Contraceptia

Conform site-ului www.informa­tia­medicala.ro, prof. dr. Virgiliu An­car, seful Departamentului de Obstetrica si Ginecologie al Spi­talului Sf. Pantelimon, a afirmat ca, anual, in lume, 38% din sarcini sint nepla­ni­ficate, iar 23% dintre acestea nu sint duse la bun sfirsit, persoanele in cauza optind pentru avort (desi acesta repre­zinta un pericol real pentru sanatatea lor). El a continuat spunind ca sur­se OMS esti­mea­za ca, anual, pe plan mondial se produc intre 500.000 si 800.000 de avorturi. In ceea ce priveste tara noastra, prof. dr. Virgi­liu Ancar, citat de acelasi site, a subliniat ca, in 2007, in România existau 5.547.824 de femei de virsta fertila, dintre acestea 3.430.660 locuind in zonele urbane. Din totalul populatiei feminine de virsta fertila, 33,9% utilizau meto­de contraceptive moderne, 22,4% meto­de tra­ditio­nale, in timp ce 41,9% nu foloseau nici o metoda contraceptiva.

Numarul mare de femei care nu fo­lo­­sesc metode de contraceptie, optind pentru varianta intreruperii unei sarcini nedorite, este alarmant. Pre­­­ventia prin diferite mij­loa­ce de contraceptie este o varianta mult mai putin trauma­tica (sau chiar deloc). Exista mai multe tipuri de metode contraceptive, fiecare cu caracteristicile ei, pozitive sau negative. „Cea mai buna metoda de contra­ceptie' e doar o utopie, deoarece o meto­da potrivita unei femei nu va fi la fel de buna pentru alta. Din aceasta cauza se recomanda consultarea unui specialist, mai ales in cazul in care pacienta are peste 35 de ani, e fumatoare, are hipertensiune arte­riala, cefalee, diabet zaharat, boli cu transmitere sexuala, cancer mamar (sau ante­ce­dente in familie), tromboza venoasa (sau antecedente in familie). In ultimii ani au aparut foarte multe metode noi de contraceptie. De la me­todele cunoscute (prezer­vativul, diafragma, steriletul si pilulele con­tra­ceptive) pina la plasturi, injectii, inele vaginale sau im­planturi contraceptive, variantele sint numeroase, iar noi­le metode pro­mit efecte secundare mai putine si eficacitate marita in prevenirea unei sarcini nedorite.

Administrarea regulata a pilulelor hormonale a fost pina nu demult cea mai eficienta metoda de contraceptie. Pilulele com­binate (care contin doua tipuri de hormoni – estrogenul si progestinul), luate zilnic, stopeaza ovulatia, cauzind modificari si in „captuseala' uterului si a mucusului cervical, impiedicind astfel fecundarea ovulului. Mini-pilulele (contin doar progestin) sint recomandate celor care au o contraindicatie pentru estrogen. Mini-pilula ingroasa mucusul cervical, impiedicind fecundarea (doar in unele cazuri stopeaza ovulatia). Pilulele sint preferate pentru ca diminueaza acneea, durerea, disconfortul ce insoteste ovulatia, precum si simptomele sindromului premenstrual. Unele efecte secundare precum greata, cefaleea, acneea, depresia, cresterea in greutate sau retentia de apa le fac, totusi, intolerabile pentru unele femei.
Seasonale este o metoda contraceptiva hormonala, care consta in administrarea orala a contraceptivelor timp de 84 de zile – in loc de 21 de zile (scazind numarul mens­truatiilor anuale pina la patru).

Plasturele, numit si Ortho Evra, care se aplica fie pe brat, fie pe abdomen sau fese, elibereaza in organism o combinatie de hormoni (progestin si estrogen) si are acelasi efect ca si pilulele contraceptive (adica stopeaza ovulatia si ingroasa mu­cusul cervical). Acest plasture se aplica o data pe saptamina, timp de 3 saptamini, iar in a 4-a saptamina se face o pauza.

Injectiile hormonale, sau Depo-Provera, sint metode confortabile pentru ca nu necesita administrare zilnica. Aceasta metoda implica injectarea cu progestin in brat sau intramuscular o data la trei luni. Actioneaza la fel ca si pilulele cu hormoni, impiedicind ovulatia si fecundarea. Printre efectele se­cundare se numara cresterea in greutate si menstruatiile neregulate. Aceste injectii hormonale nu trebuie utilizate pe o perioada mai lunga de doi ani pentru ca, temporar, pot cauza demineralizare osoasa si osteo­penie (fragilitate osoasa cu predispozitie la fracturi). Cu cit aceasta metoda e fo­losita pe o perioada mai indelungata de timp, cu atit creste riscul fragilitatii osoase. Totusi, odata cu stoparea tratamentului, structura osoasa se reface.
 

Inelul vaginal NuvaRing este un inel fle­xibil, transparent, de mici dimensiuni, care se introduce in vagin. „Asemanator contraceptivelor orale, inelul vaginal NuvaRing actioneaza prin eliberare de hormoni in doza redusa, continua si constanta, oferind o eficacitate contraceptiva foarte buna', explica prof. dr. Radu Vladareanu, medic primar de obstetrica si ginecologie, doctor in medicina si seful Clinicii de Obstetrica si Ginecologie a Spitalului Elias. „Ca mod de administrare, aceasta masura contraceptiva presupune folosirea unui inel la fiecare ciclu. Astfel, inelul va fi introdus in vagin timp de 3 saptamini si va fi indepartat pentru o sap­tamina', continua doctorul. Printre avan­tajele acestei metode, prof. dr. Vla­dareanu mentioneaza calea vaginala de administrare, ce permite eliberarea continua a unei doze reduse de hormoni (in comparatie cu contraceptivele orale), adminis­tra­rea luna­ra si reluarea rapida a ovulatiei dupa indepartare (cu posibilitatea obtinerii unei sarcini inca de la primul ciclu menstrual fara inel), incidenta scazuta a efectelor secundare (cefalee, greata, tensiune mamara), faptul ca nu influen­teaza greutatea corporala si nu asociaza nici un disconfort sexual. „|n ciuda utilizarii facile, aceasta me­toda contraceptiva are si anumite contraindicatii care se suprapun, in mare parte, contraindicatiilor pentru COC (contraceptive orale combinate). Din aceas­ta cauza, fiecare femeie interesata de aceasta metoda contraceptiva ar trebui sa solicite si sa urmeze indi­catiile medicului', considera prof. dr. Vladareanu. Pot apa­rea diferite efecte adverse locale (ca vaginita, spre exemplu). De asemenea, aceasta metoda nu protejeaza impotriva infectiei cu HIV sau a altor boli cu transmitere sexuala.

Dispozitivele intrauterine sint plasate in interiorul uterului si sint invelite fie in cupru (Copper T 380-A) – eliberind o cantitate mica de cupru in uter, ce previne fecundarea –, fie contin o anumita cantitate de hormoni (Mirena) – eliberind levonoges­trel in uter si stopind ovulatia. Dispozitivul Mirena previne, de asemenea, ca ovulul fecundat sa se poata implanta in uter. Aceste dispozitive intrauterine confera contraceptie adecvata pentru 5 pina la 10 ani.

Implanonul este un implant subcutanat, un dispozitiv sub forma unui betisor care se implanteaza la nivelul bratului, cu ajutorul unui aplicator special. |n urma cu aproximativ un an, Agentia Europeana pentru Medicamente a aprobat introducerea pe piata a acestei me­tode, considerind ca beneficiile sint mai mari decit riscurile asociate. „Implantarea nu este dureroasa, intru­cit se face cu anestezie locala. Dureaza doar 5-10 minu­te si se adreseaza femeilor care isi doresc contraceptie pe o perioada mai indelungata', explica prof. dr. Vla­da­reanu. Se pare ca acest betisor, odata implantat, elibereaza in mod continuu in fluxul sanguin o cantitate mica de substanta activa, etonogestrel, un hormon feminin de sinteza, asemanator cu progesteronul. „Eli­be­rarea etonogestrelului modifica echilibrul hormonal al organismului si contribuie la prevenirea ovulatiei, asigurind astfel, pe o perioada de pina la trei ani, contraceptia intr-un grad comparabil cu cel al sterilizarii chirurgicale, cu o rata de esec de doar 0,05%, dar avind avantajul de a fi o me­to­da reversibila', afirma prof. dr. Vlada­rea­nu. Partea buna e ca dispozitivul poate fi indepartat pe perioada de folosire (dar obligatoriu dupa 3 ani) si, odata eliminat, ovulatia este reluata inca de la primul ciclu menstrual. Reactiile adverse ale acestei me­tode sint singerarile neregulate, cefa­lee, acnee sau modificari ale starii de spirit si, la fel ca si in cazul inelului vaginal, Implanon nu protejeaza impotriva infectiei cu HIV (SIDA) sau a altor boli cu transmitere sexuala.

„Personal, nu am o metoda contraceptiva preferata. |ntotdeauna ma gindesc la ce e mai bun pentru femeia din fata mea, in functie de particularitatile ei, inclusiv cele psi­hologice, emotionale, de cariera sau e­du­catie', explica prof. dr. Radu Vlada­reanu. Doctorul considera ca decizia de a fo­losi o metoda contraceptiva trebuie ado­ptata tinind cont atit de beneficiile, cit si de riscurile posibile, pentru fiecare fe­meie in parte. si cu noua gene­ratie de me­tode contraceptive este aproa­pe im­po­sibil sa nu gasim una potri­vita noua. Pina la urma, de ce sa treci prin trauma fizica, psihica si emotionala a unui avort, cind poti sa-ti pla­nifici cu exactitate mo­mentul in care vei fi pregatita sa devii ma­ma? E timpul sa faci dragoste cu inima, pasiu­ne, dar si cu cap. In fond, esti o femeie sexy, stylish, spirited, nu?

METODE DE BARIERA
Metodele contraceptive de bariera (ca diafragma, prezervativul, buretii, gelu­rile, spumele si ovulele cu spermicid) nu sint atit de eficiente precum cele hormo­nale, insa au mult mai putine efecte adverse. Acestea opresc sperma la nivelul vaginului, astfel incit aceasta nu poate ajunge in uter pentru a fecunda ovulul. Diafragma si buretii vaginali trebuie mentinuti in vagin de la 6 la 12 ore pentru a preveni in mod eficient fecun­da­rea. E adevarat ca unele metode – ca gelurile, ovulele sau prezervativele – pot intrerupe actul sexual (pentru ca trebuie folosite la fiecare contact), ceea ce poa­te deveni putin incomod sau deranjant. Dintre toate aceste metode, prezervativul este singurul care ofera atit o protectie contraceptiva, cit si o protectie impotriva contactarii unor boli cu transmitere sexuala (precum herpesul, hepatita B, Chlamidia sau HIV).

Cristina Sima
 

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK