Efectul Angelina Jolie

Una din opt femei e predispusa la cancer la san. Ce inseamna acest lucru pentru mine? Sincer, nu mare lucru. E doar o statistica de care ma detasez emotional ca sa nu am un atac de panica. La fel procedez si cand aud despre victimele cutremurelor, ale accidentelor aviatice sau ale atacurilor teroriste. In familie nu am cazuri de cancer, nu cunosc pe nimeni afectat de boala, deci n-are rost sa ma incarc cu ganduri negative, nu? Desi, daca ar fi sa ma iau dupa mostenirea genetica, poate ar cam fi cazul sa-mi incep jurnalul revelator, ca de Alzheimer s-ar putea sa nu scap. Ma rog, detalii, sa ajung eu acolo…

Cam asa suna discursul meu interior – las, evaziv si detasat, de fiecare data cand vedeam articole menite sa ridice gradul de constientizare asupra pericolului cancerului la san. Sau cand sustineam cu empatie fortata fundita roz prin like-uri pe Facebook si achizitionarea simbolurilor in timp ce ma intrebam in secret daca nu cumva am inima de piatra. Acum, in sfarsit imi dau seama ca eram stapanita de o frica refulata, ascunsa bine printre notite, momente, oameni si vise. Abia acum, cand ma uit in jur, realizez ca una dintre acele opt femei care sunt predispuse la cancer la san poate fi sora fara de care nu imi inchipui viata, poate fi una dintre colegele care imi insenineaza ziua, poate fi o prietena draga… Pot fi chiar eu. Ce s-a schimbat intre timp? Factorul care mi-a declansat trezirea la realitate a fost curajul Angelinei Jolie, detaliat in The New York Times, de a-si face o dubla mastectomie in scop profilactic, pe principiul „Mai bine sa previi decat sa tratezi.

Povestea

Nu cunosc barbat care sa nu spuna ca Angelina n-ar fi pe placul lui (mai nou, si Antonia s-a alaturat acestui club select de seducatoare in masa). Si chiar daca mi-ar spune, cine l-ar crede? E un sex-simbol in toata regula, iar sex-appeal-ul ei a lasat o lume intreaga cu gura cascata in filme precum Gia, Original Sin sau Mister and Mrs. Smith. Fenomenul Jolie e strans legat de atributele sale fizice si atitudinea de bad girl/good girl. Mai mult decat atat, starul cu care isi imparte viata e un alt sex-simbol.

Si, cu toate astea, ea a recurs la o operatie mutilanta de indepartare a tesutului mamar, ale carei sechele pot dainui mult timp dupa vindecarea cicatricilor operatiei de reconstructie. Dar oare cum s-a indurat sa opteze pentru o masura atat de radicala de prevenire, cand pana si numele ei inspira frumusete? Ai putea jura ca a castigat loteria genetica! De fapt, hai sa revizuim aceasta afirmatie. Angelina Jolie a pierdut loteria genetica. Dupa ce mama ei a decedat la varsta de 56 de ani din cauza cancerului ovarian, starul a recurs la testarea genelor BRCA1 si BRCA2.

Rezultatul i-a dezvaluit ca are 87% sanse sa dezvolte cancer de san si 50% sa fie afectata de cancerul ovarian. „Odata ce am realizat situatia in care ma aflu, am decis sa actionez proactiv si sa micsorez pe cat posibil riscul', a povestit Jolie in Times. „Intr-o nota personala, mentionez ca nu ma simt mai putin femeie (dupa indepartarea sanilor). Ma simt puternica deoarece am facut o alegere ferma care nu imi diminueaza in nici un mod feminitatea', a adaugat ea.

Marul discordiei

Cred ca multe femei au fost tentate sa-si verifice integritatea genelor dupa ce Angelina le-a oferit acestora notorietate mondiala. Insa pentru cineva avizat, testele genetice sunt echivalentul stiintei cartilor de tarot in materie de prevestire a viitorului: „Daca ai mutatia genetica nu e obligatoriu sa faci cancer la san, iar daca faci cancer la san, nu e obligatoriu sa ai mutatia. Cancerul e o boala cu cauze necunoscute, medicina pur si simplu deduce cumulul de factori declansatori, printre care se numara si mutatiile genetice', explica Brandusa Aldea, medic primar ginecologie oncologica la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu' Bucuresti.

BRCA1 (Breast Cancer 1 Gene) si BRCA2 (Breast Cancer 2 Gene) au fost descoperite in 1994 de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Utah si sunt gene supresoare ale tumorilor. Practic, ele produc o proteina care stabilizeaza ADN-ul si tin sub control multiplicarea celulelor canceroase, care in mod normal fac parte din noi. Corpul nostru are mai multe proteine cu rol similar, de mentinere a echilibrului in organism, insa BRCA1 se gaseste intr-o concentratie notabila in tesutul mamar. Iar cand aceasta gena nu poate sa-si faca treaba din cauza unei mutatii, ofera un teren favorabil de dezvoltare pentru cea mai temuta boala a acestui secol.

„Majoritatea mutatiilor la nivelul genelor sunt spontane si se produc prin erori de copiere in cursul replicarii ADN-ului. Pot fi induse de factori externi precum substantele chimice, radiatiile UV sau ionizante, virusurile', spune dr. Mariela Militaru, medic primar medicina de laborator, medic primar genetica medicala, Doctor in medicina si director medical Genetic Center Cluj-Napoca. „Cele doua gene se testeaza impreuna deoarece au o stransa legatura. Mutatiile descrise in gena BRCA1 confera un risc de 65% pentru cancerul de san si de 45% pentru cel ovarian, in timp ce mutatiile in gena BRCA2 confera un risc de 45% pentru cancerul mamar si de 11% pentru cancerul de ovar', explica dr. Militaru.

Vestea buna e ca acest test poate fi facut si la noi in tara prin intermedierea mostrelor catre laboratoare internationale, iar vestea proasta e ca pretul nu e accesibil tuturor, desi s-a redus mult odata cu popularizarea metodei. „La testarea genelor BRCA1 si BRCA2 apeleaza femeile care au in familie mame sau surori afectate de cancer si care doresc sa afle in ce procent pot fi afectate de boala. Testul costa 1.250 de euro si e o procedura simpla: se ia o mostra de saliva din interiorul obrazului si se trimite la analize, testarea durand aproximativ doua luni', explica Raluca Prodan, manager si fondator al Centrului National de Consiliere si Investigatii Genetice.

Dr. Mariela Militaru, specialistul in genetica medicala, mi-a reconfirmat ca un risc mare, demonstrat genetic negru pe alb, nu garanteaza o imbolnavire iminenta. Am profitat de ocazie sa intreb si despre alte analize genetice care prevestesc afectiuni si am aflat ca iti poti testa si predispozitia pentru diabet zaharat, hipertensiune arteriala esentiala, Alzheimer, boala trombotica si multe altele. Iar unele teste au preturi mult mai mici decat celebrul BRCA (de exemplu, testarea pentru Alzheimer costa 350 de lei).

Indoiala

In prima faza, toata lumea a aplaudat decizia Angelinei si a privit-o drept un sacrificiu sangeros, facut de un suflet de mama speriat ca nu va trai sa-si vada copiii mari. „E mai putin cunoscut faptul ca, in SUA, testarea genetica pentru cancer la san e disponibila din 1996 si pana in prezent s-au testat un milion de femei. Dintre acestea, 36,3% si-au facut mastectomie profilactica', spune dr. Brandusa Aldea. Deci acest lucru se intampla inainte ca Jolie sa transforme operatia intr-un fenomen. Medicul mi-a mentionat ca in Statele Unite, pe langa faptul ca femei sanatoase se mutileaza de frica mortii, atunci cand sunt afectate de cancer si sunt nevoite sa isi opereze un san, renunta si la celalalt in mod benevol.

Pe cand noi suntem la extrema cealalta (aproximativ una din zece femei refuza amputarea sanului afectat de cancer). Insa dupa cate am citit, un risc genetic demonstrat stiintific primeste cu totul alte recomandari de prevenire (precum schimbarea stilului de viata si controale frecvente) din partea medicilor din Paris sau Milano. „Diferentele culturale/de mentalitate intervin si in aceasta situatie, scoala medicala americana fiind diferita de cea europeana. In SUA e des intalnita recomandarea de a actiona preventiv, inclusiv prin mastectomie', spune Mihaela Geoana, presedintele Fundatiei Renasterea.

Insa aspectul neglijat din aceasta schema este influenta pe care o exercita Angelina la nivel global. Ani la rand a fost votata in topurile celor mai frumosi oameni, iar buzele ei sunt inca una dintre cele mai frecvente dorinte pe care le aud esteticienii. Doctorii din toata lumea se tem ca vor avea parte de ceea ce specialistii au denumit deja „efectul Jolie' si ca vom fi martorii unor testari genetice in masa urmate de numeroase duble mastectomii. OK, poate nu oricine e dispus sa ia in considerare sugestiile unei actrite, adica ale unei persoane fara pregatire medicala. Sa ne amintim ca ea s-a remarcat si prin alte gesturi socante, precum sarutarea fratelui sau purtarea sangelui sotului drept talisman – nu stiu cine a considerat ca e cool sa faca asta dupa modelul ei. Dar alte persoane cred ca Angelina, avand putere si influenta, ia cele mai informate decizii si i-ar urma sfaturile orbeste. In diverse talk-show-uri, reprezentanti ai comunitatii medicale o privesc pe actrita ca pe o victima a socului post-traumatic survenit dupa moartea mamei sau o victima a manipularii si se intreaba cine a convins-o ca o interventie atat de intruziva e cea mai buna solutie. Dar oare chiar e Angelina o victima? Sau pradator?

Adevarul e ca testele BRCA1 si BRCA2 chiar au crescut in popularitate pe tot mapamondul, iar asta a amplificat intr-un mod dramatic cifra de afaceri a Myriad Genetics, conform finance.yahoo.com. E vorba de o corporatie care profita de pe urma spaimei numite cancer. De cativa ani compania se zbate sa obtina legal patentul acestor teste genetice, in timp ce Curtea Suprema americana se intreaba daca e etic ca o corporatie pro-profit sa detina o exclusivitate in domeniul testelor genetice. Conform publicatiei online naturalnews.com, marturisirea induiosatoare a Angelinei e de fapt o strategie de PR (implementata la timpul potrivit) de manipulare a opiniei publice pentru a influenta decizia Curtii Supreme in privinta acordarii patentului (decizie care trebuie luata anul acesta). Implicit, aceasta manipulare ar putea sa forteze si mana sistemului de asigurari de sanatate Obama, care sa finanteze testele genetice. Iar asta ar insemna transferul a multe milioane de dolari din buzunarul guvernului american in cel al corporatiei Myriad Genetics. Daca aceasta ipoteza (documentata temeinic in sursa mentionata) ar fi reala, cu ce s-ar alege Angelina Jolie? Pai, cam cu ce se aleg starurile atunci cand reprezinta diverse brand-uri. Dar in timp ce rujul potrivit chiar poate sa-ti sporeasca increderea in tine, incurajarea de a recurge la operatii ce iti afecteaza integritatea corporala ar putea fi considerata, dupa unele criterii, un abuz malefic de influenta.

Speranta

„National Cancer Institute a publicat un studiu care releva ca 120 de femei din 1.000 vor dezvolta o forma de cancer de san pe parcursul vietii, si 14 din 1.000, cancer ovarian. Lucrarea evidentiaza faptul ca, in cazul femeilor care poseda mutatii ale genelor BRCA1 sau BRCA2, incidenta creste pana la 60% pentru cancerul de san si intre 15 si 40% pentru ¬cancerul ovarian. Dar autorii mentioneaza ca persoanele care au participat la studiu aveau numeroase caracteristici socio-demografice in comun (precum familii cu multi membri afectati de cancer, conditii similare de mediu si alimentatie), motiv pentru care aceste concluzii nu pot fi aplicate populatiei generale. Deci frecventa cazurilor de cancer poate fi atribuita in egala masura atat mediului, cat si mutatiilor genetice', explica dr. Brandusa Aldea.

Si poate vei fi surprinsa sa afli ca anumite asa-zise mutatii reduc riscul cancerului de san. Conform greenmedinfo.com, o variatie a genei BRCA1 (numita K1 183R) e de fapt mult mai eficienta in suprimarea celulelor cancerigene decat o gena sanatoasa. Din pacate, unele mutatii chiar ne slabesc zidul de aparare. Pe viitor ne punem speranta in epigenetica, o ramura a geneticii ce ne promite vindecarea la nivel molecular. Cand aceasta stiinta va fi suficient de avansata, de indata ce vom afla ca avem „un calcai al lui Ahile', ne vom dezactiva gena mutanta, o vom inlocui sau vom face terapie genetica.

Realitatea

La scurt timp de la publicarea editorialului din Times, Angelina a mai participat la o inmormantare – cea a matusii ei, Debbie Martin. Motivul decesului? Cancer de san. Poate ca atunci cand moartea se plimba atat de aproape de tine, gandurile rationale palesc in fata fricii. Prin intermediul operatiei, Angelina si-a redus riscul de cancer la san pana la 5%. Dar imbolnavirea tot ramane o chestiune de sansa. „Au existat cazuri de mastectomii profilactice care au facut cancer. Ca chirurg stiu ca atunci cand operezi nu ai nici o garantie ca ai inlaturat tot tesutul mamar. Sunt suficiente doar cateva celule pentru a dezvolta boala. Asa ca nu as sfatui pe nimeni sa renunte la sanii perfect sanatosi', spune dr. Aldea. Iar despre optiunea anuntata a actritei de a renunta si la ovare mai tarziu, medicul conchide: „Lipsa ovarelor, pe langa menopauza precoce, aduce cu sine si imposibilitatea de a avea copii si e absurd sa le indepartezi profilactic. In general, decizia de a renunta preventiv la diverse parti ale corpului pentru a nu dezvolta cancer ar trebui sa fie una strict personala, luata dupa informarea cu privire la optiunile disponibile', completeaza dr. Aldea.

Acest gen de dezbateri ne afecteaza prea putin pe plan national si le privim ca pe niste curiozitati. E putin probabil ca guvernul nostru sa imbogateasca Myriad Genetics prin sistemul de sanatate (!), iar majoritatea femeilor considera costisitoare si o mamografie de rutina. Deci nu exista riscul sa asistam live la „efectul Jolie' de exploatare a fricii, oricat de mult ne-ar placea (si) noua de ea. De fapt, e chiar recomandabil sa-ti faci testul genetic atata timp cat rezultatul te-ar putea determina sa-ti imbunatatesti stilul de viata. Pentru ca medicii din Romania iti vor propune alte zece metode de a evita cancerul si de a lupta cu el (in caz ca iti este scris in gene) inainte sa ajungi pe masa operatiilor preventive. „In urma declaratiei Angelinei am primit multe telefoane, femeile vor sa stie cum se procedeaza cu testul BRCA1 si BRCA2. Insa multe persoane intra in panica pe moment, apoi uita. Iar daca ajung sa faca testul si obtin rezultate nefavorabile, dupa ce se consulta cu medicul isi dau seama ca decizia Angelinei nu e aplicabila tuturor pacientelor cu cazuri de cancer in familie', spune Raluca Prodan, fondator Genetic Center.

Deznodamantul

Pe cat de „speriati de bombe' sunt americanii de boala cu nume de zodie, pe atat de relaxati sunt romanii. „Statisticile locale despre cancer la san nu sunt actualizate deoarece de mai bine de trei ani nu mai exista un index al bolnavilor de cancer – Institutul National de Statistica a desfiintat Registrul bolnavilor de cancer. Daca cifrele sunt pesimiste, in realitate, situatia e de fapt si mai grava. «Mie nu mi se poate intampla» este sintagma pe care cele mai multe dintre femeile din Romania o folosesc pentru a evita un control. Pe locul doi intervine lipsa banilor, iar pe locul trei e teama de a merge la control sau frica de rezultat', mi-a dezvaluit o sursa din cadrul AVON, o companie de cosmetice care de-a lungul timpului a sustinut activ lupta cu cancerul la san.

Din pacate, multe femei nu stiu ca, atunci cand e depistat la timp, acest tip de cancer e perfect vindecabil, fie cu un tratament chirurgical limitat care lasa in urma doar o cicatrice mica, fie cu radioterapie, chimioterapie sau alte solutii recomandate de medic. Cancerul la san nu e moarte sigura, asa cum ai putea sa iti imaginezi, ci doar o boala care te poate lovi ca o caramida a destinului – de fapt, sunt sanse mult mai mari sa faci cancer decat sa-ti cada o caramida in cap mergand pe strada. E putin cunoscut si faptul ca aceasta boala nu te loveste dintr-o data, cateodata se dezvolta in ani si ani pana sa devina o tumoare palpabila (multe persoane mor cu cancer si nu de cancer). Mergand la controlul anual (care nu e nici dureros si nici inconfortabil), ai toate sansele sa descoperi boala in primele stadii, cand inca nu prezinta o amenintare pentru viata ta. Chiar daca nu ai in familie pe nimeni afectat, asta nu reprezinta o scutire semnata de parinti, deoarece majoritatea cazurilor de cancer nu depind de mostenirea genetica.

„Cancerul la san este prima cauza de deces in randul femeilor din Romania.' Incerc sa ma gandesc in alta parte ca sa nu am un atac de panica, dar cam asa suna o alta statistica. In zilele noastre, cand medicina a gasit atatea remedii contra acestei boli, romancele sunt in continuare secerate de ea. Poate ca totusi frica e sanatoasa si am putea sa imprumutam un pic de la cei de peste Ocean, suficient cat sa facem o prioritate din controlul medical. Pentru ca, in acest context, informatia are putere peste viata si moarte.

Si indiferent cum ar fi decizia Angelinei, trebuie sa recunoastem, a avut de una singura efectul a zeci de campanii de awareness pentru prevenirea cancerului la san. Datorita ei m-am responsabilizat si eu sa lupt cu statisticile, fie ele si necontorizate. Si sa ma asigur ca-mi joc rolul de informator, astfel incat sa nu ingroase numarul victimelor nici sora mea, nici colegele de birou, nici prietenele dragi, nici eu. Si nici tu.

Text: Lavinia Gogu
Foto: Guliver

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK