Atunci când trăim sănătos și ne facem investigații medicale în mod regulat, avem o senzație de control asupra sănătății noatre. Însă sunt anumite afecțiuni care nu pot fi prevăzute, sau prevenite. Iar embolia amniotică, o boală ce afectează femeile însărcinate, e una dintre ele.
Conform Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Dr. Victor Babeș: embolia cu lichid amniotic (ELA) reprezintă o complicaţie foarte gravã a sarcinii, nașterii, sau a avortului, cu instalare cataclismică, caracterizată prin dispnee, dureri toracice, edem pulmonar, şoc, CID şi frecvent deces matern şi/sau fetal', iar rata decesului este una extrem de ridicată, între 61-86%, cu un risc de 85% de sechele neurologice.
Aceste statistici sunt extrem de îngrijorătoare, iar afecțiunea s-ar presupune că este cauzată de pătrunderea lichidului amniotic în circulaţia sângelui mamei. Această urgenţă obstetrică severă apare pe parcursul avortului, în timpul travaliului sau a operaţiei de cezariană ori la jumătate de oră după postpartum.
Din fericire, acest lucru se întâmplă destul de rar (1/8000- 1/80.000 de naşteri), însă raritatea și instalarea bruscă a acestei boli nu oferă posibilitatea studierii și standardizării unui diagnostic, deci tratamentul se face mai mult în funcție de intuția și buna practică a medicului decât după un protocol realizat în urma unor cercetări științifice.
Totuși, de-a lungul timpului, s-au identificat niște numitori comuni la femeile afectate, precum greutatea mare a fătului (factor favorizant decelat la 88% dintre pacientele afectate de ELA), vârsta înaintată a mamei, ruperea membranelor, traumatisme abdominale, ruptură uterină, retenție placentară, sau alte cauze. Dar cu toate astea, e important de reținut că embolia amniotică poate apărea în absenţa oricărui factor favorizant, astfel, prevenirea acestei boli este imposibilă.
Însă medicul trebuie să cunoască simptomele pentru a interveni rapid în momentul în care se instalează afecțiunea. Evoluţia se desfăşoară teoretic în trei faze: faza de hipoxie severă şi insuficienţă cardiacă dreaptă; faza de insuficienţă ventriculară stângă – hipotensiune; faza de disfuncţie neurologicã, convulsii, comă', conform Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Dr. Victor Babeș.
Simptomele inițiale pot părea inofensive: senzație de frig, anxietate, tuse, iar ulterior se acutizează prin hipotensiune (în 100% dintre cazuri), semne de edem pulmonar acut, dureri toracice, convulsii sau manifestări de ordin neurologic.
Din moment ce instalarea acestei boli este imprevizibilă și poate fi fatală, nu sunt prea multe de făcut decât să ne îngrijorăm că am putea-o păți și noi, iar grijile nu ajută pe nimeni. Pentru că, dacă am ajunge în acea situație, medicul ar fi singurul care ne-ar putea salva viața. Iar în acest context, alegerea unui specialist bun devine vitală, la propriu.
Foto: Shutterstock