Devenim oameni bionici?

Imagineaza-ti: ai suferit o sap­tamina intreaga. Nu, nu o saptami­na. O luna. Un an. Te-ai indopat cu medicamente, ai consumat cutii in­tregi de servetele, ai devorat munti de ciocolata… Suferi. Suferi profund. Cind iesi din casa, soarele iti arde ochii. Nici nu-ti mai amintesti cind ai dormit ultima data o noapte intreaga.

In sfirsit, hotarasti sa mergi la medic. Ai mai fost deja la alti patru, cinci sau sase… cine a stat sa-i mai numere? Acesta e insa cu totul diferit. Are reputatia ca poate repara orice. Inclusiv creierul tau deteriorat. Cabinetul lui e intr-o cla­dire inalta, din sticla si otel, complet al­bas­tra, undeva, deasupra orasului, la etajul o suta. Usile salii de asteptare se deschid incet si fara zgomot si intri intr-o incapere aproape goala, in care se aude doar ecoul pasilor tai si un hiriit slab de motor din camera alaturata. Intri.

Tratamentul incepe cu o tunsoare (de fapt te rade in cap) apoi iti face o injectie cu lidocaina. Medicul tine in mina un cip mi­nus­cul, pe care il aseaza direct pe scal­pul tau. Iti invadeaza cortexul. „L-am conectat la circuitele care raspund de tristete. Iti va stimula sistemul limbic.'

Iesi din nou in strada. Soarele nu te mai chinuie. Ii vezi razele galbene, imprastiind o lumina dulce, intr-o zi incre­di­bil de senina. Auzi risete, simti stropii fintinilor arteziene, vezi bataile de aripi ale porumbeilor. Te simti bine. Cipul zbirniie usor in capul tau. Te simti minunat.

E science-fiction? Da. Si nu. Nu e fictiune intru totul. (Doar cladirea albastra, operatia si cipul din creier – in reali­tate se folosesc electrozi, dar acest tip de tratament este la ora actuala in faza experimentala.)

In imaginatia populara, oamenii viitorului, modificati tehnologic si gene­tic, sint o combinatie spectaculoasa de RoboCop si Cyborg, facuti din carne si oase, silicon si multe, foarte multe cipuri, cu arme si computere implantate prin cine stie ce parti ale corpului. Adevarul, insa, este departe de oricare dintre aceste povesti. Ce arata viitorul? Exista oameni (nu ma refer la cei din industria de film si nici la noi, ceilalti, victimele lor, ci la oamenii de stiinta), care au facut deja acest salt in timp si stiu cu exactitate ce ne asteapta: inhibitori de protoni, acceleratorii de serotonina si multe alte medicamente, folosite ca aditivii perma­nenti ai singelui.

In ultima jumatate de secol, populatia educata, asigurata si ingrijorata de propria stare de sanatate din lumea civilizata, a inceput deja sa consume acest tip de medicamentatie, preventiv, spre bucuria companiilor farmaceutice. Iar cresterea uriasa din ultimii ani a cifrei de afaceri din industria de medicamente dovedeste limpede cit de dornici sint oamenii sa traiasca mai bine cu ajutorul chimiei.

„In lume se vind anual medicamente in valoare de 512 miliar­de de dolari, dintre care 213 de mili­arde numai in Statele Unite. Consumul de medicamente care actioneaza asupra sistemului nervos central si consumul de antidepresive au crescut cu 17 procente', spune James Gorman autorul articolului The Altered Human Is Already Here, publicat in The New York Times. Dar partea inspai­minta­toare vine abia acum: „Nimeni nu are scapare. Cu ceva timp in urma, Center for Disease Control and Prevention raporta ca s-au eliberat retete medicale pentru 10 milioane de copii, iar prescolarii sint grupul de populatie cu cea mai mare crestere in ceea ce priveste consumul de antidepresive.'

E o adevarata revolutie sociala, asemenea celei declansate de inventarea calculatorului, cu singura deosebire ca de data aceasta schimbarea se petrece in interiorul corpului uman. Cu 50 de ani in urma, potrivit datelor furnizate de IMS Health (un organism ce controleaza industria de medicamente), cele mai vindute medi­camente erau Bufferin si Geritol. Vin­zarea medicamentelor care necesita reteta medicala era nesemnificativa.

Cu alte cuvinte, in ziua de azi oamenii consuma atit de multe medicamente, incit unii cercetatori sint ingrijorati de efectele pe care acest fenomen le poate avea asupra mediului. De exemplu, ce se va intimpla cu pestii, daca riurile se vor umple cu reziduri medi­cale, excremente pline de chimicale si produse de uz personal, precum antidepresivele? Chiar daca nu avem inca raspunsul, nu e greu sa ne imaginam ca ne indreptam spre un po­ten­tial dezastru ecologic. (Asta ar trebui sa te faca sa-ti privesti dulapiorul cu me­di­camente cu ceva mai multa atentie)

Pe scurt, chiar daca RoboCop si Cyborg Man sint inca o fantezie, Omul Bionic e deja aici, chiar daca trece neobservat. Faptul ca un om de afaceri ia un pumn de pastile la masa de prinz nu mira pe nimeni. Dimpotriva, trezeste suspiciuni un director executiv sanatos tun, fara probleme cardiovasculare si cu un nivel de colesterol normal.

