Ce se întâmplă atunci când renunțăm la carbohidrați?

A renunța la o întreagă grupă de macronutrienți nu este percepută ca o alegere înțeleaptă, cel puțin nu când nu există motive medicale.

Ce se întâmplă atunci când renunțăm la carbohidrați?

Însă, acest fapt nu oprește oamenii din a elimina din alimentația lor zilnică carbohidrații – și cine poate să-i învinovățească când în ultima vreme carbohidrații au dobândit reputația de „inamicul slăbitului'? În realitate, aceștia sunt vitali, întrucât oferă corpului tău energia necesară pentru activitățile zilnice.

Carbohidrații – prieteni sau inamici?


De la dieta ketogenică la afirmațiile unor persoane publice, precum Kate Middleton, conform cărora eliminarea carbohidraților din alimentația le-au ajutat să slăbească, această grupa de macronutrienți este din ce în ce mai evitată. Cu toate acestea, dacă te gândești la corpul tău ca la un automobil, carbohidrații (glucidele și zahărul) sunt combustibilul – așadar, dacă vei opta pentru o alimentație lipsită de carbohidrați, riști să rămâi cu mașina în mijlocul autostrăzii.

Ca la orice combustibil, tipul și calitatea acestuia dețin o influență deosebită. Așadar, diferența dintre o greutate normală și obezitate înseamnă diferența dintre carbohidrați simpli și complecși. Implicit, aceste două tipuri pot declanșa sau stopa senzația de foame și au roluri diferite în ceea ce privește stocarea energiei în corp.

Carbohidrații complecși oferă o senzație de sațietate îndelungată, întrucât sunt absorbiți mai lent de organism și furnizează energie constată pe tot parcursul zilei. Alimentele ce conțin carbohidrați complecși sunt leguminoasele, pâinea și pastele din cereale integrale deoarece au un indice glicemic mic.

Pe de altă parte, carbohidrații simpli reprezintă varianta inițială a celor complecși în care fibrele, vitaminele și mineralele au fost înlăturate – astfel rămânând doar glucidele și zaharurile simple. Cu alte cuvinte, produsele ce conțin zahăr rafinat precum băuturile carbogazoase, pâinea albă și dulciurile sunt absorbite rapid, iar organismul le stochează sub formă de grăsime.

1. Pierderea kilogramelor

Nu degeaba dietele care au la bază un plan alimentar sărac în carbohidrați, precum dieta ketogenică, sunt unele dintre cele mai populare. Dacă te poți abține de la carbohidrați – adică aproape tot ce este gustos – pentru câteva săptămâni, vei observa cum numărul de pe cântar scade treptat.

Motivul din spatele primelor kilograme pierdute este faptul că acești macronutrienți rețin multă apă – așadar, când veți renunța la ea puteți da până la cinci kilograme jos în prima săptămână, însă inițial greutatea pierdută o să fie doar apă. Alimentația bogată în carbohidrați rafinați forțează organismul să stocheze mai multă apă decât are nevoie.

Ceea ce face cu adevărat pierdea în greutate vizibilă este motivația și imboldul oferit de primele kilograme de apă. Dietele sărace în carbohidrați tind să promoveze o pierdere în greutate rapidă, deoarece lipsa acestora reduce nivelul glicemiei și al insulinei – ceea ce înseamnă că stocarea grăsimilor este redusă.

2. Simptome de răceală

Dacă reducerea gramelor de carbohidrați din alimentația zilnică nu a fost un proces treptat, renunțarea la această grupă poate duce la o serie de efecte secundare neplăcute. Faptul că renunți total la dulciuri, băuturi cu zahăr și produse de patiserie provoacă stări de oboseală, amețeala, dureri de cap, iritabilitate și greață – cel mai rău, aceste simptome pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni.

În urmă reducerii carbohidraților, organismul va intra într-o stare de cetoză în care fragmente mici de carbon, numite cetone sunt eliberate în sânge, întrucât corpul arde grăsime în loc de carbohidrați. Într-o alimentație echilibrată, corpul preferă să consume glucoza și glicogenul înainte de grăsime. Însă, în lipsa alegerilor, organismului îi ia mai mult timp să acceseze depozitul de grăsime.

3. Riscul de diabet poate scădea

Deși toată lumea știe că tot ce ne răsfață papilele gustative conține multe grame de carbohidrați – uneori mult prea multe – există o mulțime de alimente delicioase ce au un număr ridicat de grame de fibre, însă puține de carbohidrați. Altă veste bună este că nu doar numărul de kilograme va scădea, ci și riscul de diabet.

Carbohidrații rafinați au un conținut ridicat de sodiu și eliberează insulină, influențând și nivelul glicemiei. Așadar, în cazul unei diete bogate în carbohidrați în care dimineața se consumă pâine albă și seara dulciuri, pancreasul produse mai multă insulină decât are nevoie, iar asta ar putea duce la diabet.

4. Senzația de foame dispare

Când ne gândim la diete, avem tendința de a le percepe ca pe o perioadă de timp în care, practic, facem greva foamei. Carbohidraților simpli le lipsesc nutrienți esențiali, precum fibrele, proteinele și grăsimile sănătoase, alimentând organismul cu un conținut ridicat de zahăr.

Cu alte cuvinte, dacă din alimentație lipsesc nutrienții și vitaminele, organismul nu se va simți niciodată plin și mulțumit – de aceea poftele culinare vor apărea în mod constant. Așadar, dacă renunțați la carbohidrații simpli și îi înlocuiți cu alimente sănătoase, caracterizate de complexul de minerale, fibre și vitamine, veți consuma mai puține calorii, întrucât nevoile organismului vor fi satisfăcute.

5. Riscul bolilor de inimă scade

Impactul unei diete ce presupune consumul unui număr minim de grame de carbohidrați nu se rezumă la cântar, ci și asupra sănătății tale. Aportul ridicat de carbohidrați nesănătoși crește producția de acid palmitoleic din organism, care deseori este nucleul problemelor de sănătate, precum colesterolul ridicat.

Prin urmare, orientarea spre o alimentație săraca în carbohidrați poate să ne ferească de posibilele boli de inimă și de accidente vasculare, deoarece crește nivelul colesterolului bun, scade tensiunea arterială și nivelul trigliceridelor.

În concluzie, trebuie să vă documentați asupra diferențelor dintre carbohidrații sănătoși și cei nesănătoși. O dietă lipsită de carbohidrați rafinați, care include o gamă largă de alimente nutritive și neprocesate precum cerealele integrale, proteina animală, fructele și legumele este o variantă sigură pentru un organism sănătos.

Citește și:
Care este legătura dintre carbohidrați și grăsimea acumulată pe abdomen

Text: Ioana Oblu
Foto: Imaxtree

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Libertatea
Ego.ro
Publicitate
Antena 1
Unica.ro
catine.ro
Mai multe din health & diet