Dieta vegetariana (cu carne pe post de garnitura)

Saptamina trecuta, cea mai buna prietena a mea a avut un accident (minor si banal, de altfel) de bicicleta. Dupa ce a constatat ca e teafara si nevatamata, s-a urcat intr-un taxi si primul lucru pe care l-a facut cind a ajuns acasa a fost sa-i ceara prietenului ei sa-i aduca cea mai fantastica, uriasa si gustoasa friptura in singe. Si acum urmeaza partea ciudata: prietena mea este vegetariana convinsa de mai bine de cinci ani. Pina atunci nu o auzisem sa pofteasca vreodata carne, chiar si banalele sandvisuri cu sunca erau proscrise. Totusi, in starea de soc de dupa accident, ceea ce si-a dorit instantaneu a fost o bucata suculenta de carne.

De atunci, eu una, am incetat sa o mai consider o vegetariana adevarata, desi, dincolo de aceasta exceptie, obiceiurile ei culinare nu s-au modificat in nici un fel. In continuare consuma exclusiv vegetale, gatite in toate felurile. Orice bucata de carne care apare la ea in frigider e pentru ciine. De fapt, ciinele e si singurul care bea apa in acea casa, pentru ca ea si prietenul ei nu cumpara decit lapte de soia. Din motive de sanatate, pentru protectia animalelor si din considerente ecologice, este adepta unei diete bazate pe plante.

Se stie ca o alimentatie preponderent vegetala e de preferat pentru sanatate. Dar daca e o seara foarte speciala, ce poate fi mai apetisant decit un fazan cu sos de vin? Sa recunoastem, majoritatea dintre noi sintem omnivori. Nu e nimic rusinos in asta. Stramosii nostri din epoca de piatra erau tot omnivori. Desi aveau o dieta compusa mai mult din vegetale, nu ezitau sa o tradeze cind erau norocosi si reuseau sa vineze ceva. Carnea slaba si salbatica pe care o devorau ei nu se poate compara, insa, cu carnea pe care o gasesti in macelariile actuale. Astazi animalele sint ingramadite si ingradite in ferme, hranite cu concentrate si injectate cu antibiotice, care sa previna epidemiile si sa ajute cresterea. Din totalul productiei de antibiotice din Statele Unite, 55 de procente sint folosite pentru animale.Mai poate fi hranitoare carnea lor?

Toate bolile cauzate de alimentatie in ultimii ani – salmonela, E coli, antraxul, BSE – sint legate de carne. Medicii ne repeta me­reu ca pentru sanatatea noastra e mai bine sa renuntam la gra­simea animala. Asa ca nu trebuie sa ne mire ca numarul vegetarienilor e in continua crestere. Jumatate din populatia globului maninca azi mai putina carne decit acum zece ani. 40% dintre oamenii care devin vegetarieni o fac pentru ca sint adepti ai protectiei animalelor, 22% pentru ca sint preocupati de propria sanatate si 9% de teama bolilor transmisibile prin alimentatie. Indiferent de motive, cu totii sint de acord ca dieta vegetariana te face mai sanatos si salveaza multe suflete. Un consumator mediu de carne maninca in cursul vietii 900 de animale: 760 de pui, 5 vaci, 20 de porci, 29 de oi, 46 de curcani si 7 iepuri, plus o jumatate de tona de peste.

Vegetarienii sustin ca au o dieta cu mult mai sanatoasa decit cea mai mare parte a consumatorilor de carne. Sa fie adevarat intru totul? S-a alcatuit un portret-robot al vegetarienilor. Provin de obicei din clasa de mijloc, sint nefumatori, beau numai la aniversari si fac mult exercitiu fizic. Obisnuiesc sa fie foarte atenti cu ceea ce maninca si isi calculeaza foarte minutios meniul zilnic.

Sint supli, au tensiune arteriala scazuta si nivelul colesterolului mai coborit. In ceea ce priveste afectiunile cardiace, oricine stie ca vegetarienii au o rata foarte scazuta de imbolnavire. De aceea se bucura de o sana­tate mai robusta decit marea majoritate a consumatorilor de carne. S-ar putea, insa, ca beneficiile de a fi vegetarian sa aiba mai putin de-a face cu lipsa carnii din alimentatie si mai mult cu portiile uriase de fructe si vegetale din care e alcatuita dieta zilnica ve­getariana. Asta pentru ca in ultimii ani, ca urmare a cererii consumatorilor, s-a incercat diminuarea nivelului de grasimi animale saturate continute in carne, adica tocmai acelea ce produc afectiuni cardiovasculare. Meat and Livestock Comission ne asigura ca „grasimea continuta in carnea de porc a scazut cu o treime. La acelasi aport caloric, carnea de porc are azi acelasi continut de grasimi pe care il are brinza de vaci.

Acum cativa ani, in Anglia, un grav dezechilibru alimentar a dus la moartea unui baietel de virsta prescolara. Tatal sau, vegetarian convins, a fost acuzat cu vehementa ca l-ar fi supus in mod abuziv unui regim alimentar mult prea strict, cu lapte de soia si suc de afine. Aceasta a produs mari carente nutritive si a dus la moartea baiatului. Dieta vegetariana trebuie controlata foarte atent, pentru a evita dezechilibrele. Vegetarienii sufera in general de carente de fier, calciu (exceptie fac vegetarienii care consuma lapte si brinza, desi acestia trebuie sa fie foarte atenti la aportul de grasimi) si vitamina B12 (care se gaseste numai in produse de origine animala).

Vitamina B12 e esentiala pentru regenerarea celulelor rosii si sanatatea sistemului nervos. Daca nu e controlata, rezerva de vitamina B12 se pierde complet in patru-cinci ani. Primul semnal de alarma perceput e o senzatie ciudata de furnicaturi in extremitati, urmata de pierderea simtului pipaitului. Daca nu e compensata, carenta ajunge sa se agraveze pina la paralizie si chiar moarte. Fierul e o parte importanta a hemoglobinei (partea co­lo­rata a celulelor rosii, care transporta oxigenul in corp). Ca­renta de fier intr-o dieta lipsita de carne nu trebuie sa mire pe nimeni. Carnea, mai ales cea rosie, fica­tul si rinichii, sint cele mai bune surse de fier usor de prelucrat de organism. Simptomele cele mai frecvente ale lipsei de fier sint oboseala, respiratia grea, lipsa puterii de concentrare si depresiile nervoase.

Ce trebuie sa faca un vegetarian in acest caz? Sa-si suplimenteze dieta cu surse vegetale foarte bogate in fier: fructe, legume verzi, cacao si ciocolata. Atentie, insa, obiceiul de a bea ceai in timpul meselor duce la scaderea capa­citatii de absorbtie a fierului, in timp ce sucul de portocale favorizeaza asimilarea lui de catre organism.

Carnea contine multi nutrienti absolut necesari orga­nismului. E cea mai accesibila sursa de proteine, din simplul motiv ca asigura aminoacizi asemanatori cu cei din proteinele umane. Atunci de ce se spune ca e nesanatoasa? Consumul de carne a fost mereu asociat cu „placerile carnii, in timp ce vegetarianismul cu puritatea si controlul. O influenta foarte mare au avut-o adventistii de ziua a saptea din America. Cel mai mare sustinator al acestui curent a fost nimeni altul decit regele fulgilor de porumb, Dr. J.H. Kellogg. „Carnea se digera greu si corpul se umple de otravuri. Rezultatul? Dureri de cap, acnee, depresii nervoase, probleme ale rinichilor.

Se pare ca cei care consuma carne sint mult mai expusi into­xicatiilor alimentare si indigestiilor. Statisticile publicate in Statele Unite arata ca animalele sacrificate sint testate contra reziduurilor toxice alimentare intr-o proportie mai mica de 1 la 250.000. Anual se inregistreaza sute de mii de oameni afectati, din care 100-200 sint cazuri mortale. De aceea, orice bucata de carne in stare cruda trebuie tratata ca fiind contaminata si considerata o potentiala sursa de intoxicatii. Pina la consum, se congeleaza obligatoriu. Pentru preparare se spala cu multa atentie si se consuma numai dupa ce a fost supusa unui tratament termic de minimum 15 minute. Exista, insa, agenti care rezista chiar si celor mai inalte standarde de igiena.

Acum cativa ani, in Marea Britanie au fost sacrificate peste 170.000 de vite intr-un efort disperat de a proteja consumatorul de BSE, cunoscut la noi ca „boala vacii nebune. Aceasta boala a fost recunoscuta pentru prima data in 1986. Aparitia ei e aproape ridicola. Cineva s-a gindit ca ar fi bine sa incerce sa transforme bovinele din ierbivore in carnivore. Si le-a hranit cu ramasitele (procesate, desigur) unor oi bolnave. In loc sa se dezvolte, bietele vaci s-au contaminat si au murit. In cazul BSE, agentul care produce imbolnavirea e rezistent la sterilizare si are o perioada de incubatie foarte lunga. Ca sa fii pe deplin sigura ca nu ai fost supusa unei astfel de infectii, trebuie sa nu fi mincat carne de vita in ultimii 20 de ani! Sau te poti proteja de orice forma de imbolnavire cu astfel de agenti evitind sa maninci carne, produse din carne, patiserie cu carne.

Vezi cu ce poti inlocui alimentele de dulce in post!

Arhiva revistei ELLE
Foto : Shutterstock  

Citeşte şi: Cum se afumă carnea și peştele acasă

Dacă nu ştii cum să prepari carnea de pasăre, inspiră-te din articolul 10 rețete cu piept de pui!

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK