Material de Maria Alexandra Filip
„Individualitatea va fi întotdeauna una dintre condițiile eleganței adevărate', spunea Christian Dior. Figură emblematică a modei, marele couturier francez al cărui nume a devenit sinonim cu luxul, grația și eleganța ce au dat un nou curs designului vestimentar, dorindu-și ca femeile să redevină frumoase, evidențiindu-le siluetele prin fuste mai lungi, rochii cu crinoline, talie accentuată și forme rotunjite, se năștea pe 21 ianuarie 1905.
Pasionat de la o vârstă fragedă de tot ceea ce înseamnă artă, Dior nu a ezitat nici o secundă să-și facă remarcat talentul, lucru care l-a determinat să fie independent, câștigându-și singur banii prin schițele vândute, ajungând în 1935 să lucreze în cadrul revistei Figaro Illustre ca desenator, iar câțiva ani mai târziu angajat ca asistent de designerul de modă Robert Piguet, amintit adesea pentru pregătirea profesională lui Hubert de Givenchy.
Unsprezece ani mai târziu, viața lui Christian Dior avea să se schimbe radical și mai cu seamă moda avea să se reinventeze așa cum nimeni nu și-ar fi imaginat: pe 8 decembrie 1946 Dior punea bazele propriei sale case de modă.
Un nou look, o nouă atitudine: The New Look
Prima colecție a casei de modă, apărută în 1947, intitulată „The New Look', a reprezentat o renaștere a feminității clasice și un simbol al eleganței, însă pe cât de optimistă ar fi părut această nouă abordare, criticile nu au întârziat să apară, iar multe dintre femei considerau creațiile lui Christian Dior ostentative și exagerate, în logica economiei post război, când din lipsă de materiale s-au impus în modă fuste mai scurte și ținute mai minimaliste.
Chiar stilul simplu și uniformizat impus de conflictul mondial îl determină pe Christian Dior să dea un curs nou designului vestimentar. Putem spune că, după austeritatea din timpul războiului, Dior a introdus un look plin de farmec ce a marcat revenirea în forță industriei modei pariziene.
„Tocmai ieșeam dintr-o perioadă lovită de sărăcie, zgârcită, obsedată de carnetele de rații și cupoane pentru haine; era natural ca propriile mele creații să ia forma unei reacții împotriva acestei morți a imaginației. […] În decembrie 1946, ca rezultat al uniformelor din timpul războiului, femeile încă arătau și se îmbrăcau ca niște amazoane. Dar eu am creat haine pentru femei gingașe și delicate ca niște flori, haine cu umeri rotunjiți, busturi pline, feminine, și talii suple deasupra unor fuste ample, enorme', spunea Christian Dior.
De la fusta creion mărită la șolduri, lungă până la genunchi; jacheta de peplum (mantie scurtă fără mâneci, prinsă pe umeri cu o agrafă, purtată peste tunică de către femei) cu un corset îngust care se îndepărta de la talie în valuri; la croiala fină a rochiilor-floare care au devenit un simbol al feminității, creațiile lui Dior păreau o noutate absolută. Totuși, femeile erau reticente față de noul concept, poate pentru că se vedeau amenințate de această trecere bruscă de la fusta peste genunchi, la fusta lungă și talie accentuată.
Din perspectiva mea, Christian Dior a fost puternic influențat de felul în care femeile obișnuiau să se îmbrace în secolul al XIX-lea, fiind văzute ca obiecte ale dorințelor masculine. Rochiile lungi și voluminoase, șoldurile rotunjite și talia accentuată erau repere al feminității și gingășiei așa cum erau ele înțelese în acea perioadă, ceea ce l-a determinat pe Dior să revoluționeze feminitatea clasică apusă în era războiului. Prin ținutele sale, Dior se întoarce la statutul femeii inocente și gingașe din secolul al XIX-lea, al cărei rol era de a fi frumoasă, făcând pe plac bărbaților. Dar Christian Dior a fost un om care înțelegea femeile și mai cu seamă iubea aspectul feminin al modei, era foarte atent la detaliile fiecărui model ce avea să pună în valoare siluetele femeilor care urmau să le poarte, și și-a dorit să le ofere rochii pe care le puteau purta în fiecare zi, fără a fi prea formale și pretențioase.
Dar stă feminitatea în șolduri rotunjite și fuste ample? Tind să cred că nu, deoarece feminitatea este o stare, nu un mod de a te îmbrăca, adevărata feminitate stă în personalitatea fiecărei femei și în modul în care aceasta gândește.
Însă eleganța și simplitatea făceau parte din viziunea lui Dior asupra feminității, iar femeile, în viziunea lui, trebuiau să fie diafane, gingașe asemenea unei flori: „Am creat femei floare', spunea el. Însă eleganța nu înseamnă doar a fi remarcat, ci a fi memorat, din perspectiva sa, așadar o femeie completă reprezenta pentru el și rafinament, dar și o femeie capricioasă a cărei frumusețe avea un dram de îndrăzneală, iar simplitatea era cheia eleganței.
Nu în ultimul rând, în cazul haute couture, gama de cliente era și este variată în ceea ce privește forma și dimensiunile corpului: nu toate clientele erau tinere, înalte și suple. Dior a fost inteligent în modul în care s-a înconjurat de femei de diferite forme și vârste. Noua abordare a lui Dior, stilul său încorsetat, retro, strâmt și restrictiv, siluete de viespe sunt doar o versiune masculină idealizată a frumuseții, tocmai de aceea el nu a oferit prea multă fantezie ținutelor create, ci mai degrabă a dorit să creeze fantezie în mințile bărbaților, le-a învățat pe femei arta seducției prin vestimentație, lăsând în urma lor o paletă întreagă de dorințe.
Prin urmare, chiar și după mai bine de jumătate de secol de la moartea couturierului francez, Casa Dior a continuat să-și afirme viziunea prin colecții elegante, structurate și extrem de feminine, fiind onorată de succesorii moștenirii sale (Yves Saint Laurent, Giafranco Ferre, Marc Bohan, John Galliano, cât și actuala directoare de creație, Maria Grazia Chiuri, care a lucrat în trecut la Fendi și Valentino și care a devenit prima femeie la cârma creativă a unei case franțuzești de mare prestigiu), care au păstrat stilul și tradițiile ce au adus o schimbare atât în istoria brand-ului, cât și în viețile femeilor.
Citește și:
Piesa vestimentară preferată a designerului Andreea Bădală
Foto: Profimedia, catalogul expoziției Christian Dior, Couturier of Dreams