E vorba de mostenire

Ori de cite ori vine vorba de silueta, dieta, metabolism, nu pot sa nu-mi aduc aminte de prietena mea, Cristina. Ne-am cunoscut in anul intii de facultate. In scurt timp am devenit cele mai bune prietene. Cristina, insa, nu era o fata obisnuita. In timp ce noi celelalte ne indopam cu iaurt si corcoduse pentru a scapa de cele 2 sau 3 kilograme in plus, ea minca orice ii pof­tea inima fara sa se ingrase un gram. Astazi situatia nu s-a schimbat cu nimic. si, zau, nu mi-as face singe rau daca as sti ca e una dintre acelea care se antre­nea­za obsesiv si maninca numai salate. E mult prea nedrept! Ori de cite ori ma pling de aceasta inechitate (de obicei la desert, cind eu maninc un mar acru, iar ea crema de zahar ars), Cristina ma pri­veste nevinovata si spune: „Ce sa fac? Asta e mostenirea mea genetica. Toti in familie sintem la fel'.

Povestea asta cu mostenirea genetica, desi a fost mult vehi­culata, abia acum incepe sa capete suport stiintific. O vorba veche spune ca „esti ceea ce maninci. Iata insa ca noua ge­neratie de cercetatori in biologie moleculara a gasit un alt inteles vechii zicale. Pe baza ultimelor descoperiri din genetica umana, ei au inceput sa descifreze o parte din interac­tiu­nile complexe dintre sutele de nutrienti ai dietei noastre si ADN-ul nostru. Rezultatul ar trebui sa fie (conform promisiunilor lor) un set de sfaturi personalizate legate de alimentatie, menite sa incetineasca procesul de imbatrinire, sa ne fereasca de bolile cronice si sa ne mentina pentru totdeauna in limitele greutatii ideale. „Ïncercam sa reasezam nutritia pe alte baze, 100% stiintifice', spune Jose Ordovas, genetician la Friedman School of Nutrition, unul dintre pionierii acestei noi discipline. „Vrem sa intelegem de ce anumiti nutrienti sint metabolizati diferit de la o persoana la alta, de ce o dieta saraca in grasimi nu da intotdeauna aceleasi rezultate, de ce dulciurile ii ingra­sa numai pe unii, de ce, urmind aceeasi dieta, unii acumuleaza caloriile, in timp ce altii le ard.'

Aceasta ramura a cercetarii genetice este atit de noua incit pina la ora actuala nici macar nu are un nume. Nutritie genetica? Genetica nutritionala? Nutri­ge­netica? O poti numi cum vrei. Dar cu nume sau fara, noul copil al medicinei se dezvolta al naibii de repede. Unele companii medicale nici macar nu au avut rabdare sa se dezlege toate misterele stiintifice si sa se faca „subtitrarea' completa si deja au lansat pe piata teste pentru o parte a filmului interactiunii gene-nutrienti. „Am identificat deja 19 gene care au, fara dubiu, legatura cu dieta si stilul de viata', spune Rosalynn Gill-Garrison, specialist in biologie moleculara la Sciona Labo­ratories. „Pentru fiecare dintre acestea am creat teste, care determina daca anumite variante genetice ne afecteaza sanatatea osoasa, functionarea inimii, nivelul de antioxidanti, capacitatea de detoxifiere, rezistenta la insulina, predispozitia pentru inflamatii. In functie de rezultat, clientii nostri pot face anumite schimbari in ali­mentatie si stil de viata, pentru a contracara slabiciunile mostenite genetic.'

Sigur, nici una dintre aceste variatii genetice nu iti ameninta viata in mod imediat. De fapt, mare parte dintre ele nici nu au efecte concrete. Nu sint ca acele mutatii ge­netice despre care invatam in scoala, o alterare a unei intregi serii de gene care determina boli grave precum anemia sau fibroza chistica. Modificarile urmarite de specialistii in nutritie se aseamana cu acele variatii ce apar in mod normal in vorbirea curenta, in felul in care pronuntam un cuvint: poti spune „teatru' sau „tiatru', in functie de zona din care provii. Toti avem acest tip de variatii genetice, care influenteaza felul in care absorbim, utilizam sau stocam anumiti nutrienti. Dar e foarte important sa le cunoastem, deoarece ge­ne­le noastre controleaza echilibrul hormonal, nivelul de enzime din organism si tot ce e legat de metabolismul celular. Or felul in care metabo­lizam alimentele determina ce se intimpla cu nutrientii si caloriile pe care le ingeram.

La ora actuala exista doua companii mari care produc aceste teste: laboratoarele Sciona si Dnalysis (www.dnadiet.co.za). Testele se vind online si se fac foarte usor. Pe un stick special se ia o proba de saliva de pe partea interioara a obra­zului. Apoi, mostra sigilata este trimisa la laboratoarele care au produs testul, inso­tita de un chestionar legat de alimentatie si stilul de viata. In maximum trei saptamini vei primi o analiza computerizata a raspunsurilor tale, cu sfaturi speciale pentru zonele in care structura ta genetica sufera variatii de la normal. Rezultatele vor spune daca in cazul tau functioneaza o dieta saraca in carbohidrati, in grasimi sau in amindoua sau daca e suficient sa adopti o alimentatie sanatoasa si echilibrata. De exemplu, pe baza raspunsurilor din chestionar se estimeaza nivelul aproximativ de acid folic pe care il ai in organism, dar daca organismul tau prelucrea­za diferit acidul folic (iar asta se vede din analiza gene­tica), vei primi indicatii clare pentru a echilibra acest deficit. Bei trei sau mai multe cani de cafea pe zi? Testele genetice pot determina daca tu (asemenea unui procent de 10-20 % din populatie) ai o variatie geneti­ca anume, care inhiba absorbtia calciului in prezenta co­feinei. Daca faci parte din acest esantion, atunci s-ar putea sa ai probleme legate de densitatea osoasa. Reusesti sa absorbi suficient acid folic din fasole, mazare sau cereale integrale? Cercetatorii au descoperit ca multi oameni au o predispozitie genetica pentru bolile cardiovasculare din simplul motiv ca, pentru a-si mentine echilibrul sanguin, aces­tia au nevoie de mai mult acid folic decit in mod normal. Tot pe baza testelor genetice poti afla daca o dieta bogata in grasimi iti afecteaza sau nu sanatatea. Aproximativ 15% dintre oameni au in organism o anumita enzima, secretata de ficat, care face ca nivelul de HDL (colesterol bun) sa scada dramatic daca consuma alimente bogate in grasimi. (La majoritatea oamenilor nivelul HDL creste, pentru a contrabalansa efectele negative ale unei diete bogate in grasimi asupra LDL – colesterolul rau.)

Daca sistemul functioneaza? Habar nu am. Expe­rienta mea de pina acum ma face sa cred ca nu exista nici un glont magic impotriva kilogramelor in plus. Totusi, datele furnizate de aceste teste ADN reintaresc ideea, stiuta deja, ca acolo unde exista surplus ponde­ral e nevoie de o schimbare a stilului de viata. Mesajul e simplu: genele tale nu se pot schimba, dar stilul de viata si dieta se modifica oricind, cu usurinta.
 

Cercetatorii din nutritie sint ceva mai radicali. Ei cred ca e prea devreme pentru a se pronunta daca dieta pe baza de ADN este cu adevarat eficienta. Nu a fost inca testata indeajuns si nu exista nici o do­vada ca va fun­ctiona in toate cazurile. Exista 600 de gene care influen­teaza metabolismul si obezitatea si mi­lioane de variante genetice care ne influenteaza sanatatea. In plus, alimentele contin sute de componente bioactive si fiecare variaza in functie de locul si felul in care a fost cultivata planta respectiva sau locul si felul in care a fost crescut animalul respectiv. Sint des­tul de multe informatii ce trebuie corelate. „Analizind numai citeva variante de gene si ignorind alte posibile interactiuni din marea diversitate a genomului uman nu obtii decit o analiza incompleta. Orice interventie pe aceasta baza poate fi eronata. Orice dieta personalizata, in aceste conditii, este prematura', spune Celeste Naude, cerce­ta­tor si dietetician la Stellenbosch University. „Din punct de vedere genetic, ome­nirea nu s-a modificat in ultimii 200 de ani si totusi obezitatea creste in fiecare an', completeaza Anne Till, nutritionist. „Asta nu se datoreaza mos­te­nirii genetice, ci stilului de viata. Toata lumea cauta Graalul dietelor si o solutie la problemele de greutate. Dar singurul lucru care conteaza cu adevarat este echilibrul dintre cantitatea de alimente pe care o maninci si numarul de calorii pe care le consumi prin miscare. Punct.'

Trei diete
Desi testele genetice sint disponibile online si au un pret relativ accesibil, multi specia­listi in nutritie considera ca nu e absoluta nevoie sa iti testezi ADN-ul pentru a determina dieta ideala pentru tine. Exista numeroase semne (masuratori clinice, analize uzuale de singe, lucruri pe care le vezi in oglinda, simptome, lucruri pe care le simti fizic sau emotional) care te pot ghida catre o anume dieta. Iata trei exemple de diete bazate pe mostemirea geneti­ca si un ghid simplu pentru a determina care anume ti se potriveste.

DIETA SARACA IN GRASIMI
  Ti se potriveste daca:

• in familia ta exista bolnavi de inima
• ai un nivel scazut de energie
• ai un nivel ridicat de LDL (colesterol rau)

In acest caz, o dieta saraca in grasimi te va ajuta sa scazi in greutate si te va proteja de bolile la care esti predispusa. Evita alimentele grase si zaharurile rafinate, care te fac sa te simti letargica. Pentru a-ti creste nivelul de energie, consuma alimente bogate in carbohidrati, dar sarace in grasimi, precum cerealele integrale, legumele si fasolea neagra. Alege grasimi monosaturate (precum uleiul de masline si avocado), care cresc nivelul HDL (colesterol bun).
Reguli: Nu ai voie sa consumi mai mult de 77 g de grasimi animale pe zi. Fiecare masa principala trebuie sa contina 70% carbohidrati, 15% proteine, 15% grasimi (preferabil monosaturate).

DIETA SARACA IN CARBOHIDRATI
Ti se potriveste daca:

•  depui grasime in jurul mijlocului
•  ai tensiunea arteriala ridicata
• nivelul trigliceridelor este ridicat

Persoanele care au depozite de grasime in jurul taliei au un risc crescut pentru bolile cardiovasculare si diabet. S-ar putea sa ai o rezistenta la insulina, ceea ce inseamna ca prelucrezi mai greu zaharurile. Daca vei reusi sa pierzi 10% din greutatea corporala, vei cobori si valorile tensiunii arteriale. Consuma multe proteine si limiteaza cantitatea de carbohidrati, in special daca aceasta provine din cartofi sau piine.
Reguli: Consuma intre 20-60 g de carbohidrati pe zi. Fiecare masa principala trebuie sa contina 30% carbohidrati, 40% grasimi, 30% proteine.

DIETA ECHILIBRATA
Ti se potriveste daca:

• in familia ta exista bolnavi de inima sau de diabet
• ai radacini mediteraneene
• suferi frecvent de indigestie sau constipatie

Trebuie sa maninci cite putin din toate, fara excese, ascultindu-ti preferintele alimentare. Consuma multe fructe si legume, cit mai putine alimente procesate si fa exercitii fizice cu regularitate.
Reguli: Fiecare masa principala trebuie sa contina 50% carbohidrati, 30% grasimi, 20% proteine.

 Foto:Hepta

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK