Ciberhondrul: de meserie pacient

Se spune ca adevaratii bolnavi sint in libertate, nu in spitale. Dar cind libertatea Internetului iti permite sa investighezi cele mai cumplite patologii, te poti imbolnavi cu fiecare click.

Stii bancul acela: „Afara ninge. – Da-mi link!'. Cam asa se intimpla si cu cei pe care ii doare capul si intra pe Internet in loc sa mearga la doctor. Sau sa se culce. Sau sa manince, ca poate sint hipoglicemici. Sau sa faca orice altceva in afara de a cauta surse pentru a-si inteti durerea respectiva de cap.


Fiindca Internetul e ultimul pe lista recomandarilor in cazul oricarei dureri. Asta imi aminteste de o doamna care mi-a scris la un moment dat un mail, pe care nu o sa-l uit niciodata (am un blog pe Internet si asa a ajuns la mine). Zicea ca tocmai isi facuse un test de sarcina, care a iesit pozitiv. Dar ca are si sterilet de doi ani si… nu stie ce sa faca. Sincer, m-a impresionat atit de mult disperarea femeii, incit am citit mailul din nou si din nou. Nu stiam nimic despre ea. Daca isi doreste copilul sau nu, daca e singura sau are un partener. Nu stiam nici cum o cheama, nici citi ani are. Dar nu intelegeam cum a putut, la aflarea unei asemenea vesti, sa se aseze la calculator, sa intre pe Internet si sa imi scrie mie un mail. In loc sa fuga de urgenta la medic. Am trimis-o eu. Este singurul sfat in care va puteti increde atunci cind il cititi pe Internet: consultati medicul. Si i-am mai spus sa nu care cumva sa incerce singura sa scoata steriletul. Mai departe, nu mai stiu ce s-a intimplat.


Ciberhondria, o ipohondrie moderna

De cind cu Google, sa devii ipohondru e mai usor ca niciodata. Daca inainte informatia despre sanatate putea fi obtinuta doar cu ceva efort in cabinete medicale sau din diferite tratate, de prin biblioteci sau reviste de specialitate, astazi toate acestea sint doar la un click distanta. Dupa pornografie, sanatatea este cel mai cautat subiect pe Internet. Dar ceea ce numim un avantaj al secolului vitezei se poate intoarce impotriva noastra, hranindu-ne temerile si obsesiile. „Internetul e cel mai rau lucru care i se putea intimpla unui ipohondru', spune Brian Fallon, profesor de psihiatrie la Universitatea Columbia si co-autor al cartii Phantom Illness: Recognizing, Understanding and Overcoming Hypochondria. Deocamdata nu exista studii privind modul de utilizare a Internetului de catre un ipohondru, insa fenomenul a luat atit de mare amploare, incit a primit si un nume: ciberhondrie.


Intelegind mai bine

Ipohondria (in termeni medicali hipocondrie) este teama permanenta de a suferi de o boala grava, percepind diverse simptome in mod exagerat. E foarte important de inteles ca organismul uman nu e o masinarie din metal, ci un ansamblu de elemente vii. Iar fiecare element in parte functioneaza ca un receptor pentru anumite senzatii. Sintem vii, e normal sa ne „simtim' corpul. Insa in tulburarea nevrotica hipocondriaca, unele senzatii banale capata semnificatii patologice, fiind considerate semne ale unor diferite boli. Cind aceasta spaima dureaza mai mult de sase luni si interfereaza cu munca si relatiile unei persoane, se poate pune diagnosticul: sindrom hipocondriac. Acesta apare de obicei in jurul virstei de 20-30 ani, fara nici o preferinta de sex. De cele mai multe ori e asociat cu anxietatea si o depresie usoara. Motivele nu sint in totalitate elucidate, dar se presupune ca tulburarea ar avea legatura cu o boala din copilarie sau o afectiune a cuiva apropiat. Mecansimul de frica se declanseaza in momentul in care empatia e atit de puternica, incit tinzi sa te identifici cu cel suferind in realitate. De asemenea, un ipohondru e pacientul care se plimba din medic in medic, vesnic nemultumit de serviciile care i se ofera. (Fiindca solicitarile sint prea dese si investigatiile solicitate fara rost sau chiar invazive. De exemplu, nu iti poti face radiografie la plamini de fiecare data cind ti se pare ca ai ragusit putin.) Din aceasta cauza, si relatia sa cu medicul este una alterata, ipohondrul pierzindu-si increderea in acesta si incercind varianta autodiagnosticului si automedicatiei.


Mare e gradina Internetului

La ora actuala, oricine poate scrie orice pe Internet. Tocmai din aceasta cauza, utilizatorii au inceput sa se plinga de scaderea relevantei rezultatelor oferite de Google. Vrei sa cauti ceva si ajungi pe blog-ul lui Taie-Frunza-La-Ciini, doar din cauza ca a auzit si el de SEO (Search Engine Optimization, adica optimizarea paginilor pentru motoarele de cautare) si si-a facut blog. De asta, utilizatorii ar trebui sa fie tot mai atenti la sursa informatiei. Exista pagini online ale publicatiilor de specialitate sau ale unor personalitati din domeniu.


Seriale precum Greys Anatomy sau forumurile mamicilor disperate sint doar surse de divertisment sau bulversare a unei minti deja chinuite de obsesia unor boli inchipuite. Dr. Arthur Barsky de la scoala medicala Harvard si autor al cartii Worried Sick: Our Troubled Quest for Wellness spune ca foarte multe lucruri de pe Internet, in special cele legate de sanatate, sint pure impresii sau anecdote. „Pur si simplu nu au prea multa certificare stiintifica.' Iar forumurile sint cele mai proaste surse de informare cind vine vorba de sanatate. Cel mai des, aici intra oameni cu adevarat disperati sa-si verse amarul si sa-si povesteasca tot cazul. Aproape intotdeauna povestea ramine suspendata undeva in faza de intriga, fiindca cine revine pe forumul cutare sa-si termine telenovela? Iar cititorul ramine cu gustul morbiditatii si cu impresia nenorocirii pe retina. Victoriile asupra bolii nu se sarbatoresc online, deci singurele informatii pe care le putem culege de pe astfel de platforme (de tip forum) sint impregnate de tragicul situatiei. Al unei situatii initiale, tine minte.


Exact ceea ce hraneste vulnerabilitatea ciberhondrului. Oricum, Google e cea mai proasta companie pentru el. In 2008, Microsoft a facut un studiu despre comportamentul utilizatorului care cauta informatii medicale pe Internet. Cercetatorii au incercat sa afle care sint motivele pentru care cineva acceseaza site-uri medicale (poate fi autodiagnosticul scopul?) si care sint consecintele rezultatelor gasite. Studiul a aratat ca motoare de cautare precum Google, Yahoo si Microsoft Live Search pot creste ingrijorarea utilizatorului, care, cautind „cefalee', ajunge la „tumori pe creier'. Noua din zece persoane incluse in studiu au declarat ca un „search' de informatii medicale banale le-a dus pe pagini cu detalii despre forme grave ale anumitor boli. Consecinta acestui fapt s-a demonstrat a fi anxietatea, perturbarea activitatilor cotidiene si vizita la medic, toate acestea fara un motiv real. Autorii studiului, cercetatorii Ryen White si Eric Horvitz, sint de parere ca algoritmurile care ordoneaza informatia medicala in motoarele de cautare ar trebui schimbate pentru a evita fenomenele de ciberhondrie. Tot ei au sugerat crearea unei noi interfete pentru a ghida utilizatorul pe site-urile medicale: „Arhitectii motoarelor de cautare au responsabilitatea de a se asigura ca nu creeaza griji nefondate utilizatorilor, numai din cauza algoritmurilor folosite. Ei trebuie sa se concentreze pe furnizarea unor rezultate fiabile, complete si actuale, dar si relevante pentru un anumit subiect'.

Page: 1 2

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
 
Publicitate
Antena 1
Unica.ro
catine.ro
Mai multe din health & diet