E distrus coronavirusul prin prepararea termică a alimentelor?

De ce trebuie să fii atentă la prepararea termică a alimentelor, chiar dacă coronavirusul nu se transmite în principal prin mâncare.

Prepararea termică a alimentelor e, probabil, ultima grijă pe care ți-o mai doreai după ce abia te-ai obișnuit cu izolarea, cu munca de acasă, cu purtarea unei măști în public sau cu dezinfectarea cumpărăturilor, a clanțelor și a tuturor suprafețelor din casă. Dar când vine vorba despre ce mănânci, probabil că nu ai luat în calcul și prepararea termică a alimentelor ca un factor care te-ar putea feri de contaminare.

Când vine vorba despre asta, trebuie să lămurim mai întâi un lucru: poate coronavirusul să trăiască pe alimente? Și dacă da, cât timp?

Pentru a nu te panica suplimentar, îți spunem de la bun început că „nu există dovezi care să susțină faptul că boala Covid-19 este asociată cu mâncarea”, o precizare esențială a CDC (Center for Disease Control and Prevention din Statele Unite). Justificarea specialiștilor americani pare să fie cât se poate de logică. „Coronavirusurile se răspândesc de la o persoană la alta prin picăturile generate de respirație” este primul lucru pe care îl știm despre acestea. Așa încât, dat fiind că SARS-CoV-2, noul coronavirus care determină boala Covid-19, este un virus a cărui prezență generează afecțiuni respiratorii, spre deosebire de altele, care cauzează afecțiuni gastrointestinale, am putea să fim cât de cât liniștiți. Mai există și alte căi de transmitere a noului coronavirus, iar acelea implică în principal atingerea unor suprafețe contaminate și apoi atingerea feței și a mucoaselor (nas, gură, ochi).

Așa încât, susține CDC, îngrijorările legate de alimente și de prepararea termică a acestora sunt mai degrabă îngrijorări legate de recomandările generale de igienă, și nu de gradul de contaminare a alimentelor. De aceea, entitatea americană care supraveghează răspândirea virusului și încearcă să o prevină în SUA recomandă spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de prepararea termică a alimentelor (dar și când pregătim o masă care nu necesită neapărat gătit) și de consumarea lor.

În general nu se consideră că noul coronavirus se poate găsi în cantități riscante pe suprafața alimentelor. „Datorită ratei mici de supraviețuire a acestor coronavirusuri pe suprafețe, există un risc foarte mic de a răspândi virusul de pe produsele alimentare sau de pe ambalajele lor după ce au fost transportate pentru mai multe zile, uneori chiar săptămâni, la temperaturi ambientale, refrigerate sau chiar congelate.”, arată aceeași autoritate.

Cu toate acestea, CDC recomandă precauție când vine vorba despre prepararea termică a alimentelor, despre separarea lor (carnea proaspătă nu trebuie să stea în același loc cu alte alimente, de exemplu), afirmă că alimentele perisabile trebuie depozitate în frigider, iar prepararea termică trebuie făcută la temperaturile corecte. Cât despre alimentele care se consumă ca atare, precum fructele și legumele, ele trebuie spălate înainte de consumare – CDC spune că spălarea cu apă este suficientă, pentru că nu există încă dovezi că a le spăla cu altceva (săpun, combinații de oțet cu apă etc.) ar fi mai eficient. În fapt, CDC insistă să nu speli cu niciun produs de curățare alimentele pe care le consumi.

Așadar, e distrus coronavirusul prin prepararea termică a alimentelor?

Deși coronavirusul nu este un agent patogen care să prefere mâncarea ca modalitate de răspândire, este întotdeauna recomandată prepararea termică a alimentelor la temperaturile indicate, afirmă Sheldon Campbell, patolog la Yale și directorul Yale Medicines Clinical Microbiology Lab. Asta și pentru că multe virusuri se destabilizează la anumite temperaturi, iar coronavirusurile sunt în special afectate de expunerea la temperaturi înalte și la niveluri mari de umiditate. În acest moment nu există date despre temperaturile până la care rezistă noul coronavirus, însă ghidându-se după experiența cu alte virusuri similare, cercetătorii au câteva sfaturi.

Tot conform recomandărilor CDC, prepararea termică a alimentelor va preveni nu doar supraviețuirea virusurilor pe ele, atunci când e cazul, dar și a bacteriilor – un motiv pentru care gătim la foc încă dinainte de a ști științific de ce.

Care sunt temperaturile ideale pentru prepararea termică a alimentelor?

Există felurite temperaturi la care trebuie să ajungă un fel de mâncare pentru ca prepararea termică a alimentelor să fie considerată completă, iar conform recomandărilor CDC, acestea sunt următoarele: bucățile de carne de vită, porc, miel trebuie să ajungă la o temperatură de 63 de grade Celsius. Carnea tocată, în schimb, trebuie să ajungă la 71 de grade, în vreme ce carnea de pasăre, precum cea de curcan sau de pui, trebuie să atingă 74 de grade. Tot la 74 de grade trebuie să ajungă și resturile care sunt reîncălzite, în vreme ce peștele trebuie gătit până la o temperatură a lui de 63 de grade Celsius.

Și chiar dacă gătești mâncarea, ține minte că prepararea termică a alimentelor nu e totul. Contează și cum le depozitezi după ce le-ai gătit, iar specialiștii avertizează că trebuie să pui alimentele gătite în frigider în maximum două ore după ce au fost preparate, sau chiar o oră dacă temperatura ambientală depășește 32 de grade, vara. Și nu uita, foarte important, că temperaturile care se înscriu în marja dintre 40 și 60 de grade Celsius sunt considerate nesigure și înlesnesc creșterea unor organisme străine pe ele.