Prețul frumuseții: despre operații estetice, între beneficii și tragedii

În 2017, industria chirurgiei plastice depășea 20 de miliarde de dolari la nivel global. Însă cum putem cuantifica prețul pe care pacienții l-au plătit pentru operațiile estetice nereușite, pentru cazurile de malpraxis sau chiar pentru decese?

Conform International Society of Aesthetic Plastic Surgery, în 2017, la nivel mondial, au fost efectuate aproape 11 milioane de operații estetice. În Top 3 se află liposucția, mamoplastia de augumentare și blefaroplastia. Iar statisticile arată că un număr tot mai mare de tinere apelează la ele, de la o vârstă fragedă. Peste 44.000 de operații de mărire a sânilor, peste 70.000 de rinoplastii și peste 33.000 de liposucții au fost făcute de fete până în 18 ani. Rapoartele sunt îngrijorătoare, însă nu șocante.

Asta fiindcă, în era social media, imaginea frumuseții a fost puternic distorsionată. Zilnic suntem asaltați de imagini perfecte, care ne prezintă trupuri fără cusur și fețe angelice. Celulită, vergeturi, riduri, cicatrici – chiar mai există? Sau sunt singura care nu a tras lozul genetic cel mare? Cam asta ajung să mă întreb, dacă mă las prinsă de mirajul Instagram-ului. Așa că nu e de mirare că tot mai multe tinere aspiră la un fund à la Kim Kardashian sau la buze ca ale lui Kylie Jenner. Ca să nu mai vorbim de toate filtrele care îți arată o imagine îmbunătățită a ta și care te fac să te gândești că poate niște pomeți mai accentuați sau niște buze mai pline nu sunt tocmai o idee rea. Cum faci să nu cazi pradă acestei himere sau cum reușești să îi explici fiicei tale adolescente că nasul ei cârn are farmecul său?

Auzim peste tot cum dragostea de sine e răspunsul pentru orice problemă. Sună frumos și pare starea ideală la care putem aspira. Dar toate știm că e un drum lung și anevoios, o bătălie pe care o ducem în fiecare zi a existenței noastre. În diminețile în care nu reușim să ne închidem nasturele de la jeanși și ne gândim că o abdominoplastie ne-ar face viața mai ușoară, în serile în care bărbatul acela intră în vorbă cu prietena cu un decolteu generos. Și poate că e adevărat, poate că lucrurile ar fi într-adevăr mai ușoare, poate că viața ar deveni mai bună. Însă dacă o rinoplastie sau o mărire de sâni nu o să îți aducă nici bărbatul și nici job-ul visurilor? Dacă, după ce ai reparat imperfecțiunile, tot nu ai reușit să fii împlinită? Dacă urmează un alt defect pe care vrei să îl corectezi și un altul și apoi un altul, iar toată viața ta se va transforma într-o goană după perfecțiune, după acceptare? Probabil că cea mai importantă întrebare pe care trebuie să ți-o pui înainte de a face o intervenție estetică este: „Pentru cine și de ce vrei să faci asta?”. Pentru cei din jur? Pentru a te încadra în standardele de frumusețe pe care le promovează societatea? Dacă răspunsul e da, atunci ar fi cazul să te gândești de două ori înainte de a apela la o intervenție. Însă, dacă o faci exclusiv pentru tine, atunci o operație estetică poate avea un impact covârșitor asupra stimei de sine, a încrederii și a modului în care te percepi.

Indiferent în care dintre cele două situații te regăsești, este fundamental să înțelegi că o intervenție estetică este, în final, o operație, că nu este simplă și că deseori poate veni la pachet cu o serie de complicații grave.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă o operație estetică, căror riscuri ne expunem și cum ne alegem un medic estetician, am stat de vorbă cu Mihaela Iuliana Zaharia, medic primar chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, care mi-a explicat întregul proces. În primul rând, research-ul trebuie făcut temeinic. Selecția unui medic trebuie să aibă la bază câteva criterii esențiale: să fie medic specialist sau primar de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, cu diplomă recunoscută de Ministerul Sănătății, să fie membru al Colegiului Medicilor din România (lista poate fi consultată online) și să aibă un certificat de liberă practică valabil (include și existența asigurării de malpraxis).

După ce ai găsit un specialist, este necesar să soliciți o consultație și să analizezi toate informațiile primite. Este extrem de important să ai o discuție sinceră cu medicul tău, să îi expui așteptările tale, să înțelegi de ce uneori, din rațiuni pur medicale sau științifice, acestea nu pot fi îndeplinite. „De multe ori în discuția cu pacienții observăm dorința lor de a exagera în obținerea unui rezultat ipotetic. Aici intervine rolul chirurgului plastician de a explica limita în mărirea buzelor, a sânilor ori a feselor.” O bună comunicare cu medicul este esențială pe tot parcursul unei intervenții, încă de la primul consult.

Este, de asemenea, vitală și în ceea ce privește transmiterea informațiilor corecte și complete legate de starea de sănătate. Înainte de orice procedură există un protocol pe care trebuie să îl urmezi, și anume o serie de analize pe care medicul trebuie să le vadă, pentru a fi convins că ești eligibilă pentru intervenția pe care ți-o dorești. Pacientul care urmează să fie supus unei proceduri chirurgicale trebuie să efectueze un set de analize obligatorii: hemograma, biochimia, ureea și creatinina, transaminazele, bilirubina, valorile sodiului, potasiului, fierului, calciului, magneziului, probele pentru virusul hepatic B și C, cât și analiza pentru HIV. Electrocardiograma și radiografia pulmonară sunt, de asemenea, elemente pe care medicul anestezist trebuie să le știe.

Toate aceste informații pot părea copleșitoare sau chiar inutile, gândindu-te că vrei să îți operezi doar nasul, nu să faci o operație de bypass. Însă lipsa unui istoric medical complet poate duce de multe ori la complicații severe. În cazul operațiilor estetice, malpraxisul poate surveni când nu există analize amănunțite care să ateste starea de sănătate, când medicul nu obține un consimțământ scris al pacientului (acesta este obligat să prezinte riscurile la care pacientul se expune) sau când au loc erori medicale – e administrată cantitatea greșită de anestezic, medicul operează o altă parte a corpului decât cea prevăzută, lasă instrumente în corpul pacientului sau efectuează o procedură incorectă, care duce la un rezultat nefavorabil. „Un chirurg care nu folosește șublerul, ruleta sau aparatul fotografic pentru a avea fotografii pre- și postoperator consider că nu este suficient de pregătit pentru a efectua proceduri chirurgicale sau estetice”, adaugă Mihaela Zaharia.

În topul celor mai riscante operații estetice se află the brazilian butt lift, o intervenție care presupune transferul de grăsime din anumite părți ale corpului în fese. Conform unui studiu din 2016 publicat în Aesthetic Surgery Journal, riscul de deces este de 1 la 3.000. Sorin Nae, medic primar chirurgie plastică, îmi explică că principalul motiv este acela că grăsimea este injectată prea adânc în organism. În zona feselor există o mulțime de vase de sânge, care pot fi perforate dacă medicul nu injectează în mod corect grăsimea. Aceasta poate ajunge în sistemul circulator și în plămâni, cauzând trombembolism pulmonar. De asemenea, cantitatea de grăsime injectată este la fel de importantă. Majoritatea medicilor consideră că 300 de mililitri reprezintă doza potrivită, însă nu puține au fost cazurile în care au fost folosiți litri de grăsime. În 2017, un studiu realizat pe un eșantion de 692 de medici esteticieni din întreaga lume a arătat că 32 dintre pacienții acestora au murit în urma acestei proceduri. Din această cauză, țări precum Marea Britanie sunt la un pas de a interzice operația, cel puțin până când nu se va găsi o metodă sigură.

Alte proceduri riscante sunt lipoaspirația clasică, abdominoplastia și augmentarea mamară, mai ales când toate cele trei intervenții sunt făcute într-un singur timp chirurgical. „Nu rare sunt cazurile urmate de sângerare masivă cu scăderea dramatică a valorilor hemoglobinei, complicație care poate duce rapid la insuficiență cardiacă și chiar la deces”, spune Mihaela Zaharia. Deși mulți văd liposucția ca pe o variantă ușoară de a scăpa de grăsimea nedorită, aceasta vine de multe ori la pachet cu efecte la fel de nedorite. Poate provoca complicații grave, cum ar fi infecții, perforarea stomacului, formarea cheagurilor de sânge sau înfundarea plămânilor cu grăsime. De asemenea, în multe cazuri, pacienții rămân cu o piele neuniformă sau denivelată, abdomenul arătând chiar mai rău decât înainte.

De asemenea, multe complicații pot apărea și din lipsa informațiilor corecte, pe care pacientul trebuie să le primească după operație. Mihaela Zaharia subliniază că există un protocol postoperatoriu pe care persoana care a suferit intervenția trebuie să îl respecte: să aibă o perioadă de repaos, să nu facă sport o anumită perioadă, să nu facă nici un fel de efort cu partea de corp care a fost supusă intervenției, să nu se expună la temperaturi extreme și să nu facă băi fierbinți. Dacă aceste indicații nu sunt respectate, pot apărea complicații precum desfacerea zonei de sutură, sângerare, infecție sau migrarea implanturilor.

Pe lângă complicațiile medicale, se adaugă și cele de ordin estetic. Injectările cu toxină botulinică sau acid hialuronic par să facă tot mai multe victime care, în căutarea atingerii perfecțiunii, nu se aleg decât cu niște chipuri desfigurate. Iar asta se întâmplă de multe ori din cauza alegerii neinspirate pe care au făcut-o când și-au stabilit medicul.

În România, de-a lungul anilor, a fost permisă injectarea celor două substanțe nu numai medicilor esteticieni, dar și altor specializări. Prin absolvirea unor cursuri susținute de medici români sau din alte țări, aceștia puteau primi acreditare din partea Ministerului Sănătății. Mai gravă, însă, e apariția pe piață a unor „esteticieni” fără pregătire medicală, fără a fi membri ai Colegiului Medicilor din România și care injectează fără a avea dreptul să o facă. În lipsa unor reglementări unitare, un medic român, membru al Colegiului Medicilor din România, însă de o altă specializare în afara chirurgiei plastice, poate efectua proceduri de mărire a buzelor dacă face dovada că în curricula de pregătire a facultății pe care a absolvit-o sau în programul de rezidențiat a avut prevăzută efectuarea de proceduri estetice și arată că are dotările necesare, îmi explică Mihaela Zaharia. Din păcate, în trecut, România a fost cobaiul medicilor falși. După celebrul caz al italianului Matteo Politi, care a operat zeci de pacienți la câteva clinici private, tot mai multe astfel de scenarii au ieșit la iveală: un francez pretindea că este ortoped și a făcut peste 165 de operații la o clinică din Timișoara și un ginecolog care a practicat timp de 25 de ani, fără aviz, într-un apartament.

Totodată, multe astfel de injectări au ajuns să fie privite și tratate strict ca un business. „La o mărire a buzelor cu acid hialuronic, prietena ta primește o reducere de 50%”. Oricât de tentant ar suna, acest gen de ofertă ar trebui să te pună pe gânduri. O operație care are loc într-o cameră dintr-un cabinet de bloc sau într-o clinică slab dotată este un motiv real de îngrijorare. „Aceste intervenții nu sunt la tarabă, e vorba de un act medical, nu e comerț”, adaugă Sorin Nae. În SUA, peste 4.000 de greșeli evitabile au loc anual, iar costurile proceselor de malpraxis depășesc 1,3 miliarde de dolari.

Un alt trend în rândul intervențiilor estetice îl reprezintă turismul medical. Tot mai multe persoane aleg să se opereze în alte țări, fie din cauza costurilor reduse, fie a notorietății pe care statul respectiv a dobândit-o în ceea ce privește o anumită intervenție. Thailanda ocupă un loc fruntaș pentru operațiile estetice de confirmare a genului, datorită prețurilor extrem de scăzute, comparativ cu alte țări. Și Republica Dominicană sau Mexic sunt deseori alese de americani pentru a-și schimba înfățișarea. Însă, în ultimii șase ani, 12 persoane din New York au murit în Republica Dominicană în urma intervențiilor. Iar anul trecut, o româncă de 36 de ani a decedat după o operație de liposucție efectuată la o clinică din Via Podgora din Milano.

Pe lângă infecțiile dobândite în spitalele din străinătate sau procedurile greșite efectuate de către medici, multe decese se datorează complicațiilor care apar după operație. „Pacientul trebuie urmărit îndeaproape pentru două-trei săptămâni. Asta înseamnă că ar trebui să rămână în țara respectivă mai mult timp de la intervenție, însă rareori se întâmplă așa. Sau, dacă se reîntoarce în țara sa de origine, trebuie să aibă un medic estetician cu care să colaboreze”, ne sfătuiește doctorul Sorin Nae.

Cu toate că un studiu recent arată că una din cinci femei a trecut printr-o operație estetică nereușită și că mai mult de 20% din cele care au suferit un lifting facial, o liposucție sau o augmentare de sâni s-au declarat nemulțumite de rezultat, industria chirurgiei estetice e în continuă creștere. În 2017 aceasta depășea 20 de miliarde de dolari. Dincolo de cifre, prețul cel mai mare pe care îl poți plăti pentru o astfel de intervenție este propria-ți sănătate. Așa că, înainte de a lua o decizie, documentează-te, investighează riscurile la care te supui și tratează procedura cu aceeași seriozitate pe care ai acorda-o oricărei alte operații.