anumite gene.

Descoperirea ADN-ului a reprezentat un pas important in intelegerea mecanismelor multor boli. Exista un numar larg de afectiuni despre care se cunoaste ca au o componenta genetica in transmiterea lor. Ultimul deceniu a mai marcat un salt important in stiinta – proiectul genomului uman, prin care fiecare gena a fost identificata impreuna cu efectul ei asupra organismului.

Cu toate acestea, oamenii de stiinta inca nu pot explica de ce dintre anumite persoane cu fond genetic ase­manator, precum gemenii de exemplu, unele fac anumite boli, altele nu, de ce unii oameni cu regimuri alimentare bogate in grasimi nu fac totusi boli de inima, in timp ce altii, cu un stil de viata sanatos, au colesterolul ridicat. in urma studiilor recente, cercetatorii au descoperit patru gene care ar influenta metabolismul uman.

Studiul publicat de Public Library of Science Journal & Genetics confirma faptul ca patru variatii genetice pot determina viteza cu care organismul uman asimileaza substantele din alimente. „Daca se descopera modul in care organismul desface moleculele nutrientilor, din care se vor produce apoi celule, tesuturi si energie, pe viitor ingrijirea medicala s-ar putea imbunatati', este parerea cercetatorului Karsten Suhre de la Centrul Helmholtz din München.

Aceasta descoperire va conduce la servicii personali­zate de terapie, iar pe baza informatiilor despre metabolismul pacientului, obtinute din analizele genetice, se vor prescrie tratamente eficiente, mai ales in cazul bolilor cardiovasculare sau al problemelor legate de greutatea corporala. Astfel, a aparut o noua stiinta numita nutrigenomica si care studiaza efectul nutritiei la nivel molecular, genetic. Totul porneste de la ideea ca in ADN exista o serie de gene care cresc riscul pentru anumite afectiuni (precum cele cardiace, cancer sau diabet).

Oamenii de stiinta au incercat sa ne sugereze cu mult timp in urma ca ceea ce mincam poate deveni o arma cu doua taisuri: pe de-o parte poate stimula activitatea acestor gene, conducind in cele din urma la boli sau, din contra, le poate suprima, avind un efect protector. Cunoscind modul in care principiile active din hrana ne influenteaza la nivel molecular si genomic, specialistii vor putea face recomandari individualizate. Deocamdata, nutrigenomica se afla inca la inceputul unui drum lung, insa cercetatorii sint de parere ca unele rezultate palpabile vor veni in viitorul apropiat.

Descoperirile recente, orientate indeosebi spre bolile grave, si-au gasit aplicabilitatea si in mentinerea greutatii. Deja o clinica reputata din SUA analizeaza mostre de ADN trimise de diferite persoane si recomanda o dieta care maximi­zeaza sansele de slabit si mentinerea greutatii optime.

Ideea ca dimensiunile corpului sint influentate de factori genetici nu este noua, insa cistiga din ce in ce mai mult teren pe masura ce oamenii de stiinta aduc noi informatii cu privire la cele aproximativ 600 de gene implicate in controlul greutatii. Pina acum, s-au identificat sapte gene considerate importante. Una dintre ele, GNB3, controleaza sensibilitatea organismului fata de insulina, hormon care joaca un rol deosebit de important in formarea depozitelor adipoase.

Persoanele cu aceasta gena sint sfatuite sa reduca nivelul insulinei din organism adoptind o alimentatie saraca in glucoza. Unii sint programati genetic sa arda mult mai multe calorii decit altii, dar pina la urma cea mai importanta descoperire in nutritie ar fi controlul insulinei, care, pentru a mentine nivelul energetic ridicat, stimuleaza organismul sa de­po­ziteze glucoza sub forma de tesut adipos, pentru „vremuri negre' (adica atunci cind te hotarasti ca infometarea este solutia pentru a pierde din greutate).

Intr-un studiu publicat in Journal of the American Medical Association, Dr. David Ludwig, director al programului pentru studiul obezitatii la un spital din Boston, impreuna cu echipa sa, a tinut sub observatie un grup numeros de subiecti, pentru a studia modul in care nivelul insulinei influenteaza felul in care acestia raspund la diferite tipuri de diete. Astfel, au observat ca persoanele care secreta rapid o cantitate mare de insulina dupa un consum de zaharuri tind sa depuna strat adipos in jurul taliei – au o constitutie sub forma de mar. Persoanele care secreta mai putina insulina tind sa depuna grasimi in jurul soldurilor.

Studiul a demontrat ca subiectii cu nivelul ridicat de insulina nu au raspuns la dietele restrictive in calorii si grasimi, dar au avut rezultate spectaculoase la cele cu aport glicemic scazut. Indivizii cu nivelul scazut de insulina au raspuns relativ pozitiv la orice tip de dieta, dar au reusit la fel de repede sa repuna acele kilograme in plus atunci cind au renuntat la regim. Pe termen scurt, la ambele categorii de persoane, dieta Atkins s-a dovedit a fi cea mai eficienta. Se pare ca un simplu test de singe poate determina nivelul insulinei si poate ajuta nutritionistii in gasirea unui regim care sa functioneze pentru fiecare individ in parte.

O alta gena descoperita recent, NPY , este responsabila pentru senzatia de foame si explica de ce unele persoane au un apetit mai mare decit altele. Specialistii considera ca posesorii acestei gene trebuie sa consume mese dese si sarace in calorii (fructe si legume), pentru a-si potoli foamea pe parcursul zilei.

Gena Beta3 stimuleaza formarea depozitelor adipoase la persoanele sedentare, ceea ce inseamna ca exercitiul fizic regulat este obliga­toriu in cazul lor. „Sintem la fel, dar totusi atit de diferiti, iar studiile de­mon­s­treaza ce impact dramatic poate avea dieta asupra sanatatii. Astfel, simptomele timpurii ale unor posibile boli pot fi depistate la timp', afirma John Eady, cercetator la Institude of Food Research din Anglia, unde s-au facut nenumarate studii asupra procesului prin care sint activate genele pentru a crea proteine, care la rindul lor indeplinesc nenumarate functii in organism.

Este cit se poate de clar ca nici o dieta nu poate avea aceleasi rezultate la fiecare individ, indiferent cit de apreciata este. Fie ca alegi un regim sarac in carbohidrati, grasimi sau glucoza, singura modalitate prin care pierzi din kilograme este sa arzi mai multe calorii decit consumi. Se pare ca sintem mai complicati si mai diferiti decit credem, iar viitorul in ceea ce priveste alimentatia si prevenirea bolilor suna putin sci-fi.

Un lucru este cert: in viitor, specialistii ne vor spune dintr-o simpla analiza a ADN-ului bolile la care sintem predispusi si ne vor recomanda un regim de viata personalizat, pentru a preveni bolile sau problemele legate de metabolism. Pina atunci, insa, nu ne ramine decit sa facem tot posibilul sa ducem un stil de viata sanatos si, pentru mentinerea greutatii optime, sa mincam echilibrat.

Cristina Sima
Foto:Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK