Amuzanta. Sexy. Amabila. Inteligenta. Stylish. Cool. Care dintre aceste calitati ti-ar placea sa te caracterizeze?
As vrea sa le am pe toate, va rog. Unele le poti dobindi prin munca, iar altele, sa fim sincere, fie le mostenesti, fie depind de felul in care te vad cei din jur. De exemplu, vrei ca iubitul tau sa te considere sexy, insa nu si seful tau. Mi-ar placea ca persoanele cu care lucrez sa ma considere stylish, insa nu ma deranjeaza prea tare daca sotul meu nu observa acest lucru. Insa as vrea ca toata lumea sa ma considere amabila.
Pare o dorinta fara nimic iesit din comun. Cine poate sa spuna ca nu vrea sa fie amabila? Mai mult chiar, cine poate sa zica despre ea insasi ca nu este amabila? Poate avem si zile mai proaste, insa cele mai multe dintre noi credem ca, in principiu, sintem amabile. Acesta sa fie adevarul? A fi draguta cu prietenii, a-ti suna mama o data pe saptamina, a renunta la locul din autobuz in favoarea unei persoane mai in virsta… nu este suficient. Sorry! A fi amabila necesita mai mult efort!
Mesajul care este transmis repetitiv femeilor in ziua de azi este: trebuie sa fii puternica, provocatoare si increzatoare in fortele proprii. Insa cite mame le spun fiicelor lor sa fie amabile? Pentru ca, oricum, la ce-ti foloseste asta?
Amabilitatea nu pare a fi acea virtute care iti poate aduce o promovare, un iubit sau macar prieteni. Este o calitate pe care o neglijam pentru ca nici macar nu este cool. Traim intr-o lume sarcastica. Sintem ironice, defensive si ne place sa-i tachinam pe cei din jur. Ni se pare ca sintem mai inteligente daca sintem sarcastice si detasate de ceea ce se intimpla in jurul nostru. Comparata cu replicile incisive, amabilitatea pare demodata, de neimaginat, banala. Insa cred ca ar trebui sa regindim situatia. Amabilitatea nu este usoara. E dificila. Si de ea beneficiaza nu numai cei din jurul tau – ci chiar si tu.
Chiar daca am mai scris in trecut despre statutul meu neoficial de fata buna, as vrea sa fac o dezmintire: nu sint nici pe departe perfecta. Birfesc si ma vait la fel ca toata lumea. Insa, datorita firii mele extrem de sensibile, chiar imi pasa atunci cind supar pe cineva, asa ca, in principiu, imi doresc sa fiu buna si amabila.
Iata ce s-a intimplat de-am ajuns sa ma gindesc la acest subiect: o prietena de-a mea, Ioana, mi-a povestit recent despre dilema pe care o are cu privire la o femeie pe care a cunoscut-o, Nina. Nu sint prietene apropiate, dar Nina era foarte bolnava si Ioana se gindea mereu la ea. Voia ca Nina sa stie acest lucru, insa se temea sa nu depaseasca limitele relatiei. Pina la urma, Ioana a riscat si i-a trimis un cos cu bunatati. Citeva saptamini mai tirziu, Nina a contactat-o si i-a spus cit de mult a impresionat-o gestul amabil al Ioanei. A meritat, desi rezultatul era initial imprevizibil. Dar anxietatea Ioanei cu privire la trimiterea acelui cadou a scos la iveala cit de greu este sa faci ceva pur si simplu dragut pentru o alta persoana. Un astfel de gest te poate face sa te simti expusa, nepriceputa si jenant de naiva. „Actele de amabilitate te fac sa iesi din zona ta de confort, spune dr. David Hamilton, autorul cartii Why Kindness is good for you. „Insa, de asemenea, iti poate aduce mari cistiguri. Cele mai multe persoane accepta cu drag amabilitatile, indiferent care este motivatia lor', declara el. „Insa cinismul si prejudecatile noastre ne fac sa avem mereu indoieli.
Ne expunem atunci cind aratam compasiune, deoarece spunem unei persoane: „Imi pasa!. Sintem constiente ca este adevarat, desi rar marturisim cu voce tare ca sintem vulnerabile si ca ne bazam si pe alte persoane. Este adevarat ca unele persoane sint extrem de cinice si iti pot respinge actele de amabilitate, insa majoritatea nu va face acest lucru. Un alt aspect care ne ingrijoreaza este ca lumea ar putea sa ne interpreteze gresit intentiile. Nimanui nu-i place o persoana laudaroasa, insa noi nu vorbim despre declaratii publice de bunavointa; este vorba de acele acte de amabilitate facute in tacere, care-ti vor aduce rasplata pe care o meriti.
Page: 1 2