Mami, mami, ia uite ce fac! (Zdrang!) „Stai sa ma vezi pe mine! Mami, sa nu pleci, sa ma vezi acum! Uite, tu poti face asta? (Un zdrang mai mic!) „Sint cel mai tare! Sint cel mai taaaaare! (Pleosc!) „Hahaha! Palca esti John Smith (eroul curajos din Pocahontas, desenul animat Disney, pe care Anastasia, fetita mea, il admira cu toata puterea fiintei ei). Sal si eu ca Pocahoooontaaaas. (Zdrang-zdrang-bufffff!) „Iar mami se uita la noi prin plasa, de parca ar fi Mushu (personaj din Mulan, o alta productie Disney, dragonul cel mai mic, cel mai caraghios, cel mai incurca-lume, dar bine intentionat din istoria desenelor animate). Hai aici cu noi! E suuuupeeeer! (Pleosc la puterea a treia!) „Hai, mami, si tu! Hai, mami! (Un zdrang mic, mic, mic.)
Oricine trece prin fata casei mele (la o ora rezonabila, intr-o zi fara ploaie) are mari sanse sa auda un dialog asemanator. Personajele sint usor de identificat: John Smith – Matei, baietelul (sau ar trebui sa spun eroul?) meu de zece ani, mare amator de acrobatii ce ma fac sa-mi sara inima din piept; Pocahontas – Anastasia, fetita mea, care are doar doi ani, dar se crede de zece si vrea sa „cleasca male, male, ca Matei si Mushu – evident, eu. Traim in pielea acestor personaje de mai bine de o luna, de cind sotul meu (care, inca necontaminat, traieste in propria piele, fara personaj) a montat in curte o trambulina elastica.
Ne petrecem ziua in salturi si povesti, intr-o dulce inconstienta. De fapt, ar fi corect sa precizez ca salturile si povestile le apartin exclusiv copiilor, iar inconstienta este a mea in totalitate. Desi, in general, sint o mama excesiv de grijulie si precauta, de asta data, furata de poveste si de bucuria celor mici, am omis sa verific care-i treaba cu nazdravania asta elastica. Nu cumva are contraindicatii? Oare sariturile astea repetate nu le fac rau copiilor mei?
Stii cum se spune: „Tot ce e placut in viata fie e ilegal, fie imoral, fie dauneaza grav sanatatii'. Abia acum trei zile, trezindu-ma brusc la realitate, am evadat putin din personaj, mi-am reluat responsabilitatile de mami-beauty-editor si am dat fuga la Internet sa fac urgent cercetari. Primul site deschis, prima stire de senzatie: „Datorita beneficiilor uluitoare pentru sanatate, cercetatorii de la NASA au declarat ca trambulina elastica este cel mai simplu, dar cel mai eficient dispozitiv de antrenament inventat vreodata de om'. Uf! Am rasuflat usurata.
Alt site, alte date in favoarea noastra: „Trambulina elastica poate fi folosita oricind si oriunde, de orice persoana, indiferent de virsta, dimensiune sau nivel de fitness (exceptie fac femeile insarcinate si hipertensivii), fara a necesita o pregatire speciala sau un echipament anume'. Splendid! In mai putin de o jumatate de ora, am adunat 50 de argumente pro, toate dovedite stiintific, cu studii, date statistice si tot tacimul: sariturile la trambulina elastica stimuleaza metabolismul, sistemul imunitar si mecanismul de regenerare celulara (cu efect antiaging), oxigeneaza tesuturile, subtiaza gambele, coapsele, soldurile si talia si rotunjesc fesele (ura!), tonifica musculatura, inclusiv cea a organelor interne, scad nivelul de colesterol, cresc capacitatea pulmonara; dezvolta simtul echilibrului si coordonarea, precum si orientarea in spatiu si viteza de reactie; datorita faptului ca efortul poate fi dozat perfect, trambulina elastica poate fi folosita chiar si de cardiaci (dar numai cu acordul medicului); acest tip de antrenament imbunatateste densitatea osoasa, fiind recomandat persoanelor cu osteoporoza; stimuleaza drenajul limfatic, avind efect de detoxifiere; protejeaza articulatiile si coloana vertebrala (trambulina absoarbe 80% din socuri), restabileste echilibrul hormonal, previne depresiile si sindromul premenstrual etc., etc., etc…
Potrivit cercetatorilor americani, acest tip de joaca/ antrenament/tratament este unul dintre putinele metode eficiente in recuperarea copiilor cu autism, deoarece le stimuleaza intens sistemul senzorial si ii obliga sa ia contact cu lumea exterioara. Experimentele au dovedit ca pe trambulina elastica acesti copiii reusesc sa stabileasca chiar relatii sociale, ceea ce e de-a dreptul uluitor. OK! M-am convins!
Din toate punctele de vedere, trambulina asta a fost o alegere buna. Pentru toata lumea. De azi inainte nu voi mai fi doar un Mushu pasiv, ce chibiteaza de pe margine. Imi iau inima in dinti si intru in arena! Cu galeria copiilor mei in urechi si o betie de serotonina in creier, mi-am luat avint si am sarit mai sus, mai sus, mai sus… Dumnezeule, cita libertate! Cit de albastru e cerul si fara nici un nor! Si ce liniste! Liniste?! De ce e liniste? Unde sint copiii? De ce au tacut? De ce sint intinsa pe spate? „Esti bine, mami? Trebuia sa te intorci cind ti-am spus! Dar n-ai cazut chiar asa tare. Pentru un dragon incepator te-ai descurcat binisor!, m-a incurajat Matei, abia stapinindu-si risul. Anastasia m-a mingiiat pe crestet, asa cum ii fac eu cind se loveste. „Nu-i nimic, mami, o sa leusesti. Tlebuie doal sa te mai antlenezi, pina clesti mica.
Verdict ELLE
Fetelor, antrenamentul la trambulina este cel mai grozav tratament de beauty! Iti intinereste trupul si spiritul. Mai multe detalii despre acest subiect (beneficii, exercitii, tips-uri si de unde poti achizitiona o trambulina) gasesti pe www.lioarabradu.ro. (Ei, da, m-am lansat in blogosfera! Ne vedem curind!)
Foto: Sebastian Enache