Care sint medicamentele la moda? Pe locul intii se afla compusii ce ajuta la scaderea nivelului de colesterol, urmate de medicamentele pentru prevenirea pro­ble­melor di­ges­tive (gastrita, ulcer, arsuri la sto­mac). Pe locul trei sint antidepresivele. Ur­mea­za alte categorii de medicamente pentru „tratarea' unor modificari comportamentale si fiziologice, odinioara considerate normale (meno­pauza, hiperactivitatea la copii, caderea parului, impotenta la barbatii in virsta), care, la ora actuala au intrat in categoria „sindrom' sau „boala'.
 

Presedintele Consiliului de Bioetica a prezentat un raport, Beyond Therapy: Biotechnology and the Pursuit of Happiness, in care isi declara ingrijorarea in ceea ce priveste directia in care se dezvolta si este folosita ingineria genetica, selectia embrionului, administrarea pe scara larga a medicamentelor care maresc performantele si modifica comportamentul uman. „E grav ca in societatea moderna, totul, inclusiv fericirea sau autoperfectionarea, a devenit o problema medicala. La urma urmei, ce vrem sa imbunatatim? Ce ar trebui sa amelioram mai intii? Doar boala si suferinta sau alte lucruri precum iritarea, depresiile, disperarea? Trebuie sa eliminam doar raul sau trebuie sa tintim mai departe – frumusete, forta, inteligenta, longevitate, fericire?', se intreaba domnia sa. „E ingrijorator sa descoperi ca anumite aspecte ale vietii, care initial, in societatile anterioare, nu aveau nici o legatura cu medicina sau spitalele, au intrat sub guvernare medicala: nasterea, infertilitatea, preferintele si practicile se­xuale, aspecte ale comportamentului criminal, alcoolismul, comportamentul anormal, anxietatea, stresul, dementa, batrinetea, moartea, suferinta'. Si chiar daca dintr-un anumit punct de vedere interventia stiintei medicale este binevenita (medicamentele pentru prevenirea bolilor de inima sint binevenite; la fel si antidepresivele care trateaza angoasele, chinuitoare pentru multi pacienti), cum ramine cu pastrarea echilibrului? Dezvoltarea fabuloasa a industriei de medicamente nu vine din partea medicamentelor menite a salva vieti. Noile miracole medicale sint cele care imbunatatesc si prelungesc viata.

Vicepresedintele departamentului de planificare strategica la IMS Health spune ca exista doua directii pe care se dezvolta cerce­tarea si comercializarea produselor farmaceutice: produsele pentru ingrijirea afectiunilor acute lasa locul celor pentru afectiuni cronice si de prevenire (scaderea nivelului de colesterol, de exemplu in locul tratamentului infarctului cardiac). Iar tratamentele bolilor s-au transformat in tratamente al caror scop depaseste aceasta limita, pina la obtinerea starii de bine. In aceasta cate­gorie intra medicamentele impotriva caderii parului, pentru tratarea incontinentei sexuale, marirea performantelor sexuale si eliminarea efectelor nepla­cute ale menopauzei.

Doctorii prevad ca medicamentele cu cea mai mare dezvoltare vor fi cele pentru imbunatatirea performantelor sexuale masculine, medicamentele anti-Alzheimer si cele pentru tratarea osteoporozei. Iar daca se va descoperi un nou psihostimulant si un medicament antiobezitate, atunci cu siguranta acestea vor fi vedetele absolute ale industriei. Se asteapta ca medicamentele pentru cresterea inteligentei si imbunatatirea memoriei sa fie la rindul lor best-sellers.

Vrem sa recunoastem sau nu, industria farmaceutica ne-a afectat structura umana: speranta de viata a crescut con­si­de­rabil si intreaga conceptie des­pre batrinete si procesul de imbatrinire s-a modificat radical. Nu exista sistem sau organ din corpul nostru care sa nu poata fi ajustat cu ajutorul medicamentelor. Compozitia singelui, respiratia, sistemul nervos, hormonal, muscula­tura si oasele, sistemul reproductiv, sistemul cardiovascular, sexualitatea – oricare dintre ele poate fi condus intr-o directie sau alta, cu o simpla pilula. Pina si baietelul meu de trei ani stie de la televizor ca daca esti trist sau ingrijorat exista o pastila care sa te inveseleasca, ca mama poate avea picioare frumoa­se si sanatoase daca foloseste un anumit ungu­ent si, cu toate ca nu intelege si nici macar nu pronunta co­rect cuvintul „prostata', stie perfect nu­mele medicamentelor pentru tratarea ei.

Fara indoiala, evolutia medicinei e pavata cu bune intentii. La urma-urmei, cum spunea presedintele consiliului de bioetica in Beyond Therapy , biotehnologia nu doreste decit „sa astimpere foa­mea, sa vindece boala, sa inlature suferinta, sa imbunatateasca fiinta umana, sa caute fericirea'.

Poate, in viitor se vor produce medicamente atit de puternice incit vom umbla cu totii ca niste zombie fericiti, iar strazile vor fi pline de liniste, incintare si bune maniere. Pina atunci, insa…

Daca ma gindesc mai bine, cele doua personaje de care vorbeam la inceput, Cyborg si Omul bBionic (biomedicalizat), sint fundamental diferite. Industria farmaceutica, cu toate pacatele pe care am vrea sa i le punem in circa, nu face decit sa inlature durerea si sa incerce sa ne multumeasca. Industria hardware inseamna cu totul altceva: inseamna putere si viteza, foloseste arme si-ti ascute simturile. Un Cyborg se transforma: poate fi propriul vehicul, propriul computer, propria mitraliera. Asa ca, nu e rau deloc daca Omul Bionic a aparut primul.

Arhiva revistei ELLE
Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK