Am găsit același Paris de care îmi era dor, după aproape doi ani în care am lipsit de la Săptămânile Modei din cauza pandemiei. Bucuria imensă de a revedea oamenii, locurile, designerii și ce au conceput ei s-a diminuat, însă, din cauza tragediei pe care o trăiesc vecinii noștri ucraineni și a sentimentului de nesiguranță pe care războiul din țara lor l-a imprimat întregului continent și, implicit, întregului circuit al modei.
În tot acest contex critic și incert, Săptămâna Modei s-a desfășurat relativ normal. Pe scurt, fiecare designer a făcut ce a simțit. Demna Gvasalia (Balenciaga), spre exemplu, și-a transformat show-ul într-un manifest. Gvasalia însuși a trăit experiențe similare cu ce trăiesc ucrainenii acum, fiind nevoit, la rândul lui, să fugă din Georgia în 1993, după destrămarea Uniunii Sovietice. Demna a povestit că s-a gândit să anuleze show-ul, dar în final a decis că este mai bine să „reziste'.
Așadar, Gvasalia a pregătit un mesaj foarte puternic, al cărui final este: „Acest show nu are nevoie de explicații. Este o dedicație pentru curaj, rezistență și pentru victoria iubirii și a păcii.' Mesajul, împreună cu un tricou oversized arborând culorile de pe steagul Ucrainei, a fost oferit fiecărui invitat. Show-ul a fost absolut spectaculos, modele de pe podium luptându-se cu un vânt puternic și un peisaj iernatic. Pe scurt, Gvasalia a imaginat un scenariu apocaliptic, inspirat de munții din Georgia, iar piesa cea mai spectaculoasă a colecției sale a fost o rochie cu trenă în nuanța de albastru a steagului Ucrainei.
Virginie Viard, designerul casei Chanel, și-a dedicat colecția tweed-ului, imaginându-și această textură iconică pentru casa pe care o conduce în culorile ce formează peisaje spectaculoase. Astfel, rozul, bleul, verdele sau burgundi-ul au căpătat noi valențe. „Asta ar fi făcut Gabrielle Chanel în plimbările ei din Scoția: ar fi adunat buchete de flori, ca artizanii locali să se inspire din aceste nuanțe și astfel să obțină tonurile dorite.', a spus Viard.
Rick Owens, în schimb, ne-a invitat într-o atmosferă dark și încețoșată la propriu, modelele având cu ele mașini de fum cu miros de tămâie, la Palais du Tokyo, unde defilau pe muzica lui Mahler, cu siluetele alungite datorită croielilor unice, ce au devenit și semnătura lui Owens. Toate m-au dus cu gândul la sculpturile lui Giacometti. A fost primul show cu care mi-am început săptămâna și trebuie să recunosc că a fost și cel mai spectaculos. Owens a spus că „în vremuri tragice, frumusețea poate fi un mod de a-ți menține speranța.' Lucru cu care sunt și eu total de acord.
De altfel, acesta este și motivul pentru care am decis în final să particip la această săptămână a modei. Și probabil așa s-au gândit și restul influencerilor sau jurnaliștilor care au decis să vină la Paris. Influenceri precum Pernille Teisbaek, Bryan Boy sau Caro Daur postează în paralel fotografii de la Fashion Week cu imagini devastatoare din Ucraina. Chiar dacă totul pare să se desfășoare normal, se simte o atmosferă grea și încărcată și cel mai tare se simte lipsa jurnaliștilor, designerilor sau modelelor din Ucraina.
Am vizitat și unul dintre cele mai renumite târguri de modă din cadrul Săptămânii Modei, Tranoi, unde trebuia să văd colecția unui designer ucrainean, extrem de relevant în moda zilelor noastre, Litkovskaya. Când am ajuns acolo, însă, la standul ei nu era decât un steag imens ucrainian, fotografii cu dezastrele petrecute acolo și foarte multe QR code-uri prin care, dacă le accesai, descopereai câte un designer foarte talentat din Ucraina. Am reușit să stau de vorbă cu Lilia Litkovskaya despre cum a fugit din țara ei, dar asta vei putea citi într-un interviu dedicat ei în numărul Elle de aprilie.
Scriu aceste cuvinte în ultima seară înainte de a reveni în București și pot spune că sunt fericită și privilegiată că am putut petrece o astfel de săptămână în care am observat umanitatea și unitatea oamneilor (și la întâlnirea cu echipele ELLE din toată lumea s-a simțit această solidaritate), dar și că am putut vedea cele mai frumoase defilări și colecții pentru toamna lui 2022. Oare mai este relevantă moda în aceste vremuri de război?