Machiajul pentru bărbați, între normalizare și tabu

Bărbații poartă machiaj. Și nu o fac de ieri, de azi, ci de mii de ani. Cu toate astea, masculinitatea și make-up-ul sunt două concepte antagonice în viziunea multora. Când și de ce am ajuns să credem că se exclud?

În 2017, la doar trei luni după ce a fost învestit în funcția de președinte al Franței, Emmanuel Macron a reușit să genereze o întreagă controversă. Și asta nu din cauza programului politic pe care îl propunea, ci datorită celor 26.000 de euro pe care i-a cheltuit pe machiaj. Cu doar patru ore de somn pe noapte și fără vacanțe lungi și exotice, era greu de crezut că tenul bronzat și odihnit al președintelui nu ar primi un mic ajutor. Unii nu l-ar considera tocmai insignifiant, ținând cont că, zilnic, Macron oferea aproximativ 300 de euro pentru serviciile unui make-up artist. Dar, dacă e să comparăm cu sumele cheltuite de predecesorii săi, am putea spune că Emmanuel chiar nu a exagerat. François Hollande, de exemplu, ar fi cheltuit 30.000 de euro pe machiaj și 9.895 de euro lunar pentru a-și aranja și tunde părul. E clar că preocuparea pentru modul în care arată este în ADN-ul francezilor, și nu doar al femeilor. Dar dincolo de asta, Macron, Hollande și alții asemenea reușesc să transmită un mesaj important: bărbații pot folosi machiaj, iar asta nu le diminuează cu absolut nimic masculinitatea sau puterea.

Secole întregi, machiajul a fost atribuit în mod exclusiv femeilor. Bărbații care se încumetau să încalce această regulă nescrisă erau adesea nu doar criticați, ci și interogați în privința orientării lor sexuale. Lucru cel puțin bizar, dacă analizăm un pic istoria și relația pe care aceștia au avut-o cu machiajul de-a lungul timpului. În Egiptul antic, machiajul juca un rol extrem de important, fiind realizat și purtat deopotrivă de femei și de bărbați. Ce-i drept, utilitatea îi era complet diferită de cea de astăzi, având mai degrabă conotații religioase sau care țineau de statutul social. Fie că se machiau pentru a-i evoca pe Ra sau Horus, fie că o făceau pentru a arăta că sunt înstăriți, bărbații își evidențiau ochii cu tușe negre și fard verde, iar buzele și obrajii cu nuanțe de roșu, obținute din ocru. În Roma sau Grecia antică era un lucru perfect normal ca aceștia să își coloreze obrajii sau unghiile. Practica s-a menținut timp îndelungat, până în perioada Reginei Elisabeta I, când machiajul în rândul bărbaților devenise deja un fenomen comun. Cum standardul suprem de frumusețe la acea vreme era un ten cât mai palid, mulți bărbați foloseau cretă sau vopsea albă din porumb pentru a-și albi pielea. Însă, de multe ori, cu un cost prea mare. Din cauza arsenicului din compoziția celei din urmă, letal de altfel, mulți și-au pierdut viața în încercarea de a-și îmbunătăți aspectul fizic.

Până în secolul al XIX-lea, machiajul nu a fost perceput ca o caracteristică specifică unui anumit gen, fiind mai degrabă văzut ca un simbol unisex al bogăției și al bunului gust. Însă lucrurile au început să se schimbe în timpul domniei Reginei Victoria a Marii Britanii, care a contestat folosirea cosmeticelor, considerându-le vulgare. Viziunea sa era împărtășită și de biserică, care asocia machiajul cu vanitatea sau feminitatea. Cum instituția religioasă deținea un rol fundamental în acea perioadă, având puterea să dicteze modul de funcționare al societății, machiajul în rândul bărbaților și-a pierdut popularitatea, iar conceptul de masculinitate a căpătat valori și reguli mult mai rigide.

De-abia în anii ’30, odată cu dezvoltarea industriei cinematografice, putem vorbi din nou de machiaj în rândul bărbaților, Clark Gable fiind probabil un prim exemplu în acest sens. E clar însă că, de data aceasta, fenomenul a avut loc la o scară mult mai redusă, fiind întâlnit cu precădere în rândul actorilor, iar mai târziu, al muzicienilor.

Machiajul era văzut ca o formă de exprimare, de rebeliune, și nicidecum ca făcând parte din rutina de zi cu zi a bărbaților. Astfel că look-urile lui Boy George, Billy Idol, David Bowie sau Prince au rămas în categoria actelor artistice extravagante, nereușind să stârnească un interes prea mare în rândul masculilor alfa.

Dar dacă David Beckham, un fost fotbalist, cisgender și heterosexual, apare pe copera revistei Love purtând un fard de ochi verde, iar soția sa, Victoria, mărturisește că îi folosește produsele cosmetice, am putea oare vorbi despre generalizarea machiajului în rândul bărbaților?

Statisticile în acest sens sunt încurajatoare. Potrivit unui studiu realizat de Euromonitor Internațional , peste 56% dintre bărbații americani intervievați au declarat că au folosit cel puțin o dată în 2018 un fond de ten, un anticearcăn sau un BB cream. Iar industria produselor de îngrijire dedicate bărbaților este în continuă creștere, Allied Market Research estimând că până în 2022 va ajunge la 166 de miliarde de dolari.

Schimbarea este generată de o serie de factori. În primul rând, mulți bărbați au încetat să mai asocieze conceptul de make-up for men cu un look flamboaiant, de tipul drag. Își doresc să aibă un aspect îngrijit, să ascundă imperfecțiunile tenului, însă într-un mod subtil, care să nu sugereze faptul că au folosit produse de machiaj.

În adolescență, Alex Dalley, a fost ținta bullying-ului din cauza acneei cu care se confrunta. Așa că a început să folosească fondul de ten al mamei sale pentru a-și ascunde afecțiunea și a scăpa de complexe. Devir Kahan s-a trezit chiar în ziua nunții cu trei coșuri mari și roșii pe față. A vrut să apeleze la ajutorul unui make-up artist, dar fotograful l-a asigurat că nu e necesar, fiindcă totul se rezolva din doar câteva click-uri în Photoshop. Când a primit însă fotografiile, coșurile erau încă acolo.

Cei doi și-au dat seama că probabil nu sunt singurii bărbați care s-au confruntat cu astfel de experiențe, și că deși cererea ar exista, nu există o piață care să le satisfacă nevoile. Iar asta a dus la crearea MMUK și Stryx, două brand-uri de produse cosmetice destinate exclusiv bărbaților. Deși începutul nu a fost ușor pentru nici una dintre companii și mulți nu le-au acordat șanse prea mari, astăzi MMUK are peste 60 de produse în portofoliu și o cifră de afaceri estimată între 3.5 și 5 milioane de lire sterline, iar Stryx se găsește în peste 2.000 de farmacii CVS.

Pledând pentru incluziune și diversitate, exemplul lor a fost urmat de multe alte companii, deja existente pe piață. Deși scopul este în teorie unul admirabil, nu putem omite partea financiară. Sectorul cosmeticelor pentru bărbați este într-o continuă creștere, iar crearea unei astfel de game, poate îmbunătăți nu doar imaginea generală a brand-ului, ci și veniturile obținute.

În 2018, Chanel a lansat Boy De Chanel, o linie dedicată bărbaților, care conținea trei produse: un creion pentru sprâncene, un fond de ten și un balsam de buze mat. „Bărbații ar trebui să se simtă liberi să folosească produse de machiaj pentru a-și corecta sau îmbunătăți aspectul fizic, fără să își pună la îndoială masculinitatea. Folosind produsele Boy De Chanel, aproape insesizabile, bărbații se pot simți hotărâți, încrezători în propria persoană și în aspectul lor fizic”, anunța comunicatul de presă al companiei franceze.

Tom Ford sau Marc Jacobs sunt alte două brand-uri premium care au lansat produse de machiaj destinate bărbaților. În timp ce, în 2016, L’Oréal Paris a inclus în campania de promovare a fondului True Match, pentru prima oară, și un bărbat, iar M.A.C. l-a desemnat drept ambasador pe starul K-pop Lay Zhang. Mișcării i s-au alăturat și alte companii, precum Glossier, Milk, Fenty Beauty sau The Ordinary, în ale căror reclame putem vedea persoane de diferite genuri, orientări sexuale sau vârste folosind aceleași produse cosmetice.

În plus, tot mai multe celebrități sunt vocale în ceea ce privește fluiditatea sau neutralitatea genului, făcând ca sistemul binar clasic să fie considerat de tot mai multe persoane mult prea restrictiv pentru a le putea caracteriza sexualitatea. Ca să nu mai vorbim despre rescrierea conceptului de masculinitate. În urmă cu un deceniu ținutele lui Harry Styles sau Timothée Chalamet nu numai că ar fi provocat un șoc grozav în rândul multora, dar sigur i-ar fi plasat în cadrul comunității LGBTQ+. Bărbații pot purta mărgele, la fel de bine cum pot folosi și un balsam de buze, o mascara, sau orice altceva îi ajută să arate și să se simtă bine în pielea lor. Dovadă este și Daniel Kaluuya, actorul din Black Panther, care în 2018 la decernarea premiilor Oscar a strălucit la propriu pe covorul roșu, iar asta mulțumită make-up artistului Amber Amos și fondului de ten Fenty Pro Filt’r Foundation în nuanțele 480 și 490. Sau cântărețul Frank Ocean, care într-un interviu GQ a ținut o adevărată prelegere despre importanța retinolului. Ori Pharrell Williams, din a cărui rutină de îngrijire avem toate de învățat.

Dar nu numai celebritățile sunt cele care reușesc să schimbe modul în care ne raportăm astăzi la masculinitate. Social media a devenit un spațiu fantastic pentru toți cei care până de curând nu se încadrau normelor, transformându-i din misfits în influencers. Aruncă un ochi pe conturile de Instagram ale lui Bretman Rock, Manuel Gutierrez, Patrick Starrr, Jeffree Star sau James Charles (primul bărbat imaginea Cover Girl) și vei învăța nu numai cum să trasezi linia perfectă de tuș, dar și să regândești conceptul de frumusețe.

Pe Snapchat, TikTok sau YouTube o să găsești sute de tutoriale dedicate bărbaților, atât pentru cei novici în arta machiajului, cât și pentru cei care deja stăpânesc tehnica contouring-ului. Multe dintre ele includ și recenzii de produse, fiind extrem de utile pentru cei care încă nu pot face diferența dintre un iluminator și un blush. Iar cultura pop – de la artiștii coreeni și până la reality show-uri precum Queer Eye – a avut la rândul său un rol important în creșterea popularității produselor de machiaj în rândul bărbaților.

Dar, în continuare, în ciuda tuturor mișcărilor care au loc în acest sens, putem vorbi doar despre o creștere a popularității, și nu despre o normalizare. Celebritățile masculine (cu precădere cele heterosexuale) care folosesc machiaj încă țin prima pagină a revistelor, iar bărbații de rând încă se simt rușinați dacă sunt surprinși la Sephora cumpărându-și un gel pentru sprâncene. Și cred că e perfect normal să dezbatem și să ne concentrăm și pe astfel de situații. Dar un bărbat care poartă machiaj nu poate face parte dintre motivele reale care au dus la toate problemele cu care umanitatea se confruntă astăzi, deși nici măcar nu aș fi surprinsă dacă se vor lansa și teorii ale conspirației în acest sens. Dar, până apar, eu o să mai urmăresc câteva tutoriale cu Manuel Gutierrez și o să îmi duc gunoiul la reciclat. Știai că peste 10 milioane de tone de plastic ajung în ocean în fiecare an? Poate că asta ar trebui să ne preocupe mai tare.