Poate nu întâmplător am reinterpretat titlul romanului semnat de John Steinbeck, pentru că Iarna vrajbei noastre m-a aruncat fără voia mea în brațele garderobei vrajbei noastre – după atâtea sezoane în care am analizat, am prezentat influențe, trend-uri, micro-trend-uri, după atâtea discuții despre ce înseamnă street style și ecourile sale în moda contemporană, cred că acum putem răsufla ușurați. Nu știu ce părere aveți voi despre anul care s-a încheiat, dar pentru mine a fost un privilegiu să am din nou timp, timp să mă gândesc, să descopăr intimitatea sub multe dintre formele ei. Sigur, efectele asupra industriei au fost mistuitoare pe alocuri, dar asta s-a întâmplat și pentru că setea absolută de monopol a multor case devenise prea evidentă.
Revenind la garderobă, acea garderobă pe care majoritatea fashionistelor și-o doresc a fi perfectă (o utopie!), am remarcat următoarea chestiune – accentul nu cade pe acele piese adunate în timp care ar trebui să transforme o garderobă într-o semnătură a celei care o poartă, ci se axează pe un fel de vânătoare continuă de brand-uri și accesorii sezoniere – cum altfel vă explicați că până acum 3-4 ani aproape nici una dintre aceste fashioniste nu purta Bottega Veneta, deși (doar un exemplu) modelul Cabat face istorie de zeci de ani?
Din anumite puncte de vedere poate fi util să folosești Instagram-ul ca o armă, ca o platformă (perversă, aș spune) de promovare, pe de cealaltă parte este trist să constați că imaginația nu mai joacă astăzi nici un rol. A fost suficient să se planteze ideea conform căreia cele mai cool fete poartă Bottega Veneta, și în șase luni toată suflarea fashionistică avea ceva de la Bottega Veneta, în special papucii cu bot de rață.
Nu spun nici că e rău, nici că e bine, spun doar că 90% dintre aceste fete nu aveau o garderobă pregătită pentru estetica Bottega Veneta, tot așa cum, la momentul acela, nu aveau o garderobă pregătită pentru creațiile lui Phoebe Philo pentru Celine.
Vă întrebați, poate, ce legătură există între o pereche de papuci și piesele dintr-o garderobă? Oh, o legătură foarte mare. Cred că am mai tot spus asta – una dintre întrebările pe care le-am primit constant de-a lungul anilor a fost „care sunt piesele esențiale dintr-o garderobă?'.
E foarte simplu să teoretizezi și să înșiri o serie de elemente – cămașa albă, trenciul, blazerul masculin etc. Dar e mult mai greu să le explici cetățenelor ce înseamnă cămașa albă și cum ar trebui ea abordată. Pentru că nu orice cămașă albă poate fi considerată un reper estetic – dacă este prea strâmtă, dacă are pense și e făcută dintr-un material elastic, o putem considera nulă.
Or, pentru a mă întoarce o secundă la Bottega Veneta și la ideea de garderobă unitară, fix asta voiam să semnalez – nu e suficient să ai o geantă hot, o geantă pe care o are tot Instagram-ul. Ideea e ce faci cu acea geantă și, mai ales, cu ce fel de piese o asociezi. Acesta e și motivul pentru care am considerat mereu că între piesele dintr-o garderobă trebuie să existe numitorul comun – să se potrivească între ele, să nu apară discrepanțe prea mari, inclusiv în ceea ce privește prețurile de achiziție și, aspectul esențial, să reprezinte posesoarea. Adică ce purtăm trebuie să ne reprezinte pe noi, nu să facă o radiografie de moment a unei pagini de IG. Sau, și mai rău, să vorbească doar despre puterea de cumpărare.
Teoria extinsă a brand-ului care vorbește automat despre stil există încă, și o găsesc periculoasă – am asistat de nenumărate ori la discuții absurde legate de analize vestimentare – „păi ce e rău aici? Doar poartă Chanel!'. Faptul că porți Chanel, sau Gucci, sau Fendi nu reprezintă nici o garanție a stilului, nici o garanție a calității. Acesta e și motivul pentru care astăzi, mai ales astăzi, mi se pare mult mai cool să nu știe nimeni ce porți, să se întrebe de unde sunt hainele de pe tine sau ce brand este geanta.
O altă greșeală majoră este mix-ul nefericit de brand-uri. Nu știu dacă mai țineți minte momentul în care Rick Owens penetrase piața locală și a făcut ravagii, la propriu. Foarte multe „pasionate' de modă purtau, evident, Rick Owens, pentru că aflaseră că e cool. Dar cum îl purtau? Greșit, fără îndoială.
Nici nu mai știu de câte ori am văzut cetățene respectabile îmbrăcate în rochii Hervé Leger, încălțate cu pantofi Louboutin, tablou peste care adăugau, triumfător, și o jachetă deconstruită din piele de la Rick Owens. Chirițismul acesta stilistic nu se aplică doar aici, asta e clar. Și tocmai pentru că avem aceste informații, simt nevoia să reiau ideea de la care am plecat – o garderobă unitară trebuie să conțină, în primul rând, piese și brand-uri care au legătură între ele. Mai mult, elementele dintr-o garderobă trebuie să asigure acea fluiditate stilistică, acel firesc atât de vânat de fashioniste, firescul care transformă pe cineva într-un fashion icon. Sau, după caz, în cineva bine îmbrăcat.
Dacă simți nevoia să arunci jumătate din piesele care îți umplu dulapurile după doar un sezon, ar trebui să știi că ceva e în neregulă. Or, asta se întâmplă atunci când cazi în cea mai mare capcană – achiziția de hit-uri.
Cel mai bun sfat pe care îl pot oferi este acesta – poartă doar ce simți că face parte din tine!
Citește și:
Tendințe în modă în sezonul primăvară – vară 2021
Foto: Imaxtree