(P) Endometrioza afectează una din zece femei! Ascultă-ți corpul!

Diagnosticarea endometriozei are loc de cele mai multe ori mult prea târziu, iar asta se întâmplă fiindcă simptomele nu sunt întotdeauna recunoscute de către medici sau de către femei. Însă, corpul tău îți transmite mereu indicii când ceva nu e în regulă. Tot ce trebuie să faci e să îl asculți.

Proiectul Ascultă-ți corpul continuă în această lună cu povestea Andreei, o altă femeie care a trebuit să lupte cu endometrioza. Până să vorbesc cu ea, nu știam multe lucruri despre această afecțiune. Îl auzisem vag pe ginecologul meu pomenind termenul „endometru” când îmi citea o ecografie, însă nimic care să-mi atragă atenția. Când am început să întreb femei ce știu despre asta, de la cele mai multe am primit doar ridicări din umeri sau răspunsuri vagi. Așa că nu am putut să nu mă întreb de ce știm atât de puțin despre această boală care afectează o femeie din zece. Fiindcă credem că durerile menstruale sunt normale? Fiindcă suntem atât de prinse în problemele cotidiene încât sănătatea trece mereu în plan secund? Fiindcă, chiar și când mergem la control, nu primim suficiente informații sau nu suntem sfătuite să investigăm în detaliu problema? Probabil că răspunsul e undeva la mijloc. Ce știu însă acum, este faptul că trupul nostru ne trimite constant semnale când ceva nu funcționează cum trebuie. Că uneori trebuie sa apăsăm pe butonul de pauză și să ne ocupăm de noi. Fie că asta înseamnă să ne odihnim mai mult, să mâncăm sănătos sau să facem un control medical.

Povestea Andreei cu endometrioza începe în 2016, când avea 29 de ani. A început să experimenteze dureri mai mari decât în mod normal în timpul menstruației. A încercat să treacă peste ele, mai ales fiindcă medicii îi spuneau că nu are de ce să se îngrijoreze, fiind simptome firești. Însă nu numai că nu treceau, ci se intensificau. |La un moment dat nu am mai suportat durerea, nu mă mai puteam mișca. Am crezut că am apendicită și am ajuns la Urgențe. De acolo m-au redirecționat către ginecolog. Am făcut o serie de analize, am luat un tratament hormonal, chiar și antibiotice. Însă trecuse o lună, iar starea mea nu se îmbunătățea.

Au urmat nenumărate vizite la medici în căutarea unui răspuns. „Am depistat că aveam chisturi pe ovare, unul de cinci centimetri, altul de zece. Mulți îmi spuneau că trebuie să fac o histerectomie. Am găsit însă un doctor dispus să mă opereze, fără să scoată tot uterul, ci doar chisturile. Nu mi-a dat foarte multe detalii. Mi-a spus doar că e necesar să le extirpe, că trebuie să urmez un tratament și că îmi voi reveni. După operație am primit rezultatele analizei și a reieșit că am endometrioză. Acum, retrospectiv, regret că nu am fost mai informată și că am luat decizia de a face intervenția. Însă eram disperată, durerile erau îngrozitoare și am crezut că așa voi scăpa de ele.” A urmat apoi o perioadă de tratament hormonal, în care i-a fost indusă menopauza. „Urmările sunt extrem de neplăcute, am trecut printr-o sumedenie de stări, atât fizic, cât și psihic.”

La câteva luni, durerile au început să reapară: chisturile se formaseră din nou. Doar că nu doar pe ovare, ci și pe colon. Așa că a trebuit să fie supusă unei noi intervenții, mult mai grele. Au apărut complicații, care au culminat cu o colostomie (deschiderea intestinului la peretele abdominal). „A trebuit pentru mult timp să port o pungă pentru a elimina materiile fecale. Îmi era foarte greu să mă spăl, să mă curăț, pielea mi se irita și aveam nevoie în permanență de ajutor. Susținerea familiei a fost primordială. Soțul meu trebuia să aibă grijă de mine ca de un copil. Cu toate că a fost traumatizant pentru amândoi, cred că experiența ne-a apropiat mai mult și ne-a îmbunătățit relația.”

Andreea a avut parte de înțelegerea partenerului ei, însă pentru multe femei lucrurile nu stau așa. De aceea, de multe ori, un psihoterapeut te poate ghida și îți poate oferi susținerea de care ai nevoie pentru a găsi motivația de a merge mai departe.

După ultimele intervenții, Andreea reușește să ducă o viață aproape normală. Durerile și-au pierdut din intensitate, iar rezultatele ultimelor controale arată favorabil. Asta nu face decât să îi dea și mai multă poftă de viață. Își dorește un copil și e convinsă că o să reușească să aibă unul pe cale naturală. „Refuz să cred că endometrioza o să reapară. Și fac tot ce ține de mine pentru a nu mai ajunge în aceeași situație. Mănânc sănătos, fac mișcare, însă, cel mai important, am o stare pozitivă. Cred că gândirea optimistă e singurul lucru care te poate ajuta cu adevărat.”

Am încheiat interviul rugând-o pe Andreea să dea un sfat tuturor femeilor și, fără să stea pe gânduri, mi-a răspuns dintr-o suflare: „Nu stați, mergeți la medic! Descoperiți care e cauza durerilor! E o boală grea, dar nu e imposibil de trecut peste ea. Un medic bun, un tratament corespunzător, o operație făcută corect, îți pot reda șansele unei vieți normale”.

Cicatricea pe care a căpătat-o în urma operației îi aduce aminte de toate greutățile prin care a trecut în ultimii ani. Dar e acolo și ca semn al unei victorii, o dovadă de forță și de rezistență. Un motiv în plus să își iubească corpul și să îi fie recunoscătoare.

Continuă să descoperi mai multe povești în fiecare lună, atât în print, cât și în online și pe paginile noastre de socializare, urmărind hashtag-urile #LoveYourBody și #BodyKnowsBest.