Efectele secundare ale acestei veri indiene

Am avut parte de o toamnă însorită, superbă, cu temperaturi peste mediile climei temperat-continentale. Acest anotimp e denumit de meteorologi vara indiană, însă, deși ne-am bucurat de lejeritatea hainelor subțiri, schimbările climatice sunt vinovate pentru astenii și predispun la depresie.

Ne petrecem tot anul așteptând vara cu înfrigurare, când vine umplem Instagramul de hashtag-ul #summer, iar când pleacă ne văităm pe rețelele sociale că suferim de nostalgia zilelor însorite. Însă adevărul e că, dacă pentru noi, cei care am trăit o viață într-o climă temperat continentală, vremea s-ar schimba și am experimenta o vară eternă, ne-ar lua foarte multă vreme să ne obișnuim. Așa cum păsările simt când trebuie să migreze, așa cum suntem totți afectați de gravitația Lunii, și noi avem o busolă internă care ne comunică schimbările de mediu, de vreme, de climă. Ca factor de comparație, gândește-te la modul în care corpul tău reacționează atunci când te întorci dintr-o țară exotică. De obicei, durează cel puțin două săptămâni pentru a ne readapta, și de vină nu este doar jet lag-ul, ci și vremea, vântul, apa… absolut totul poate contribui la starea noastră de bine sau.. de rău.

Când ascultam melodia lui Joe Dassin, L’été indien, în care se descrie o toamnă superbă, dar deosebit de caldă, versurile menționează că acest anotim există doar în Nordul Americii (deci nu în India, unde vara este una curată și extrem de încinsă). Și se numește așa datorită populației indigene a Americii de Nord, amerindienii.

La sfârșitul verii când frunzele încep să-și schimbe culoarea și razele de soare strălucesc plăpând printre ramurile copacilor, pădurile și câmpurile capată o atmosferă specială. Unele dintre cele mai atrăgătoare locuri la sfârșit de vară sunt în SUA și, mai ales în statele din Noua Anglie. Se întâmplă, la sfârșitul lunii septembrie, atunci când debutează faimoasa vară indiană, iar frunzele de arțar și stejar capătă nuanțe de roșu și galben. Frumusețea naturală a frunzelor de toamnă este mai intensă în aceste zone decât în altele.

Elena Mateescu, director general al ANM, a explicat într-un interviu acordat DC News, apariţia, în România, a unei veri indiene, acea perioadă de la începutul toamnei care se caracterizează prin temperaturi deosebit de mari. „Poziţia unde ne aflăm permite şi va rămâne într-un climat temperat-continental. Însă putem să sesizăm, din punctul de vedere al evoluţiei celor patru anotimpuri, de pildă poate o iarnă mai târzie – aşa cum s-a întâmplat în acest an, când luna martie ne-a adus condiţii autentice de iarnă, sau să ne aducă veri mai târzii, pentru că, în ultimii ani, în luna septembrie, în primele două decade, am înregistrat valori termice specifice zilelor de vară, cu maxime de peste 25-35 de grade. […] Specialiştii numesc acest fenomen o prelungire a verii, acea vară indiană care, aşa cum am spus, nu exclude să se semnaleze astfel de condiţii şi în prima parte a toamnei în ţara noastră”, a declarat Elena Mateescu pentru sursa citată.

Deci, o vară prelungită nu este neapărat un motiv de bucurie atâta timp cât duce la o iarnă mai lungă. Însă indiferent că vorbim de zile însorite sau mohorâte, schimbările climatice cauzate de încălzirea globală și perturbarea echilibrului anotimpurilor cu care suntem obișnuiți poate avea un efect asupra dispoziției și chiar a sănătății.

Conform unui raport realizat de National Wildlife Federation, încălzirea globală afectează populația cauzând tulburări emoționale: astenii, stres, anxietate, abuz de substanțe și depresii. Un studiu din 2008 publicat în jurnalul Emotion a evaluat personalitatea și starea de bine a mai mult de 1200 de subiecți (femei și bărbați adulți) prin chestionare zilnice care au fost ulterior confruntate cu vremea locală. Cercetătorii au concluzionat că factorii legați de climă precum temperatura, soarele, vântul și precipitațiile nu au avut vreun efect asupra unei dispoziții bune, în schimb, o zi însorită are un efect pozitiv asupra persoanelor cu tendințe depresive. Dar aceste concluzii (care au fost considerate incerte deoarece rezultatele variau de la o persoană la alta) contrazic cumva justificările astenia de primavara, care conform medicilor, apare ca urmare a dificultăților întâmpinate de organism în a se adapta unor condiții de mediu schimbătoare. Acest fenomen a fost observat încă din secolul al XIX-lea, când muncitorii din fabrici raportau la începutul primăverii sări de melancolie nemotivată, iritabilitate, anxietate și dificultăți de concentrare. Iar statisticile (realizate de Center for Disease Control and Prevention și de National Center for Health Statistics în SUA) confirmă că rata sinuciderilor este mult mai ridicată în lunile de primăvară și de vară decât în sezonul rece. Deci vremea însorită nu oferă garanții pozitive nici măcar persoanelor meteosensibile. Totuși partea bună a toamnei calde este că ne-am bucurat atât de soare, cât și de spectacolul naturii în nuanțe de ruginiu, galben și roșu, adică de o vară indiană, fără să mergem în SUA.