Alaptarea, un ritual esential

Am ales un subiect care framanta spiritele atat printre mamicile din jurul nostru, cat si printre gravidele care ma inconjoara ciclic in ultimii doi ani (de parca sarcina se ia de la una la alta, prin simpatie). Vorbim de alaptat si despre tot ce presupune experienta primara dintre o mama si copilul ei. Am aflat ce spun expertii despre rolul acestui gest matern, cat de important este sa fii informata ca gravida, despre alimentatia mamei care alapteaza, grija pentru sani, orarul meselor, grila de greutate sau cand o mama trebuie sa intrerupa ritualul.

Inainte de a intra in detalii despre ceea ce te asteapta cand vine momentul alaptarii, orice femeie trebuie sa stie ca, desi unele lucruri le inveti din mers, altele cer o pregatire minimala care, cel putin, te va pune in garda. Gravidele trebuie sa fie la curent cu informatii elementare legate de alaptat – iar medicul ginecolog este cel care le ofera primele detalii si este responsabil ca documentarea sa inceapa din timpul sarcinii, nu dupa. Multe din problemele unei proaspete mamici pot fi rezolvate daca ea stie cum functioneaza alaptarea, cand bebelusul primeste o cantitate suficienta de lapte, cum il pozitioneaza la san sau care este grila normala de mese.

Laptele matern este, la inceput, un lichid gros si galbui numit colostru, plin de proteine, fibre prebiotice, lipide, anticorpi si imunoglobuline. Dupa primele patru-cinci zile, se transforma in lapte de tranzitie, iar din ziua a 14-a, devine lapte matur. Lactoza este principalul glucid din laptele matern, alaturi de oligozaharide importante in dezvoltarea bacteriilor bune din flora intestinala a bebelusului. Acestea si alte componente – vitamine, acizi grasi, microelemente, enzime, hormoni – ajuta copilul sa isi dezvolte imunitatea si sa creasca corect. Iar asta ar trebui sa convinga orice mama sanatoasa ca alaptarea nu ar trebui sa fie optionala!

„In afara beneficiilor legate de dezvoltarea normala a copilului, alaptatul la san are si rolul de a crea o puternica legatura afectiva intre mama si bebelus, de a-i transmite acestuia un sentiment de incredere, de siguranta, spune Cristiana Haica, psiholog clinician, psihoterapeut si doctor in Stiinte Medicale, cu o experienta de peste 15 ani in terapia copilului, a adolescentului, terapia de cuplu si de familie. Alaptarea este cea mai importanta etapa din primele 1.000 de zile ale copilului si are beneficii pentru mama, dar si pentru copil si, ulterior, pentru starea de sanatate a viitorului adult. S-a demonstrat ca adultii care au fost alaptati prezinta un risc scazut de boli cardiovasculare si de hipertensiune arteriala, au un sistem osos mai sanatos, datorat aportului de calciu, fosfor si vitamina D din timpul alaptarii si chiar un IQ mai ridicat. Pentru mama, pe langa echilibrul psiho-emotional, alaptarea diminueaza riscul osteoporozei, o ajuta sa se refaca mai rapid dupa nastere, sa piarda in greutate si chiar poate reduce riscul de cancer mamar si ovarian.

In primele patru luni, grila clasica de luare in greutate arata ca un copil ar trebui sa creasca cu 600-1.200 de grame pe luna, apoi, in urmatoarele doua luni, cu alte 400-600 de grame, iar din luna a saptea si pana la un an, cu cate 200 de grame, lunar. Dr. Cristina Ianuc, medic si consilier in alaptare in cadrul Clubului Nutricia, ne spune ca „laptele matern se digera in 45 de minute, iar copilul ar trebui alaptat la cerere (cu cat copilul va suge mai mult la san, cu atat se va produce mai mult lapte). Nu este nici o problema, de exemplu, daca bebelusul va suge la interval de o ora. Pe de alta parte, este bine de stiut faptul ca timpul pe care ar trebui sa-l petreaca la un san este de 20 de minute de supt activ si ca laptele mai gras vine in ultimele valuri, acesta fiind si cel care ofera satietate.

Multe mamici nu sunt sigure daca copilul suge lapte atat cat trebuie, hranindu-l suficient. Doamna doctor Ianuc spune ca „daca in 24 de ore bebelusul are minimum sase urine clare (uda sase scutece) si trei scaune galben-mustar si intr-o saptamana ia in greutate intre 120 si 300 de grame, atunci se considera ca este hranit bine. Este important ca cel mic sa fie atasat corect la san, pentru a exista un transfer de lapte suficient. Asistentele de neonatologie sunt calificate in a oferi sprijinul de baza pentru o alaptare corecta, dar mai realist este sa apelezi la un consilier in alaptare sau educator SAMAS (Sanatate pentru Mame si Sugari). Acesti educatori sunt calificati sa ii ofere mamei consiliere din perioada sarcinii pana cand copilul implineste doi ani; poti gasi mai multe informatii pe www.programsamas.ro.

Am intrebat specialistii cum influenteaza un copil decizia mamei de a nu alapta sau de a alapta pentru foarte scurt timp. Psihologul Cristiana Haica ne spune ca acesta este afectat „din punct de vedere al imunitatii si, poate, uneori, psiho-emotional, daca mama este si distanta afectiv fata de copil. Doctorul Ianuc adauga ca „laptele de mama este alimentul ideal pentru copil deoarece ii ofera toti nutrientii pentru o dezvoltare optima, il protejeaza de infectii, ii reduce riscul de a dezvolta obezitate, diabet zaharat, astm bronsic, dermatita atopica. Alaptarea ajuta la dezvoltarea muschilor fetei si a dintilor si pune bazele sanatatii viitorului adult.

Am vizionat, ca sa aflu cat mai multe despre acest subiect, documentarul Indraznesc sa alaptez, realizat de Lion Productions, in regia Irinei Thiery, pe care il poti vedea pe TVR. Am aflat ca exista sanse mari ca multe spitale sa fie utilate pro-alaptare, astfel incat sa nu mai existe piedici pentru alaptarea bebelusului si punerea lui in bratele mamei, imediat dupa nastere. OMS si UNICEF au elaborat un concept numit „Spital, prieten al copilului, care isi propune transformarea unitatilor de maternitate in centre de promovare a alaptarii. Anemona Munteanu, consultant in Sanatate si Nutritie UNICEF, spune, in documentarul Irinei Thiery, ca „sunt 48 de spitale inscrise in initiativa, dintre care 32 sunt certificate, lucru care inseamna ca au trecut examenul de evaluare si corespund tuturor standardelor internationale OMS si UNICEF. Asta nu-i putin lucru!

Sa punctam si un detaliu ignorat de multi, si anume alimentatia mamei care alapteaza. Aceasta trebuie sa contina fructe, legume, cereale, lactate, carne si sa fie la fel de echilibrata ca si in timpul sarcinii. Este foarte important sa te hidratezi, sa ai trei mese principale si o gustare, pentru a remedia necesarul caloric dupa nastere. Alege o cina usoara din punct de vedere caloric si dupa alaptat, cand multe mamici simt nevoia de ceva dulce, tine la indemana gustari corecte si cat mai variate, ca iaurt, biscuiti integrali, fructe, diverse seminte, goji sau, salvarea multora, banalul compot. Ceapa, usturoiul, conopida, varza sau fasolea boabe pot modifica gustul laptelui, asa ca evita-le sau consuma-le moderat. Vegetarienele pot avea nevoie de suplimentarea vitaminei B12, iar cele care nu consuma lactate au nevoie de vitamina D, dar nu trebuie luate dupa ureche, fiind necesar sfatul medicului.

Si somnul este foarte important. Chiar daca oboseala mamei nu influenteaza calitatea laptelui, „stresul poate inhiba secretia de ocitocina (hormonul responsabil de ejectia laptelui din canalele lactifere). Daca ocitocina nu este secretata in cantitate suficienta, copilului nu i se scurge lapte din san si se creeaza falsa impresie ca nu exista lapte in san cand, de fapt, el exista, dar nu este evacuat din alveole. Si daca copilul nu mananca suficient, nu se odihneste suficient, va plange mai mult, ceea ce va stresa mama si mai tare. Reflexul ocitocinic poate fi stimulat de sentimente pozitive: mama se simte bine cu copilul, simte ca il iubeste, are convingerea ca laptele ei este cel mai bun pentru copil. Acesta este motivul pentru care mama ar trebui ajutata, inteleasa si ocrotita, adauga dr. Cristina Ianuc.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si foruri internationale de profil recomanda ca alaptarea la san sa fie exclusiva, pana la varsta de sase luni, urmand ca aceasta sa continue pe parcursul diversificarii, chiar pana la varsta de doi ani si mai mult. Desi am capatat o reputatie nu foarte buna in clasamentul european, cu doar 12,6% copii hraniti exclusiv la san in primele sase luni de viata (media europeana este de peste 40%), exista si exceptii, la polul opus: alaptarea prelungita, existand cazuri cand copiii sunt alaptati si la patru ani. Intreband psihologul cum se explica acest lucru, am aflat de la dr. Haica ca, desi din punct de vedere nutritional laptele matern nu mai poate oferi copilului tot ce are nevoie dupa varsta de 1 an, din punct de vedere psiho-emotional „probabil obisnuinta si greutatea fireasca a mamei de a se desprinde de puiul ei justifica aceasta actiune.

Desi in Romania nu se alapteaza suficient de mult, concluzia este din ce in ce mai clara: alaptarea imediat dupa nastere trebuie sa fie prima experienta a pruncului cu mama lui, iar primele sase luni de viata trebuie sustinute exclusiv cu lapte matern. Atata timp cat mama nu are probleme care s-o impiedice sa faca acest lucru, alaptarea la san trebuie sa continue si dupa diversificare. Din fericire, avem in sfarsit consilieri de alaptare care pot indruma tinerele mame si multe unitati de maternitate se vor transforma, incet-incet, in centre de promovare a alaptarii.

Foto: Guliver

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK