Buy Local! Cele mai cool brand-uri românești tinere care mizează pe sustenabilitate

NOOR

Cursului de design vestimentar făcut de Alexandra Bumbaș în adolescență, la Sibiu, i-a urmat o licență în Fotografie la UAD, în Cluj-Napoca, dar pasiunea pentru designul vestimentar a rămas o constantă în viața ei. O pasiune care s-a concretizat, în 2020, într-un mic business: NOOR, un brand sibian pentru care primează „calitatea materialului, confecționarea manuală, designul util, lejer și, în același timp, atemporal”.

În prezent, Alexandra lucrează la conturarea bazei de produse, cu scopul de a crea o paletă minimă care se va regăsi an de an pe shop-ul NOOR. Va adăuga piese noi, spune, numai când va găsi un design care să completeze o piesă deja existentă, sau când se va evidenția un produs de la care poate porni o colecție nouă.

ELLE: Spune-mi un pic despre tine și despre cum ți-a venit ideea brand-ului.

Alexandra Bumbaș: Specializându-mă pe arta fotografică, designul vestimentar a rămas o pasiune ce mă urmărea în paralel, o pasiune pe care o asociam cel mai mult cu plăcerea de a mă îmbrăca frumos, simplu și de a crea un outfit  care să-mi dea încredere. Sora mea spune despre mine că am darul de a găsi articole vestimentare cheie în locuri/magazine în care alții nu văd nimic. Între facultate și momentul în care am devenit mamă, în 2018, mi-am satisfăcut dorința de a învăța să cos, așa că m-am înscris la un curs de croitorie.

Încet-încet, am început să produc articole în primul rând pentru Marc, fiul meu, și pentru copiii prietenilor. Social media mi-a fost de mare ajutor în faza asta. Postând fotografii cu hainele făcute pentru copii, am început să primesc întrebări și sugestii pentru haine de adulți. Așa am început să croiesc piese vestimentare care să îmi placă mie. NOOR a început să prindă aripi, oamenii au început să ceară local și sustenabil, comenzile au apărut în modul pull, nu push, astfel încât eforturile mele de marketing au fost aproape de zero.

ELLE: Cu ce te lupți cel mai tare la NOOR în perioada asta ciudată?

A.B.: Perioada nu aș caracteriza-o „ciudată”. E schimbare – un fenomen cât se poate de normal în natură. Muncesc cu drag în perioada asta și muncesc destul de mult, trezindu-mă la ora 5 aproape zilnic. Asta pentru a putea să îmi dedic timpul atât clienților și brand-ului, cât și familiei mele.

ELLE: Unde crezi că mai avem de lucrat când vine vorba de felul în care ne raportăm la haine?

A.B.: Raportarea la haine (cât și la accesorii) trebuie să se depărteze puțin de ideea de a avea o garderobă cât mai bogată. Consider cu tărie că less is more. Am ajuns într-un punct al vieții personale în care garderoba este compusă din piese-cheie, din articole de calitate în care mă simt eu însămi. Îmi place mult motto-ul unui alt brand românesc pe care îl apreciez enorm, Tombabe, care spune „looking good, feeling good, doing good”. Totodată, încerc să-mi impun o regulă aparent simplă de a renunța la un articol existent în garderoba mea atunci când introduc unul nou. 

Delicate Lace

Angy Muntean spune că a fondat brand-ul Delicate Lace în primul rând pentru că-și dorea lenjerie intimă de calitate pentru sine. Creează și își pune în aplicare ideile alături de mama ei, și speră ca prin mica lor afacere din Transilvania să ofere niște produse comode și de calitate, care să nu facă rău mediului înconjurător. Pentru 2021, planul lor e să lărgească gama cu piese dedicate unor momente specifice din viața unei femei (nunta, sarcina sau perioada de după naștere), dar și să transforme brand-ul într-unul cât mai sustenabil, de la materialele folosite până la ambalaje.

ELLE: Ce a fost complicat de implementat, și mă gândesc aici la orice, de la găsirea materialelor dorite la punerea la punct a unui sistem de producție?

Angy Muntean: Cel mai complicat, din punctul meu de vedere, a fost și este în continuare găsirea persoanelor potrivite alături de care să lucrăm și să realizăm articolele noastre la nivelul de calitate dorit. Împreună cu mama mea realizez produsele cu foarte mare atenție la detalii, lucru care ne dorim să reiasă și din mâinile persoanelor cu care lucrăm și pe care le învățăm, pas cu pas, tot ceea ce trebuie să facă.

ELLE: Povestește-mi un pic despre opțiunea „croi customizat”.

A.M.: Se întâmplă des ca unele dintre noi să nu avem dimensiuni standard sau un corp perfect proporționat, de aceea am decis ca prin Delicate Lace să ofer posibilitatea fiecărei femei să își personalizeze lenjeria intimă pe dimensiunile siluetei ei. Opțiunea „Croi customizat” funcționează foarte simplu: clienta trebuie să se măsoare și să introducă datele pe site-ul nostru. Pentru ca măsurile să fie luate cât mai corect, avem și un ghid, prin care explicăm prin fotografii cum să te măsori corect.

ELLE: Abia recent am început să discutăm cu adevărat despre efectele nocive ale industriei modei. La ce schimbări ai vrea să contribui, atât la nivel individual, cât și prin intermediul Delicate Lace?

A.M.: Ne mândrim tare mult cu ultima noastră colecție, realizată în proporții mari din bumbac organic și bumbac 100%. Planul nostru este ca în viitorul apropiat să ajungem un brand 100% sustenabil sau cât mai aproape de acest procent, să reciclăm în continuare și să refolosim resturile de materiale (facem activități în cadrul caselor de copii, alături de care coasem păpușele din aceste resturi). Prin conceptul nostru, dorim să educăm și să orientăm atenția cât mai multor persoane spre un consum local și spre un comportament cât mai blând cu mediul înconjurător.

Atelier Tron

După trei ani de activitate cu Atelier Tron, Andreea, fondatoarea lui, a decis, în pandemie, să completeze asumat producția de haine cu eco-print sau broderii manuale cu împărtășirea de povești și experiență prin cursuri și tutoriale, un newsletter și un blog, toate pentru publicul său interesat de un stil de viață eco-conscious. Împreună cu cele două brand-uri cu care împarte spațiul de lucru (Studio Mud și Sandra Berghianu), Atelier Tron a demarat iarna trecută și Creative Gifting, curatorierea unor seturi-cadou cu produsele lor sau ale altor creativi cu care împart aceleași principii.

ELLE: Cum te mai raportezi la ideea de sustenabilitate, poate în relație și cu noul început Atelier Tron, despre care ai scris în septembrie 2020? 

Andreea Tron: Încerc sa mă raportez la sustenabilitate ca la o normalitate, ca la o rutină echilibrată de viață în detrimentul unei extreme, fie ea și pozitivă. Întotdeauna am fost adepta unui stil de viață care să nu facă rău voit mediului înconjurător sau generațiilor viitoare, dar în același timp să fie lipsit de compromisuri pe care nu pot să le susțin un timp îndelungat. Cam asta e și ideea din spatele principiilor pe care le promovează Atelier Tron, și anume o serie de decizii care sunt posibile aici și acum: folosirea materialelor naturale, pe cât posibil locale; promovarea vopsitului botanic ca o alternativă a vopsirii chimice; promovarea meșteșugurilor și organizarea de cursuri prin care se pot împărtăși tradiții și cunoștințe; promovarea unui stil de viață bazat pe bucurii aleatorii pe care le putem facem pentru noi înșine, pentru cei din jurul nostru, sau chiar pentru natură. Există numeroase alte feluri în care putem să ne raportăm la sustenabilitate, dar cred că e important să ne construim moduri individuale prin care reușim să facem cât mai puțin rău prin produsele pe care le scoatem în lume.

ELLE: Vorbește-mi un pic despre eco-printing și despre vopselurile naturale. Cum are loc propriu-zis procesul?

A.T.: Vopsirea naturală este un proces pe cât de fascinant, pe atât de complex, pentru că implică foarte mult timp, chimie și răbdare. Majoritatea vopsirilor se petrec la țară, în grădina bunicilor de care acum se îngrijesc părinții mei. E o oază de natură, de plante și de liniște, în care plantele sunt în apropierea mesei de lucru și atunci totul e mult mai simplu. Fascinația mea principală este eco-printing-ul, acest proces prin care florile și frunzele își lasă amprenta pe material, generând pattern-uri atât în forme, cât și în culori naturale. Este un proces relativ nou, care a pornit acum aproximativ 30 de ani, în Australia, prin experimentarea cu sutele de specii de eucalipt de pe continent care au o putere de colorare foarte mare. Procesul în sine nu este nou, se folosea de mult timp în colorarea ouălor, de exemplu, dar reinterpretarea și studierea lui în raport cu materialele textile a fost o noutate.

Pașii unei vopsiri „corecte” încep cu spălarea materialului și îndepărtarea substanțelor chimice pe care le are în compoziție după procesul de producție, apoi fixarea lui cu diverse substanțe nontoxice (ex: alaun, oțet), vopsirea propriu-zisă care poate fi în baie de vopsea (extrasă din plante prin fierbere) sau eco-print (rularea materialului împreună cu plantele, pigmenții lăsând în anumite condiții de temperatură și umezeală urme direct pe fibră). O altă etapă importantă în acest proces este găsirea și strângerea plantelor, care pot fi din flora spontană, din food waste sau plante crescute special pentru vopsirile botanice.

În atelier folosim pe cât de mult se poate vopsirea, însă fiind un proces atât de încet și mai ales sezonier, introducem materialele vopsite în cantități mici și ușor de susținut (cum ar fi inserții vopsite atașate diverselor produse, sau mini-serii de eșarfe de mătase), sau la comandă, pentru situații specifice.

ELLE: Spre ce tinzi tu, personal, când vine vorba de garderoba ta? Ai făcut vreo schimbare majoră, în ce o privește, în ultimii ani?

A.T.: În ultimii cinci ani am făcut multe schimbări majore în ce privește garderoba, și totul a început când am devenit mai conștientă de importanța alegerii materialelor. Ca să îmi fie mai simplu, mi-am stabilit niște reguli pe care le aplic de fiecare dată când vreau să cumpăr ceva:

1. mă gândesc foarte mult dacă am sau nu nevoie de articolul respectiv, și dacă se potrivește cu restul hainelor pe care deja le dețin.
2. citesc întotdeauna etichetele – aleg numai materiale naturale (sau cu un procent de maxim 20% sintetic, de preferat din surse reciclabile). Cu anumite excepții, cum ar fi echipamentul sportiv, dar și acolo aleg, dacă există, varianta cea mai durabilă sau care conține materiale reciclate.
3. când fac curățenie în garderobă, păstrez lucruri care sunt din materiale de calitate, chiar dacă pe moment nu mai simt că aș putea să le port. Gusturile mele variază destul de mult și ajung ca o dată la câțiva ani să mă reîndrăgostesc de piese mai vechi. Acum sunt într-o perioadă în care explorez piese păstrate din facultate.
4. dacă decid că vreau să investesc în ceva nou, am o listă cu designeri (atât români, cât și internaționali) pe care îi apreciez, ale căror bune practici mă inspiră sau pe care simt că vreau să îi susțin.
5. dacă decid că bugetul nu îmi permite să investesc într-o piesă de design, aleg varianta second hand, care este un guilty pleasure pe care încerc să-l țin sub control cu maximum trei vizite anuale în locuri dedicate hainelor folosite.

pur. clothing

După ce a absolvit Arhitectura, Roxana Puriș s-a întors la prima ei iubire: creația vestimentară. A lansat, la Timișoara, un brand de slow fashion care folosește preponderent fibre naturale, punând accent pe piese confortabile, rezistente și accesibile ca preț, și care începe să se concentreze și pe îmbrăcămintea pentru bărbați și copii.

Resturile textile pur. fie ajung în kit-uri de creație pentru copii sau în obiecte ale brand-ului, fie sunt donate către ONG-uri sau producători de saci de box și beanbag-uri. La colete, se folosesc doar cutii de carton, lipite cu benzi din hârtie cu adeziv pe bază de amidon din cartofi.

ELLE: Ce a fost complicat de implementat și ce a fost mai ușor decât te așteptai, la pur.?

Roxana Puriș: Cel mai dificil lucru a fost, în primul rând, identificarea și ulterior reducerea tuturor aspectelor care au un impact negativ asupra mediului înconjurător. Pe lângă compoziția materialelor, în timp am înțeles că o mulțime de alte faze și detalii ale lucrului într-un atelier poluează, și că sunt în mod direct responsabilă de fiecare dintre ele.

A fost mult mai ușor decât mă așteptam să comunic cu publicul brand-ului. Eu nu am absolvit nici o școală în domeniul modei sau al marketing-ului, așa că mi-a fost teamă că lipsa mea de cunoștințe cu privire la promovare mă va împiedica să aduc pur. cât mai aproape de oamenii care l-ar aprecia. Dar acum simt și știu că prin sinceritate, transparență și autenticitate, îmi pot pune în valoare brand-ul, poate mai bine decât ar face-o un specialist, străin de tot ce se întâmplă în atelier.

ELLE: Cum vezi lumea modei, mai ales după ultimul an, în care am învățat (sau nu) niște lecții despre impactul pe care-l avem asupra planetei? Ce prețuiești și ce ai schimba imediat?

R.P.: Prețuiesc din ce în ce mai mult consumul moderat de orice, mai ales de modă. Mereu am considerat că cel mai bine este să cumpărăm un obiect doar dacă avem, într-adevăr, nevoie de el, și dacă ne aduce bucurie în suflet. Poate că e cea mai atipică strategie de marketing, dar noi, la pur., credem în produse de calitate, cumpărate rar, și nu îndemnăm spre shopping compulsiv. Iar dacă aș putea schimba ceva, aș interzice folosirea plasticului în industria modei (în ambalare, etichetare etc.), dar nu numai. 

RÉCUPÉRER

Stilista Silvia Cristescu își dorea de mult să înceapă un proiect de design, dar contururile erau mereu neclare: ba nu găsea numele potrivit, ba nu i se închega un concept. Până primăvara trecută, când un eveniment mărunt petrecut în casă a dus la RÉCUPÉRER, un proiect în care vrea să combine plăcerea de a te îmbrăca cu responsabilitatea și grija față de mediu. Silvia are în plan două colecții mai mari pe an și mini-colecții cu piese unicat.

ELLE: Povestește-mi un pic despre cum s-a întâmplat proiectul și despre filosofia din spate.

Silvia Cristescu: Cum astă-primăvară am avut tot timpul din lume, răscolind prin dulap, am găsit o rochie din anii ’60 care a fost a bunicii mele. Avea un imprimeu floral superb, în stilul celor de la Dodo Bar Or, însă modelul era demodat. Știam că nu o s-o port, dar nici nu mă înduram să o dau altcuiva, așa că am decis să o modific. Așa a luat naștere proiectul, iar la scurt timp am găsit și numele potrivit, RÉCUPÉRER, care cred că sugerează în mod evident filosofia din spatele brand-ului. Fiecare piesă are propria poveste, iar RÉCUPÉRER le oferă una nouă.

ELLE: Ce a fost complicat de făcut și ce a fost mai ușor decât te așteptai, odată ce te-ai pus pe treabă?

S.C.: Când am gândit modelul #2in1jeans, prima pereche am realizat-o din jeanși pe care îi aveam la îndemână și nu mi-am imaginat că îmi va fi destul de greu să găsesc alte perechi similare. De fapt, nici o pereche nu e identică, de aceea, lună de lună, pe recuperer-shop.com vor fi disponibile mini-colecții de jeanși. Cred că acesta va fi și challenge-ul acestui model de business, să găsesc mereu o soluție de a integra upcycling-ul și de a produce totuși piese (aproape) identice.

ELLE: Ce înseamnă modă sustenabilă pentru tine, și ce reguli aplici în garderoba ta?

S.C.: Sunt de părere că sustenabilitatea nu se rezumă doar la felul în care este realizată o haină. Degeaba cumperi de la un brand sustenabil, dacă porți o singură dată acea haină și apoi o arunci sau uiți de ea. Ține foarte mult și de felul în care o îngrijești (speli, calci) și de cât de multe ori o porți, iar după o perioadă, dacă nu îți mai place sau nu mai poate fi purtată, mi se pare important să o reciclezi.

Personal, am fost dintotdeauna o minimalistă și, contrar meseriei mele, nu am atât de multe haine. Am reușit de-a lungul anilor să îmi stăpânesc acel impulse-buying și îmi pun multe întrebări înainte să cumpăr ceva: oare îmi place cu adevărat? Se potrivește cu restul hainelor pe care le am deja în garderobă? Spre exemplu, anul acesta, cu excepția unor perechi de sandale By Far, până acum nu mi-am mai cumpărat nimic.

O altă practică sustenabilă este să cumpăr second hand. Momentan, mă obsedează tot ce ține de moda anilor 2000 și caut ore în șir comori pe Vestiaire Collective: piese din colecții Dolce&Gabbana, Tom Ford pentru Gucci sau John Galliano pentru Dior.

Loud Bodies

Patricia Luiza Blaj spune că Loud Bodies, brand-ul pe care l-a lansat în 2019, este scrisoarea ei de dragoste către „fiecare persoană care s-a simțit respinsă, trecută cu vederea sau făcută să creadă că cine și ce e ea nu e valoros pentru industria modei sau societate în general”. Loud Bodies nu crede în mărimi universale, așa că are o gamă de la XXS la 5XL. Patricia se străduiește să le asigure angajatelor salarii OK, împachetează comenzile în hârtie reciclabilă și refolosește sau donează resturile de materiale.

ELLE: Înainte să trecem la Loud Bodies, cum ți se pare că (mai) stăm la capitolul body positivity în România, în special în modă?

Patricia Blaj: Din păcate, cred că în România cam stăm, stagnăm – în contextul în care internațional avem modele plus size precum Paloma Elsesser pe coperta Vogue din ianuarie, sau modele cu dizabilități precum Ellie Goldstein pe coperta Allure, Glamour sau Elle Mexic, în România lipsește incluziunea atât în modă, cât și în reprezentarea media.

ELLE: Ce ți-a dat bătăi de cap și ce a fost mai ușor decât te așteptai, în procesul de creștere a sustenabilității Loud Bodies?

P.B.: Ce ne-a dat cea mai mare bătaie de cap a fost să reușim să găsim producători de materiale certificate – o distincție foarte importantă, deoarece nu ajunge ca un material să fie natural pentru ca acesta să fie sustenabil. Un material 100% bumbac este într-adevăr mai bun pentru mediu decât un material care este 100% poliester, dar în același timp, pentru a fi într-adevăr sustenabil, contează modul în care a fost produs, pentru că industria bumbacului este cunoscută pentru consumul imens de apă și resurse în procesul de producție, precum și procentul îngrijorător de mare de sclavie modernă practicată în plantarea, creșterea și prelucrarea acestuia. Certificările asigură că tot procesul este realizat responsabil atât față de mediu, cât și față de oameni. Ca business mic, a fost foarte greu să găsim producători dispuși să ne vândă materiale în cantități mai mici, deoarece majoritatea au condiții de vânzare de cel puțin 500, 1000 sau chiar 3000 de metri pe un singur tip de material. 

Ce a decurs mai bine decât ne-am așteptat a fost modul în care clientela noastră a primit și încurajat schimbarea – pentru că în momentul în care am trecut la a folosi exclusiv materiale sustenabile, asta a venit și cu o majorare de preț al produselor. Schimbarea a avut loc în vara anului trecut, deci în mijlocul pandemiei, și având în vedere efectele economice pe care le-a avut aceasta, am avut mari emoții. Dar publicul nostru a reacționat minunat și mă bucur enorm că am reușit să adunăm în jurul nostru o comunitate care nu dorește să sacrifice binele mediului și oamenilor din jur pentru haine.

ELLE: Dacă ne gândim la haine și la cum ne raportăm la ele, ce te bucuri că s-a întâmplat în 2020 și ce ai schimba imediat, dacă ai avea puterea?

P.B.: Mă bucur că multă lume începe să devină mai conștientă de obiceiurile nesănătoase de consum cu care ne confruntăm. Industria fast fashion a comodificat hainele, ne-a făcut să le percepem ca pe ceva ce putem purta o dată și apoi arunca la gunoi, ne-a făcut să credem că e rușinos să purtăm o ținută de mai multe ori și ne-a făcut să nu mai acordăm nici o valoare procesului necesar pentru a face o haină. Hainele nu sunt cusute de mașini, ci de oameni, în proporție de peste 80% femei, care sunt ținute în condiții abuzive, cu norme imposibil de îndeplinit și cu salarii în urma cărora abia reușesc să supraviețuiască. Oamenii care produc aceste haine plătesc scump prețul dorinței noastre de a consuma mult și ieftin.

Dacă aș avea puterea să schimb ceva, aș vrea că oamenii să devină conștienți de abuzurile acestei industrii, să pună din nou preț pe haine, să realizeze că e mai sănătos pentru absolut toate părțile implicate, de la mediu, până la ei înșiși, să nu se mai simtă validați de a consuma trend-uri, și să investească în haine produse etic și menite să reziste în timp. O industrie profitabilă nu se va schimba niciodată de la sine. În schimb, noi avem puterea de a pune presiune atât pe aceste companii, cât și pe guvernele care nu reglementează industriile așa încât abuzurile să nu mai fie posibile. Fiecare ban pe care îl cheltuim, fiecare nouă achiziție e ca un vot – e alegerea noastră ce brand-uri și industrii alegem să susținem și e în puterea noastră să transmitem mesajul că lucrurile trebuie să se schimbe.

Im Cotton You

Florina Florean a absolvit Dreptul la UBB în Cluj-Napoca și a lucrat la o companie de IT, dar nu asta își dorea pentru sine. A lansat I’m Cotton You în decembrie 2016 ca un mod de a popula casa cu lucruri simple, frumoase și care să țină, și, de patru ani, se concentrează pe acest mic business pe care l-a dezvoltat în Bistrița. În timp, la așternuturile de pat în nuanțe naturale și fețele de pernă cu nasturi de lemn s-au adăugat fețe de masă, șorțuri și chiar pijamale și halate, toate din in sau bumbac.

ELLE: Cum s-a născut brand-ul?

Florina Florean: Odată ce am avut casa mea, am văzut ce nevoie avem de lucruri simple și de calitate. Sincer, nu aveam mai nimic în apartament, dar aveam așternuturi impecabile și perdele albe. Prima dimineață după ce m-am mutat, m-am uitat în cameră: era totul alb și am zis „așa da”. Am o pasiune/obsesie pentru așternuturile albe, e clar de pe Instagram, cred că încep să-mi dea deja oamenii unfollow. În primul rând, am vrut să fac niște covoare țesute la război. Am început să cunosc țesăturile și să dezvolt o pasiune pentru in și bumbac, și repede s-a decis totul. Ideea e că facem cumva și ne întoarcem la tot ce au avut bunicii și străbunicii înainte.

ELLE: Am văzut că sacii de pâine sunt făcuți din pânză veche recondiționată. Îmi poți spune un pic mai multe despre folosirea acestui material?

F.F.: Oh, sacii de pânză pentru pâine, îi ador! Eu am avut această pânză de casă cumpărată de la târguri și mă tot uitam la ea ce să fac, ce să fac. Până la urmă, uite, tot din cauza anului 2020, am realizat sacii. Cu toții am petrecut mult timp în casă, și cred că nu știu pe nimeni care să nu se fi bucurat de lucruri mici pe care le vezi. Da, folosim pânza veche, ceea ce pentru mine e o bucurie. Știu că nu ajunge aruncată sau nefolosită. Recondiționarea ei înseamnă curățarea și, uneori, mai trebuie cusută, dacă are mici defecte.

Încercăm să reducem risipa de materiale din atelier. Momentan colaborăm cu un brand căruia îi donăm materiale pentru etichetele lor, și pregătim o viitoare colaborare pe partea de invitații de nuntă din in și bumbac. Și dezvoltăm produse mici. Sacii de pânză fac parte din povestea aceasta. Urmează și o colaborare în zona de skincare – o serie de produse din bumbac și in, pentru a evita folosirea dischetelor demachiante sau a șervetelor de unică folosință.

ELLE: Ai schimbat ceva la tine, din punct de vedere al consumului, în 2020?

F.F.: Pentru mine, să cumpăr mult mai puțin, dar să fie de calitate și să fie un produs local a fost prima schimbare. Făceam asta și înainte, dar odată cu pandemia pot să zic că doar asta am făcut. După ce s-au oprit comenzile în martie 2020, a fost liniște vreo două săptămâni. După prima comandă, am comandat și eu ceva de la un brand local, imediat, pentru că știu bucuria să îți susțină cineva afacerea, și am zis să fac și eu o bucurie mai departe.  

Verlinne

Început în 2016, în Alba Iulia, de Andreea Trandafir, Verlinne își continuă misiunea declarată de a produce piese din materiale naturale (lână, cânepă, bumbac organic, mătase, TENCEL) care, întreținute corect, rezistă în timp și pot fi purtate, fără rezerve, ani la rând. Dezvoltarea comunității de cliente din jurul brand-ului, spune fondatoarea sa, este, și în 2021, o prioritate, la fel cum sunt și niște proiecte de susținere a unor asociații din domeniul educației.

La începutul anului, Andreea a lansat prima campanie Pre-Loved Verlinne, un mic pas spre moda circulară ce implică recondiționarea și revânzarea unor produse deja purtate.

ELLE: Cum arată Verlinne în 2021? În ce crede, cum produce? 

Andreea Trandafir: La fel ca în anii anteriori, și în 2021, Verlinne crede în bucuria autentică prilejuită de aprecierea lucrurilor simple și firești și pune accent pe feminitatea relaxată. Pentru că suntem un brand de slow fashion, facem lucrurile pe îndelete. Toate produsele noastre sunt lucrate în ateliere mici din Transilvania, cu mare atenție pentru detalii, în serii mici sau chiar în baza comenzilor. Comunicarea cu clientele este directă și atentă, avem cliente fidele ale căror preferințe le cunoaștem deja foarte bine și, în general, relațiile cu toate clientele noastre, precum și feedback-ul acestora, sunt foarte importante pentru noi.

ELLE: Care crezi că sunt lecțiile principale pe care le-am avut de învățat, ca simpli consumatori de modă, din acest an pandemic? 

A.T.: Cred că ne-am dat seama că, prin puterea noastră de cumpărare, chiar putem susține un anumit brand, un trend sau o idee. A fost destul de evident acest raport direct, și există brand-uri (în general mici, e adevărat) care au rezistat în acest an datorită clienților care au ales să cumpere în mod special de la acele brand-uri și nu de la altele. Alte lecții care încă ne sunt predate sunt cele despre greenwashing, despre piesele all season, despre circularitate în modă, lecții care au fost introduse „în programă” mult mai repede decât dacă nu ar fi fost această pandemie.

ELLE: Ce crezi că trebuie să se schimbe imediat în industria modei, și care e contribuția pe care speri să o aduci prin Verlinne?

A.T.: Cred că industria modei are nevoie de transparență. Noi ne străduim să oferim cât mai multe detalii despre valorile pe care am construit acest brand, despre cine lucrează produsele și de unde provin materialele, informații despre ambalajele pe care le folosim, despre planurile pe care le avem și pașii pe care îi facem în sensul sustenabilității.

She’s Linen

She’s Linen, brand-ul fondat de Delia Brad în Baia Mare, s-a așternut în online-ul românesc cu un concept luminos și la fel de minimalist ca imaginile cu actrița Aida Economu care l-au promovat în 2020: o colecție care nu ține cont de tendințe și sezoane, alcătuită dintr-un număr mic de piese din in european, cu etichete din bumbac și nasturi din nucă de cocos, livrate într-un ambalaj biodegradabil. În misiunea sa, She’s Linen a inclus educația, susținând dezvoltarea și implementarea CineKids, un program de inițiere cinematografică dezvoltat de Cinema Arta din Cluj-Napoca. 

ELLE: Cum a venit ideea brand-ului și care sunt principiile pe care este construit? 

Delia Brad: Cred că într-un fel povestea acestui brand se suprapune peste povestea devenirii mele ca om. Versiunea redusă la esențial este că am lucrat aproape 14 ani în modă, în sistemul pe care acum îl numim fast fashion, și cu fiecare an care trecea, simțeam că pierd ceva din bucuria și motivația de a face lucruri.

Am pășit în acest domeniu foarte naivă și entuziastă, și am descoperit apoi pas cu pas latura lui iresponsabilă și deloc măgulitoare: risipa îngrozitoare, poluarea scăpată de sub control, exploatarea copiilor, condițiile de muncă subumane a milioane de lucrători. Impactul social și de mediu al acestui sistem, la clădirea căruia toți am contribuit într-un fel sau altul, este copleșitor.

Munceam mult – oricine cunoaște domeniul poate confirma ritmul nebun și presiunea sub care se lucrează pentru a alimenta foamea nesfârșită de nou – și în același timp îmi dădeam seama că merg înainte din inerție, fără să mă mai bucur sau să mai cred în ceea ce făceam. Într-o zi mi-am făcut curaj și am plecat. A urmat o perioadă de căutări și o vreme chiar am crezut că nu voi mai vrea să aud niciodată cuvântul fashion. Am călătorit departe, am încercat să privesc mai atentă în jur și în mine. Îmi revenea mereu în minte fraza aceea: „dacă nu îți place un lucru, schimbă-l”. Realizez că pare un clișeu, dar așa a apărut ideea brand-ului și am știut de la început că vreau ca el să le reamintească oamenilor despre lucrurile simple, firești, sănătoase. Și în același timp să îi încurajeze să privească mai atent la poveștile din spatele obiectelor pe care aleg să le cumpere.

ELLE: Abia recent am început să discutăm cu adevărat despre efectele nocive ale industriei modei. La ce schimbări speri să contribui cu She’s Linen?

D.B.: Una dintre cauzele pentru care oamenii fac alegeri greșite este că nu văd perspectiva de ansamblu și nu realizează implicațiile propriilor decizii. Prin urmare, mi se pare foarte important să existe un dialog în spațiul public despre impactul negativ al modei, despre nevoia de a schimba lucrurile, despre alternativele existente și despre felul în care putem contribui fiecare dintre noi.

Cred că este nevoie să generăm cât mai multe contexte în care oamenii pot afla adevărul despre această industrie și despre rolul pe care ei înșiși îl joacă în sistem. De la început mi-am imaginat Shes Linen ca pe un soi de platformă în care discutăm aceste teme. Noi, ca brand, ne străduim să adoptăm practici responsabile, reducând impactul nostru negativ cât mai mult posibil. Încercăm să le arătăm oamenilor felul în care facem lucrurile, să le vorbim despre motivația și obiectivele noastre, în speranța că vor găsi în asta inspirație.

ELLE: Ai adoptat vreun nou comportament de consum în anul ăsta pandemic? S-a schimbat ceva în felul în care te raportezi la propria garderobă sau la haine, în general?

D.B.: Liniștea asta pandemică a creat contextul potrivit pentru a fi readusă la viață grădina bunicilor, astfel încât o bună parte a anului trecut am consumat legume din recolta proprie și cu siguranță vom încerca să facem din asta un obicei pe termen lung în familie.

În ce privește garderoba mea, ea s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, în sensul simplificării ei. Am adoptat ideea aceea de „uniformă”, adică am selectat câteva piese care mă avantajează și în care mă simt în largul meu, diversificând prin variațiuni de textură și culoare. Cred într-o garderobă aerisită, formată din piese de calitate alese cu grijă, astfel încât fiecare să te reprezinte și să te încânte atunci când o îmbraci.

Mauverien

Claudia Marian, fondatoarea și designerul Mauverien, a creat brand-ul din dragoste pentru materialele din fibre naturale și totodată, dintr-o obsesie „pentru culoare și printurile minimalist-with-a-twist„. Totul, de la schița inițială la pachetul final, se petrece într-un mic studio din Tulcea natală. În colecțiile ei, folosește preponderent bumbac organic, mătase naturală, sau un mix de bumbac organic și poliester reciclat. Fiecare produs este imprimat digital folosind cerneală eco-friendly pe bază de apă. Mauverien lucrează cu stocuri limitate și, de multe ori, produsele sunt imprimate numai în momentul în care sunt comandate de pe shop.

ELLE: Ce sunt cernelurile eco-friendly și ce a însemnat, logistic, folosirea lor?

Claudia Marian: Cernelurile eco-friendly folosite în cadrul procesului de imprimare a tuturor pieselor și accesoriilor vestimentare Mauverien sunt cerneluri pe bază de apă, certificate cu Eco Passport de Asociaţia internaţională pentru cercetare şi verificare în domeniul ecologiei produselor textile (Oeko-Tex). Certificarea Eco Passport atestă faptul că aceste cerneluri folosite în producția textilă nu conțin substanțe dăunătoare sănătății omului, astfel toate articolele cu imprimeuri putând fi purtate atât de adulți, cât și de bebeluși. 

Colaborez cu furnizori din România, specializați în industria echipamentelor de imprimare de format mare și astfel procesul de achiziție în sine este unul smooth. Însă imprimarea propriu-zisă este un proces complex și de durată, întrucât pentru fiecare nou design realizez multe teste în avans, pentru a vedea ce funcționează cel mai bine. Mă joc destul de mult cu densitatea cernelii și saturația culorilor, pe care le ajustez în funcție de tipul de țesătură pe care imprim.

ELLE: Cum vezi lumea modei în 2021? Spre ce ți-ai dori să tindem ca simpli consumatori, și spre ce tinzi tu, personal, când vine vorba de garderoba ta? 

C.M.: Slow Fashion și Buy Local sunt două noțiuni care îmi vin instantaneu în minte când mă gândesc la lumea modei în 2021. Îmi doresc să punem accent mai mult pe calitate, originalitate, și nu atât de mult pe etichete și cantitate.

Personal, dintotdeauna am ales calitatea împotriva cantității, și astfel de multe ori ajung la concluzia că dressing-ul meu este aproape gol. Cu toate astea, sunt unele piese pe care nu apuc să le port niciodată, pentru că au fost doar un impuls de moment și nu mă reprezintă. De aceea, încerc să analizez pe cât de mult posibil fiecare impuls de a cumpăra o anumită piesă. Trebuie să fie versatilă, îmi place foarte mult ideea de mix & match și să pot alcătui mai multe ținute folosind aceeași piesă sau accesoriu.

ELLE: Ce pregătești pentru 2021?

C.M.: Îmi doresc să extind linia de accesorii din mătase naturală cu noi print-uri și noi categorii de produse. De asemenea, plănuiesc să creez prima linie Mauverien pentru Home cu accesorii din bumbac și in, cu imprimeuri realizate atât digital, cât și manual, prin intermediul tehnicii de imprimare prin linogravură, pe care îmi doresc să o experimentez de mult timp.

Un alt aspect pe care doresc să pun accent în continuare îl reprezintă sustenabilitatea. Se poate întâmpla ca rezultatul procesului de imprimare să nu fie conform așteptărilor mele, pot apărea mici imperfecțiuni în ce privește print-ul, și atunci acele produse nu mai sunt selectate pentru a ajunge la clienții Mauverien. Astfel, m-am gândit să creez o nouă categorie pe shop-ul online care să ofere o a doua șansă produselor cu mici imperfecțiuni. Acestea vor fi oferite clienților cu un discount substanțial și astfel voi încerca să continui ciclul hainelor, fără să rămână uitate într-o cutie.

SOLLUNA

Pentru Ioana Căbuz, cămașa de noapte este un portal către un spațiu magic al intimității. Din 2020, împărtășește dorința de a crea povești despre solitudine și fascinația ei pentru universul pe care ni-l construim în jurul somnului, prin SOLLUNA, un brand de sleepwear care „e încă în faza în care zice „hey, bună ziua”, își face prieteni și își caută locul în lume”.

ELLE: Spune-mi ceva despre tine și ceva despre brand și ceva despre voi împreună.

Ioana Căbuz: Eu sunt Ioana, iubesc somnul, ritualurile și explorările de sine. 

SOLLUNA sleepwear este felul în care am ales să dezvălui o parte din intimitatea mea, din ceea ce eu prețuiesc și cultiv în momentele mele de solitudine. Este pentru cele care încă mai văd valoare în ritualul de a îți pune o cămașă de noapte, a închide lumina și a aprinde veioza, a face un ceai și a avea o conversație onestă cu tine însăți înainte de somn. 

Ana Alexe este designerul tuturor produselor SOLLUNA, iar acest lucru nu este deloc întâmplător. Procesul ei de creație a contribuit enorm la profunzimea brand-ului. Ana propune niște elemente de design care îți oferă șansa să contempli asupra ta, asupra corpului tău și a felului în care te simți în el, să creezi o relație cu cămașa de noapte pe care o pui pe tine. Transparențele, tăieturile adânci, nodurile/legăturile sunt detalii conceptuale care vorbesc despre vulnerabilitate și senzualitate la un loc.

ELLE: Cât a durat până ai ajuns la cupro, ca material de bază? Ai vreo poveste preferată legată de asta, din istoria de #makingof a brand-ului?

I.C.: Cupro este pur și simplu love at first touch! Faptul că SOLLUNA este un business exclusiv online nu pune în valoare acest aspect, pentru că mai greu îți dai seama dintr-o poză sau un video cât de plăcut la atingere este un material. Partea bună este că toate clientele au o surpriză plăcută când îmbracă pentru prima oară o cămașă de noapte de la noi.

Ana folosea deja cupro la ea în atelier, dar a ajuns să fie Alesul abia după o călătorie la un târg de țesături din Paris unde am explorat pe îndelete zona de silkies și m-am îndrăgostit iremediabil de el.

Practic, din gunoiul care rămâne din planta de bumbac atunci când se produce bumbacul, printr-o tehnologie inovatoare, se face acest material luxury care păstrează proprietățile bumbacului și, în plus, este foarte fin, mătăsos, delicat. Transformarea resturilor în ceva prețios cred că se încadrează foarte bine în valorile brand-ului și este un gând pe care vreau să îl ducem mai departe. Spre exemplu, din resturile de croitorie facem elastice de păr și măști de dormit, pe care le-am pus în shop sub numele de no waste.

ELLE: Ce ai schimbat, în pandemia asta, la modul în care cumperi haine și te raportezi la modă? 

I.C.: Am scos toate hainele din dulap, le-am pus în cutii și am scos de acolo doar ce aveam nevoie, când am avut nevoie, sau doar obiecte care îmi veneau în minte de drag. După un proces de câteva luni, am ajuns să am în dulap aproximativ un sfert din cât aveam înainte. Restul hainelor le-am dat sau urmează să le dau. 

De la începutul pandemiei am cumpărat doar trei obiecte – un hanorac, pentru că aveam nevoie de ceva comod de pus peste orice, o rochie, ca să ies la o întâlnire, și o bluză de la Ana de care m-am îndrăgostit. Îmi doresc să nu ajung să mă mai aglomerez cu haine inutile sau pe care nu le iubesc. 

Gnana

Creat în 2017 de Floriana Sandu, Gnana pune accent pe eco-friendliness, de la materialele printre care nu se numără niciodată poliesterul, micro-fibrele sau nylonul, la ațele folosite pentru broderiile manuale. Upcycling-ul și folosirea resurselor locale sunt esențiale pentru brand, la fel și dorința de a pune accent mai degrabă pe detalii decât pe cantitate.

ELLE: Cum vezi tu evoluția Gnana? Ce s-a păstrat? Ce s-a schimbat? Ce faceți mai bine?

Floriana Sandu: Gnana este un proiect de suflet, un loc unde transpun toate cunoștințele transmise de cea care mi-a insuflat pasiunea pentru textile, lucru de mână și frumos, bunica mea. Proiectul a luat naștere când aveam 25 de ani și a evoluat odată cu mine. Alături de stil, a evoluat meșteșugul, modul de colaborare cu croitorii mei, construcția și complexitatea fiecărei piese. Viziunea și valorile au rămas aceleași: naturalețe, meșteșug și versatilitate; la fel și multe microelemente de design care în timp devin semnătură: asimetrii, decupaje sau broderii, contraste texturale și tivuri nefinisate.

ELLE: Îmi poți spune mai multe despre materialele pe care le folosiți, de unde vin ele și cum se întâmplă acest upcycling?  

F.S.: 60% dintre materialele pe care le folosim provin din dead stock. Acestea sunt capete de serie sau surplusuri din colecțiile sezoanelor trecute ale altor brand-uri sau țesătorii. În trecut, acestea nu se refoloseau, multe dintre brand-uri obișnuind să le incinereze. Acum, printr-un sistem circular, multe dintre ele sunt colectate și comercializate de retaileri. Magia acestui hunting de materiale este că nimic nu se pierde, cantități imense de apă sunt salvate, sau calitatea apei nu este degradată de pigmenți noi, spălări repetate sau agenți chimici, iar la final obținem materiale de foarte bună calitate și total sustenabile. Preferatele mele sunt inul, cânepa, modalul și stofele de lână.

ELLE: Cum te-a influențat experiența de lucru la brand-ul franțuzesc Noyoco în propriul tău drum cu slow fashion-ul? Ce ți-a plăcut, ce ai învățat?

F.S.: Întâlnirea cu Noyoco a fost o oportunitate de explorare pentru ambele părți. Eu am învățat să lucrez cu o echipă mare, cu automatizări de stocuri și cantități mai mari, ei au învățat producția în relație directă. La început, am fost stilist și coordonator de producție, acum mă ocup de dezvoltare de produs, tipare și management de producție. Ceea ce mă pasionează este împletirea părții creative cu exactitatea producției, este un joc magic acolo.

Citește și:
10 designeri români de urmărit în 2021

Foto: PR