În contexul pandemiei cu Coronavirus, fără să vrem, ajungem să dezvoltăm anumite comportamente toxice. Ele ne fac rău nouă și celor din jur. În ce situații e necesar să te controlezi.
Când spui comportamente toxice te gândești la niște reacții atent studiate și plănuite. Dar lucrurile rareori stau așa. Ele au în spate niște nevoi emoționale, un cumul de emoții și un set de gânduri care ne determină să ne purtăm ca atare. La pachet vin și simptome fizice, iar anxietatea provocată de Coronavirus poate să îți dea și tulburări de somn, stare de agitație interioară, hiperventilare, o presiune pe piept sau nod în gât. Persoanele care în general au anxietate legată de boală pot fi greu încercate în această perioadă. Desigur paletarul simptomelor este mai larg, iar starea de disconfort este menținută sau chiar sporită și de diverse comportamente toxice pe care e important să le elimini.
Anxietatea presupune o nevoie foarte mare de control. Să zicem că ai venit de la cumpărături unde ai păstrat distanța față de oameni, acasă dezinfectezi tot, te speli temeinic pe mâini. Aici nevoia de control (a virusului, a mediului înconjurător) este funcțională, adică te ajută în mod real să previi infectarea cu Coronavirus.
Însă când nevoia de control te aruncă într-un ocean de informații care mai de care mai alarmiste (să nu uităm nici de știrile false!), sau în mod direct catastrofizante nu faci altceva decât să îți crești anxietatea. Vrei să reduci panica și crezi că o faci informându-te din absolut toate sursele posibile și intri din nou în buclă, precum un hamster care aleargă pe rotiță, în cușcă. Alege numai 1-2 site-uri și un program de știri, pe care să le vizionezi o dată pe zi, pe o durată limitată și scurtă de timp.
Stările emoționale sunt contagioase, iar dacă tu ești agitată și panicată fii convinsă că îi vei activa în același sens pe cei cu care comunici constant, online, la telefon, ori persoanele cu care locuiești. Dintr-un mecanism de protecție emoțională oamenii pot simți nevoia să îți pună limite, însă activarea emoțională fiind mare e posibil să nu găsească metoda cea mai potrivită de a o face. Și așa se apelează la furie. De asemenea copiii sunt extrem de sensibili și preiau emoțiile părinților.
Conectarea la mamă se face inclusiv de când micuții sunt în uter. Dacă mama este stresată, fătul devine agitat, aviz femeilor însărcinate. Deja ai copii? Pune-ți problema în felul următor: cu ce fel de amintiri vrei să rămână copilul tău? O mamă speriată, tensionată, cu care nu se poate conecta emoțional? Ori un timp în care în sfârșit are părinții acasă toată ziua și se pot bucura împreună de joacă și de clipele în familie? Așadar ține-ți în frâu comportamentele toxice.
Coronavirus a fost creat în laborator pentru a destabiliza economia mondială. Coronavirus este o formă de genocid pentru a decima populația îmbătrânită a planetei. Coronavirus face parte dintr-un război bacteriologic. Coronavirus este o reglare de conturi între bogații lumii, un joc financiar pentru a crea noi piețe de dezvoltare și consum. Natura a creat acest virus pentru a se răzbuna pe oamenii care poluează în exces. Acestea sunt doar câteva variante de conspirație legate de pandemie…
Întreabă-te: ce câștigi analizând și elaborând astfel de scenarii? Atenție sau mai degrabă nimic. Ce pierzi? Energie, timp, liniște. Poți face altceva, cu adevărat constructiv pentru tine. În spațiul virtual există și anumite persoane publice care au lansat astfel de scenarii conspirative și au minimizat impactul Coronavirus asupra populației. De ce este acesta un comportament toxic? Întrucât persoanele publice au fani, oameni care îi admiră, sunt formatori de opinie, iar mesajele cu iz conspirativ creează panică. Minimizarea virusului nu invită la respectarea măsurilor de protecție, siguranță, ci mai degrabă la neglijență.
În categoria de comportamente toxice includem și bullying-ul. El poate fi realizat față în față, la cumpărături să spunem. Când devii agresivă, ai o atitudine dezaprobatoare, disprețuitoare față de cineva care datorită panicii a cumpărat 20 de săpunuri, iar ție asta ți se pare exagerat. Bullying-ul se desfășoară din plin și în spațiul online. Mai ales acum când suntem izolați la domiciliu, iar furia care mocnește are nevoie să fie consumată. Și intenții care sunt bune inițial pot căpăta haine de bullying. Atunci când încurajezi oamenii să facă un gest frumos (să își ajute vecinii în vârstă, să spunem), iar apoi imediat îi blamezi dacă nu s-au gândit la asta ori nu au pus-o în practică efectiv.
Foto: PR