7 minuni ale medicinei moderne

La un congres medical de prim rang tinut recent in Statele Unite, s-a iscat, ca intotdeauna, o confruntare de orgolii intre reprezentantii diferitelor tari privind realizari­le obtinute de fiecare.
– In Canada, medicina este atit de avansata, incit am reusit sa luam rinichiul de la un om, sa-l transplantam altuia si in mai putin de o luna amindoi isi cautau de lucru.
– Asta e nimic, a replicat reprezentantul Germaniei. Noi am reusit sa recoltam pla­mi­nul de la un om, l-am pus altuia si in trei saptamini amindoi isi cautau de lucru.
– Noi am ajuns atit de departe, a replicat savantul rus, incit am luat jumatate de inima de la o persoana, am transplantat-o alteia si amindoi isi cautau de lucru in mai putin de doua saptamini.
– Oameni buni, ati ramas mult in urma, a intervenit cercetatorul american. Noi am luat un om fara creier din Texas, l-am plantat la Casa Alba si acum jumatate de lume isi cauta de lucru.

Lasind gluma la o parte, desi ultimii doi ani au fost zguduiti de criza economica, lumea me­dicala se poate mindri cu realizari remarcabile pe care mintea nici nu le-ar fi putut visa in urma cu 10-15 ani. Iata citeva dintre aceste des­co­periri uluitoare care, daca vor fi puse in practica, ne pot transforma radical viata si (tinem pumnii strinsi) ne pot aduce, daca nu ne­mu­rirea, macar o viata lunga si fericita.

Screening-ul mamografic
Una din opt femei se va imbolnavi de cancer de san cindva, pe parcursul vietii, spun statisticile. Din fericire, insa, daca sint depistate din timp, majoritatea cancerelor de sin sint vindecabile. Da, ai citit bine, vindecabile. Iar vestea si mai buna e ca mamografiile pot depista tumorile cu pina la doi ani inainte ca femeia sau medicul acesteia sa le poata pal­pa. Prin urmare, orice femeie trecuta de 40 de ani isi este datoare sie insasi, familiei sale, tuturor celor care conteaza pe si pentru ea sa se programeze la un examen mamo­gra­fic anual, chiar daca istoricul fami­liei (80% din­tre cancerele de sin nu au cauza gene­tica), virsta (in fiecare an, cancerul de sin este responsabil de 77.000 de decese in Europa, dintre care 40% la femeile sub 65 de ani) sau stilul de viata nu o includ in zona de risc. O mamografie ii poate salva viata.

Dar ce este o mamografie? Un tip special de examinare radiologica a sinului, facuta cu aju­torul unui echipament special, care poate evidentia frecvent tumori ce sint prea mici pentru a putea fi palpate. Este cea mai buna metoda radiologica disponibila astazi, ce poate detecta cancerul de sin precoce si, desi mamografiile, la fel ca majoritatea anali­zelor medicale, nu au o acuratete de 100%, studiile au aratat ca mamografia poate re­duce rata de deces prin cancerul de sin cu mai mult de o treime.

Asadar, intelegi de ce deschid lista miracolelor cu aceasta descoperire (care nu e foarte recenta), demna de nota 10!
Pentru informatii suplimentare privind cancerul de sin suna gratuit la Linia Roz (08008.300.300) sau acceseaza site-ul fundatiei Renasterea (www.fundatiarenasterea.ro).

Vaccin impotriva SIDA
Obisnuiti sa aiba parte mai mult de esecuri decit de succese, expertii au primit cu o oarecare doza de scepticism vestea ca s-a descoperit un nou vaccin impotriva SIDA. In septembrie anul trecut, campania de testare a noului miracol, RV 144 (o combinatie a doua vaccinuri vechi si ineficien­te), a demonstrat ca noul produs (a carui cercetare a durat 6 ani, a inghitit nici mai mult nici mai putin de 105 mi­lioa­ne de do­lari si a fost testat pe 16.000 de voluntari, asigura o protectie rezonabila impotriva viru­sului HIV. De ce spun rezona­bila? Pentru ca rata lui de succes este de 31%. Sigur, e un procent modest pentru o cerce­tare de o asemenea anvergura, mai ales daca ne gindim ca mijloacele clasice de protectie (folosirea prezervativului, de exemplu) sint mai eficiente. Probabil vor trece ani buni pina ce vom putea contempla macar (daca nu folosi) un vaccin care sa puna capat acestei epidemii. „Nu ne asteptam ca RV 144 sa puna capat epidemiei si sa putem spune: OK, de acum ne ocupam de altceva', spune Mitchell Warren, director executiv la AVAC (AIDS Vaccine Advocacy Coalition). „Totusi descoperirea lui este un mare pas, ce ne duce intr-o directie noua.'

In ce directie? Inca nimeni – nici macar cercetatorii de la United States Army, Na­tio­nal Institutes of Health sau cele doua com­panii care au testat si creat vaccinurile de baza pentru RV 144 – nu are habar carui compus, carei combinatii sau carei intimplari i se datoreaza chiar si acest procent de succes modest, fragil, dar totusi incurajator. Dar haideti sa vedem partea plina a paharului si sa speram ca in curind cineva va reusi sa-i vina de hac acestui virus pacatos, ce a ucis pina acum 25 de milioane de oameni. 31% e totusi un procent rezonabil, cum spuneam, ce me­rita sarbatorit… cu precautie.
 

Modificarile genetice implicate in autism
Unii spun ca de vina ar fi vaccinurile. Altii acuza mercurul din alimente sau televizorul. Dar adevarul e ca nimeni nu stie cu exactitate din ce cauza apare autismul si de ce numarul copiilor afectati creste atit de vertiginos.

Autismul a fost descris si diagnosticat pentru prima data in anul 1943 si i-au fost asociate trei caracteristici: copiii autisti prefera relationarea fata de obiecte in loc de oameni, sint obsedati de mentinerea obiceiurilor si a asema­narilor in viata lor, au tendinta de a cauta in­sin­gurarea completa, inchizindu-se fata de lumea din jur. De atunci lucururile s-au complicat. Astazi expertii sustin ca nu vorbim de o afectiune, ci de o colectie de afectiuni corelate. Cu o diagnosticare atit de ambigua, e aproape imposibil de raspuns ferm la intrebarea caror cauze se datoreaza autismul. Sint multe opinii, dar prea putine date.

Ei bine, anul trecut, cercetatorii au identificat o posibila cauza genetica: o modificare a ge­nei numita semaforin 5A (esentiala in stabilirea conexiunilor neuron-neuron), ce pare sa joace un rol crucial in 15% dintre cazurile de autism. E o descoperire incitanta si descurajanta in ace­lasi timp, pentru ca deschide cutia cu un milion de intrebari. Urmeaza ca cercetatorii sa folo­seasca aceste informatii pentru a diagnostica si, Doa­m­ne ajuta, trata autismul. Din pacate, lu­crurile nu sint atit de simple. „E important ca oa­menii sa inteleaga ca aceasta desco­perire nu va conduce imediat la gasirea unui tratament. Lucrurile nu stau asa cind vorbim de genetica', spune Mark Daly, profesor aso­ciat la Massachusetts General Hospital, Boston, co-leader al noului studiu. „Dar e minunat ca am reusit sa identi­ficam locul celor mai importante „piese din puzzle si ne indrep­tam spre des­­cif­rarea lui. '

Vaccinul contra cancerului de col uterin
In decursul a doi ani, cancerul cervical a devenit, dintr-un „criminal ascuns', limitat la ta­rile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, boala momentului in Occident. Acest tip de cancer, ce apare in urma infectiei cu HPV, un virus transmis pe cale sexuala (cu alte cuvinte, toate femeile cu o viata sexuala intensa risca sa se infecteze cu acest virus), omoara anual a­proape 500.000 de femei din toata lumea, iar Romania se situeaza pe primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea cau­zata de aceasta boala.

Desi cancerul de col uterin este un cancer care, in stadii incipiente, se poate trata si poa­te fi depistat usor de medic, mai mult de jumatate din femeile cu aceasta boala vin la medic in stadiul de metastaza, atunci cind nu mai pot fi tratate,  cu atit mai putin vindecate. E limpe­de de ce, acum doi ani, cind guvernele din SUA si Europa au aprobat doua tipuri de vaccin im­potriva acestei boli, zeci de milioane de adolescente si femei din SUA si Europa au ales sa se imunizeze impotriva HPV. Tot in ultimii doi ani, vac­­­­­cinul a fost recomandat ca uz universal printre femeile si fetele cu virste cuprinse intre 11 si 26 de ani. Situatia actuala din tara noastra, unde can­cerul de col ucide zilnic sase femei si sint diag­nos­ticate noua cazuri noi, a facut ca specialistii ro­mâni sa re­co­mande vaccinarea obligatorie, prin impu­ne­rea unui program national de prevenire.
Vaccinul produs de Compania Merck & Co. Inc., Silgardi, disponibil in România, a fost recu­noscut de Comisia Europeana ca singurul care poate preveni in proportie de 74% in­ci­denta cancerului de col uterin. In plus, Sil­gar­di previne si alte tipuri de leziuni precanceroase sau boli genitale feminine. In opinia medicilor, el poate fi administrat fetitelor incepind de la 9 ani. Vaccinul contine trei doze, ce se admi­nistreaza intr-un interval de 6 luni, se gaseste in farmaciile din România si se elibereaza numai la recomandarea medicilor specialisti (ginecologi, pediatri etc.) sau a medicilor de familie.

Riscul genetic pentru Alzheimer
E al naibii de complicat sa intelegi o boala complexa precum Alzheimer. Defintia spune ca este o afectiune degenerativa progresiva a cre­ierului, care apare mai ales la persoane de virsta inaintata, producind o de­te­rio­rare din ce in ce mai accentuata a functiilor de cunoastere, cu pier­derea capacitatilor intelectuale ale individului si a valorii sociale a personalitatii sale, asociata cu tulburari de comportament. Un soi de dementa, ar spune specialistii. Dar cine are in familie un bolnav de Alzheimer iti va spune ca e o tragedie.

Tocmai de aceea mi se pare extrem de importanta descoperirea facuta anul trecut de un grup de cercetatori americani, care, la distanta de aproape doua decenii de la ultima descoperire notabila din domeniu, au identificat (finalmente) un set de trei gene ce sint respon­sabile pentru declansarea acestei teribile boli: primele doua au legatura cu placile de amiloid (acumulari dintr-o proteina specifica prezenta in concentratie mare in creierul bolnavilor cu Al­z­hei­mer, care im­piedi­ca transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul si induce moar­tea celulelor nervoase), in vreme ce a treia afec­teaza jonc­tiunea dintre celulele nervoase (aco­lo unde diferitii neurotransmitatori actio­neaza pentru a prelucra mesajele din exterior). Specialistii spera ca noua lor desco­perire sa deschida perspective mai pro­mitatoare in tratarea si, mai ales, prevenirea cumplitei boli. Iar daca, la un moment dat, va aparea un medicament capabil sa incetineasca evolutia bolii, prin administrarea lui precoce, persoanele identificate cu un factor mare de risc isi vor putea salva amintirile, sentimentele, vietile.
 

Grasimea bruna la adulti
Pun pariu ca atunci cind te chinuiesti sa-ti inchizi nasturele de la pantaloni nu te intereseaza citusi de putin ce culoare are grasimea de pe trupul tau. Pentru majoritatea oamenilor, grasi­mea e o pacoste. Se pare insa ca orga­nismul nostru produce si o forma speciala de tesut gras, care se comporta remarcabil: in loc sa acumuleze excesul de calorii, aceasta gra­si­me il arde. Se numeste grasime bruna (pentru ca este incarcata cu mitocondrii inchise la culoare, care hranesc celulele cu energie) si, pina de curind, se credea ca aceasta forma de grasime este caracteristica exclusiv nou-nascutilor, disparind complet pina la virsta adulta. Ei bine, un studiu recent, publicat anul trecut in New England Journal of Medicine demonstreaza nu numai ca aceasta asa-zisa „grasime buna' este prezenta si in organismul adult, ci, mai ales, ca are inca un rol activ in reglarea metabolismului.

„Am observat diferente importante intre indivizi in ceea ce priveste cantitatea de grasime bruna in functie de virsta acestora (adultii tineri au cel mai ridicat nivel de grasime bruna in organism), nivelul de glucoza din singe (persoa­nele cu un nivel normal al glicemiei au mai multa grasime bruna) si, cel mai important, gradul obezitatii (adultii supraponderali sau obezi au cel mai scazut nivel de grasime bru­na in organism)', explica dr. Aaron Cypess de la Facul­ta­tea de Medicina a Uni­ver­sitatii Harvard (Mas­sa­chusetts), unul dintre coautorii studiului. Stu­diul mai indica si faptul ca femeile au un procent mai mare de grasi­me bruna activa decit barbatii (ura!) si ca aceasta grasime, care are functia de a arde caloriile pentru a produce energie sub forma de caldura, este mai activa cind este frig.

Dar inainte de a cobori temperatura aerului conditionat sau a te inscrie in Clubul Ursilor Polari, e normal sa te intrebi daca minunata grasime bruna te poate ajuta cu adevarat sa pierzi kilogramele in plus. Teoretic, da! Toate datele arata ca datorita acestui tesut binecu­vin­tat o persoana poate arde mai multe calorii, fara a transpira la gym si fara nici un efort suplimentar. Pe baza testelor facute pe animale, cercetatorii au calculat ca 50 g de grasime bruna ard 20% din aportul caloric zilnic al unei persoane de greutate medie. Prac­tic, insa, lucrurile stau altfel. Organismul nostru este programat sa men­tina echilibrul. Din acest motiv, atunci cind se produce un consum suplimentar de energie, ni se face foame si mincam mai mult pentru a compensa pierderea. Deci, chiar daca se va gasi o modalitate sigura de a activa grasimea bruna din organism, acest exces de activitate metabolica va trebui controlat si sustinut prin dieta si un stil de viata echilibrat. Altminteri s-ar putea sa produca mai mult rau decit bine.

Soricelul creat din celule stem
Cine ia in seama nasterea unui soricel de laborator? Nimeni! Dar daca acel soricel este primul exemplar creat exclusiv din celule stem, fara a implica celule recoltate de la embrioni clonati (procedura destul de complicata si inca neacceptata din punct de vedere etic), atunci intreaga lume, de la copii la oameni de stiinta, este cu ochii pe micul ghem de blana, urmarindu-i fiecare miscare, fiecare respiratie, fiecare bataie a inimii, punindu-i in circa sarcina (imposibila in fapt) de a ne aduce nemurirea.

Soricelul de care va vorbesc a fost creat in doua laboratoare separate din China si s-a nascut in iulie anul trecut, din celule stem pluripotente induse (iPS). „Nasterea' lui a fost urmarita cu sufletul la gura de cele mai luminate minti ale lumii medicale. Iata cum au decurs lucrurile: cercetatorii au luat celule adulte (de obicei, celule epiteliale) de la un soarece si le-au reprogramat, transformindu-le in celule stem pluripotente induse, pe care le-au reprogramat din nou (teoretic, celulele stem pluripotente induse se pot transforma in aproximativ 220 de tipuri celulare diferite, in functie de marker-ul proteic folosit ca substrat) sa se transforme, abracadabra,intr-un soricel simpatic.

Iti poti imagina ce perspective s-au des­chis? „Reproducerea unui soarece in­treg, capabil sa se reproduca la rindu-i (asa cum s-a intimplat cu soricelul nostru din China), dovedeste fara urma de echivoc ca iPS sint la fel de utile precum celulele stem embrionare ca potentiala sursa de tratament pentru diferite boli. Cu alte cuvinte, s-a deschis o noua era in medicina regenerativa si putem spera, fara a ne incarca constiinta cu probleme politice sau etice (celulele stem embrionare erau de obicei recoltate prin dis­tru­gerea embrionilor in exces din clinicile de fertilitate), ca oamenii paralizati din cauza accidentelor de coloana vor putea sa alerge din nou, cei orbi sa-si recapete vederea, cei surzi sa-si recapete auzul si nimeni sa nu mai moara asteptind un transplant ce nu mai vine.

Sigur, tehnologiile implicate in acest proces sint inca foarte scumpe si sint rezervate exclusiv cercetarii stiintifice. Dar ar fi tragic sa nu se foloseasca toate oportunitatile si toate metodele disponibile pentru a le face accesibile si noua, muritorilor, cit mai curind cu putinta.

Foto:Hepta

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK