Ce opțiuni avem la referendum?

Devenit cel mai fierbinte subiect al momentului, referendumul pentru modificarea Constituției a agitat apele în societatea românească deja divizată profund. Ce opțiuni avem la referendum?

Ce opțiuni avem la referendum? Aceasta a fost întrebarea pe care i-am pus-o, în cadrul emisiunii #ELLEnutace de săptămâna trecută, Romaniței Iordache, cercetătoare de drepturile omului și vicepreședintă ACCEPT.

Ce este această inițiativă și ce opțiuni avem la referendum?

Dar mai întâi, câteva informații importante. Referendumul pentru modificarea Constituției urmărește o precizare – mai exact, transformarea cuvântului soți', așa cum este utilizat el acum în articolul 48, referitor la familie, în Constituția României, în sintagma un bărbat și o femeie'. Această clarificare, spun inițiatorii modificării, un grup de organizații reunite sub umbrela Coaliției pentru familie, ar stabili pentru totdeauna o ordine firească' în România – adică ar împiedica pentru o lungă perioadă de timp posibilitatea existenței căsătoriilor între persoane de același sex în România.

Referendumul pentru revizuirea Constituției a parcurs toți pașii firești ai unei inițiative cetățenești – a fost adunat un număr record de semnături (societatea civilă anunțând încă de acum doi ani că semnăturile au fost strânse prin mijloace discutabile, dat fiind că au fost semnalate nereguli precum strângerea de semnături în școli și biserici și lipsa unui mijloc de a verifica cine a semnat sau nu), acestea au fost depuse, Curtea Constituțională a României a avizat inițiativa, iar aceasta și-a continuat parcursul prin Parlament.

Aici a apărut o altă serie de probleme, pentru că partidele au sesizat potențialul electoral al unui astfel de demers și s-au asociat, prin protocoale semnate, cu Coaliția pentru Familie. Doi ani mai târziu, votul care a avut loc recent în Parlament a dat drumul acestei revizuiri a Constituției ce a adunat la un loc partidele politice dintotdeauna preocupate de binele românilor, Biserica Ortodoxă Română și organizațiile din Coaliția pentru Familie.

În urma semnalelor venite tot din societatea civilă, Coaliția pentru Familie a încercat să se delimiteze de partidele politice de al căror sprijin se bucuraseră fățiș până atunci. De asemenea, inițiatorii acestei modificări a Constituției se delimitează și de toate tipurile de discursuri care incită la ură în spațiul public, permițând totuși, pe paginile proprii, o serie de injurii, amenințări și discursuri incalificabile la adresa comunității LGBT. În ultima săptămână au apărut pe bannere în marile orașe manipulări și minciuni care instigă tot împotriva comunității LGBT, afișe care nu sunt asumate de Coaliția pentru Familie.

Poziția partidelor este clară în acest demers. Aproape toate partidele din România (în afară de USR și nou-înființatul Demos) sprijină această inițiativă. Susținătorul cel mai mare, din punct de vedere politic, al demersului, este coaliția de la guvernare, PSD-ALDE, chiar prin intermediul liderilor săi. Deși prim ministrul Viorica Dancila le-a explicat zilele trecute socialiștilor europeni, la Bruxelles, că PSD va face doar campanii de informare, în ultimele zile lideri ai PSD au apărut la televiziuni subliniind importanța unui vot DA' la referendum. În schimb, ALDE a făcut un pas în spate, după ani de susținere, iar președintele partidului a anunțat că fiecare membru va vota conform propriei conștiințe.

CONȚINUT VIDEO ELLE

Ce opțiuni avem la referendum?

Cu un parcurs discutabil sau nu, referendumul care s-a numit inițial pentru familie', conform inițiatorilor săi, devenit ulterior pentru căsătorie', atunci când aceștia au înțeles, în cele din urmă, că orice om are dreptul la o familie, va avea loc pe 6 și 7 octombrie, adică la sfârșitul acestei săptămâni. Faptul că votul are loc pe parcursul a două zile este o altă premieră și pune, și el, alte semne de întrebare asupra demersului. La fel și refuzul Guvernului de a utiliza SIMPV, mecanismul de verificare în timp real și de prevenire a fraudelor, în cazul acestui referendum.

În aceste condiții, dincolo de discuțiile pro și contra, dincolo de faptul că oricine poate decide conform propriei conștiințe, care sunt opțiunile?

Firește, oricine poate să meargă să voteze ceea ce îl îndeamnă conștiința. Dar, în cazul unui referendum, spune o decizie a Curții Constituționale a României, din 2012, există mereu și opțiunea boicotului. Exprimarea unei opțiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci și chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situațiile în care legislația relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetățenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg să nu își exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă își pot impune voința politică. Astfel, alegând să nu își exercite un drept constituțional, cetățenii își văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare. De aceea, neparticiparea la referendum, mai exact neexercitarea dreptului la vot, este tot o formă de exprimare a voinței politice a cetățenilor și de participare la viața politică.' (punctul 3, decizia CCR nr. 3/2012).

La această decizie a făcut referire și Romanița Iordache, întrebată despre ce opțiuni avem la referendum.

Ai opțiunea de a merge și de a vota da, ai opțiunea de a merge și de a vota nu, și mai ai opțiunea de a-ți formula refuzul și de a-ți formula opțiunea politică nemergând. Eu refuz să legitimez o cheltuială care promovează ura., a declarat ea.

Printre argumente se numără și cel al cheltuielilor excesive pe care le generează acest referendum care nu face altceva decât să dubleze o definiție existentă deja în legislația românească: Adăugăm 4 cuvinte și fiecare ne costă undeva la 8 milioane de euro.'

Dar mai este ceva, spune Romanița Iordache, care, deși susține că nimic nu se va schimba din punct de vedere juridic pentru familiile ce au la bază cupluri formate din persoane de același sex, spune că referendumul este nociv pentru că marginalizează.

Nu putem să răspundem la ură tot cu ură. Cred că asta este cel mai important de transmis. Mesajul de bază este boicotul. Nu poate fi legitimat ilegitimabilul. Un tip de demers care este imoral, care este populist, care așază România pe o axă geostrategică unde nu avem ce căuta, în familia tradițională a Federației Ruse, Belarusului, Bulgariei – noi nu avem ce căuta acolo, nu astea sunt valorile noastre. Deci boicot.