De fiecare data cind ma indrept spre un interviu, imi proiectez un tablou al persoanei cu care urmeaza sa stau de vorba, bazat pe informatiile pe care le adun din mai multe surse, dupa regulile jurnalistice. Si de multe ori tactica asta m-a ajutat sa scap de eventualele emotii si sa intuiesc unghiul de abordare favorabil discutiei. Insa tot ce am citit pe Internet despre Romano Ricci, fondatorul brand-ului de parfumerie de nisa Juliette Has a Gun, nu m-a pregatit deloc pentru intilnirea cu el.
Stiam ca are o pasiune pentru moda si parfumuri imprimata in ADN, pentru ca este stranepotul legendarei Nina Ricci si nepotul parfumierului Robert Ricci. Mai stiam ca a fost pilot de curse (deci este iubitor de adrenalina) si m-a intrigat faptul ca in aproape toate pozele purta o palarie eleganta care imi amintea intr-un mod bizar atit de Gene Kelly, cit si de Ne-Yo. Dar mai presus de toate ii cunosteam de ceva timp parfumurile cu fatete indraznete, misterioase si pe alocuri jucause si dulci, ca si personalitatea parfumierului, dupa cum aveam sa aflu mai tirziu.
Cind am ajuns in restaurantul Posh in care urma sa aiba loc evenimentul de lansare a episodului Romantina (da, asa isi numeste el parfumurile) al brandului Juliette Has a Gun, m-am alaturat unor colege de breasla, asteptind sa fiu prezentata parfumierului. De indata ce a sosit linga noi, a facut cunostinta cu fiecare doamna in parte inclinindu-se galant, oferindu-i o stringere calda de mina si un zimbet sincer. Apoi m-a condus intr-o parte mai linistita a restaurantului unde urma sa aiba loc interviul. Dupa ce am luat loc la o masa, m-a intrebat direct: „Ce vrei sa ma intrebi, Lavinia?'. OK, care erau sansele sa imi retina numele cind am fost prezentata impreuna cu alte sase fete? Eu citeodata nu imi amintesc nici numele unor personaje dintr-o carte citita recent. Incercind sa nu ma arat foarte surprinsa, am pornit reportofonul si mi-am trecut privirea peste setul de intrebari pregatite de acasa. Apoi l-am rugat sa imi povesteasca despre cum l-a influentat faptul ca provine dintr-o familie care a fondat un imperiu in moda. Mi-a aruncat o privire scurta si oarecum taioasa si mi-a marturisit oftind ca este o binecuvintare, dar si o povara.
„Stiam de la inceput ca numele imi va oferi credibilitate si atentie din partea presei, dar in acelasi timp toata lumea se asteapta sa fii de doua ori mai bun, deci trebuie sa muncesti de doua ori mai mult ca sa te ridici la nivelul asteptarilor. Este o motivatie puternica, insa multi au impresia ca mi-e foarte usor. Si nu e chiar asa… Juliette Has a Gun este un brand pe care l-am ridicat de la zero si pentru care a trebuit sa lupt.' Mi-am dat seama ca, desi isi onoreaza radacinile, Romano are o latura rebela care l-a facut sa-si doreasca propriul sau drum. Cind era mic se juca in fabrica de parfumuri a bunicului sau si amintirea olfactiva preferata este parfumul Signoricci, o esenta creata de acesta. Dar cu toate astea, el nu face parfumuri pentru Nina Ricci. „E complicat sa lucrezi cu familia, chiar imposibil. I-am vazut pe bunicul si pe tatal meu lucrind si mi-am dat seama ca viata personala nu ar trebui amestecata cu afacerile. In plus, eu aveam si o alta viziune creatoare… E dificil sa te exprimi cind lucrezi pentru un brand in care nu te regasesti. Sint fericit ca am creat un proiect independent si edgy, pentru ca e o parte din cine sint', a subliniat Romano.
Cind am inceput sa vorbim despre conceptul Juliette Has a Gun, Signor Ricci a capatat un aer jucaus si s-a luminat instantaneu: „Cred ca in fiecare femeie este o Juliette care are o arma la dispozitie, pe care o poarta in functie de personalitatea ei. De exemplu, Lady Vengeance ar arata-o si s-ar juca cu ea, Miss Charming ar tine-o ascunsa bine si Calamity J ar purta-o la glezna, ca o spy girl', a povestit amuzat. Pentru ca inainte sa creeze parfumul propriu-zis, el isi imagineaza intotdeauna povestea Juliettei care il va purta si felul in care aceasta arata. De exemplu, cel mai nou parfum, Romantina, este creat pentru o fata care nu se straduieste prea mult cu hainele sau cu machiajul, dar ascunde o latura imprevizibila si sexy.
Parfumierul impleteste in esentele sale extracte naturale (pentru ca nu este de acord cu incercarea de imitare a naturii), dar si sintetice, precum ambroxanul sau aldehida: „Aromele sintetice sint strict necesare in parfumerie. In plus, aduc o paleta olfactiva care, desi nu exista in natura, este absolut fantastica! Farmecul parfumurilor pe care le creez nu sta doar in ingrediente, ci mai ales in felul in care le combin'. Trebuie sa recunosc ca, pe parcursul conversatiei noastre, m-am fisticit de citeva ori, desi nu sint o fire emotiva – asta pentru ca mi-a fost destul de greu sa-mi iau ochii de la Romano (de altfel, nici nu ar fi fost politicos). Are o charisma atit de magnetica incit ar trebui sa fie declarata ilegala.
„Cred ca in urmatorii douazeci de ani parfumierii vor deveni chimisti care vor crea esente cu hormoni ce vor avea efecte directe asupra creierului. Imagineaza-ti, un parfum cu nume de formula chimica, ce garanteaza serenitate 30% si sex-appeal 70%!', imi poveste entuziasmat, privindu-ma de sub borul palariei negre. „Hmmm, daca ar exista o asemenea arma olfactiva, cred ca stiu exact pe cine as dezarma cu ea', m-am gindit eu… dar n-am spus-o cu voce tare.
Lavinia Gogu