Timothée Chalamet este noul ambasador al parfumului masculin BLEU DE CHANEL.
Într-o dimineață de primăvară însorită, în Manhattan, un Timothée Chalamet zâmbitor pășește pe pavajul orașului său natal. Unul dintre cei mai carismatici și îndrăzneți actori ai generației sale, el trece practic neobservat cu ochelarii de soare negri și căciula lui sub care își ascunde fără efort buclele, în timp ce se strecoară într-o clădire neînsemnată din centrul orașului. Cu un farmec reticent și o încredere dezarmantă, la fel de confortabil într-un hanorac sau o ținută haute couture, starul nominalizat la Oscar din filmul Call Me by Your Name, precum și un amestec de roluri contrastante – de la Dune și Wonka până la mult așteptatul film biografic Bob Dylan, A Complete Unknown (filmările vor avea loc în această vară) — a fost întotdeauna deschis tuturor posibilităților.
CHANEL a stat de vorbă cu actorul, într-o vedeta contemplativă pentru o conversație sinceră și optimistă despre identitate, filozofie, parfum și viitorul său rol foarte așteptat, întruchipând bărbatul multifațetat BLEU DE CHANEL.
Această campanie viitoare marchează pentru prima dată când colaborezi oficial cu o casă de beauty și fashion. De ce este acum momentul potrivit pentru a deveni noul ambasador BLEU DE CHANEL?
Timothée Chalamet: Nu a trebuit să mă vând pentru nimic atunci când mi s-a cerut să devin noul ambasador BLEU DE CHANEL. Decizia nu a fost diferită de a fi de acord să fac un film. Sunt norocos să mă aflu într-un moment din cariera mea în care am ocazia să aleg proiecte care îmi hrănesc pasiunea. Când simt că lucrurile se potrivesc, devine o decizie logică. Devii imediat entuziasmat și te implici complet.
CHANEL are o istorie celebrată, stratificată, de a fi un lider perturbator în modă și frumusețe. Ce elemente ale brand-ului se potrivesc cu propriile tale sensibilități?
T.C.: Există o asertivitate subtilă la CHANEL care nu este evidentă în cel mai rafinat și șic mod. Acest lucru m-a făcut să mă simt grozav atunci când lucrez cu brandul. Există, de asemenea, un nivel de încredere, respect și atemporalitate în ceea ce privește liderii creativi și toți cei asociați cu brandul, atât din trecut, cât și din prezent.
Gabrielle Chanel a spus celebrul citat: „Moda se demodează. Stilul niciodată.”
T.C.: Acesta este un mod perfect de a o spune! O să fur asta. CHANEL este un brand și o semnătură despre care s-ar putea vorbi la o oră de cultură la universitate. Îmi amintesc, la o oră de antropologie din timpul facultății, am vorbit despre cum există mărci selecte în care produsul, imaginea și povestea sunt atât de sinonime și înrădăcinate. Am fost recent la magazinul CHANEL din Beverly Hills în ziua mea liberă. Exista o asemenea reverență clasică în magazin, care era destul de palpabilă.
Există o istorie de lungă durată a mărcii cu Hollywood și cinema – de la prima vizită a lui Gabrielle Chanel la Los Angeles în 1930 pentru a o îmbrăca pe Gloria Swanson, până la un angajament autentic de a păstra capodoperele cinematografice și sprijinul continuu al regizorilor și actorilor aflați la început de drum sau consacrați. A învăța despre conexiunea CHANEL cu industria a influențat semnificația colaborării tale?
T.C.: Ca o persoană pasionată de filme și actorie, colaborarea cu o casă de modă și frumusețe care are o istorie vastă și substanțială în domeniul cinematografiei a însemnat cel mai mult pentru mine. În plus, CHANEL mi-a oferit o oportunitate creativă incredibilă de a lucra la un scurtmetraj inspirat de BLEU DE CHANEL regizat de Martin Scorsese – cel mai mare autor american în viață al timpului nostru.
BLEU DE CHANEL, nu spre deosebire de tine, se referă la un bărbat profund conectat cu el însuși și cu lumea. Parfumul se joacă cu multe dualități – juxtapunând umbră și lumină, amurg și zori și note lemnoase cu subtonuri proaspete. Ce reprezintă pentru tine BLEU DE CHANEL?
T.C.: Ceea ce îmi place la BLEU DE CHANEL în mod specific este că, nu spre deosebire de filme și de povestiri în general, parfumul și narațiunea din spatele lui sunt deschise spre interpretări. Se reduce la asertivitatea subtilă și la interpretarea unică a persoanei care îl poartă și la felul în care parfumul îi face să se simtă în cele din urmă. Asta este tot ce contează – nu contează ce cred eu.
Cum te simți când porți BLEU DE CHANEL?
T.C.: Când porți BLEU DE CHANEL, ai parte de o experiență distinctă, sau poate un anumit look, ocazie sau întâlnire. Pentru mine, personal, există o intenție specifică în spatele parfumului. Nu sunt o persoană care poartă un parfum tot timpul. Când o fac, devine emblematic pentru un moment, iar mai târziu există o nostalgie cu privire la acel moment și devine ceva semnificativ.
Universul BLEU DE CHANEL este ferm înrădăcinat în starea de a deveni o persoană care nu se limitează la granițele obișnuite pe care le stabilește viața și privește dincolo de ceea ce este vizibil pentru a evolua. Acest lucru rezonează cu propria ta cale sau ideologie?
T.C.: Pentru mine, ideea de a deveni se învârte în jurul unei aspirații continue de a fi stăpân pe sine. Există puterea de a trăi ca cel mai autentic, cel mai bun sine al tău și de a manifesta ceea ce vrei în și din viața ta sau chiar pentru o anumită după-amiază – o micro-manifestare.
Există o amintire a parfumului care ți-a rămas din copilărie?
T.C.: Crescând, sora mea a dansat la școala de dans Rosella Hightower din Mougins, sudul Franței. Odată, mama ne-a dus la o parfumerie din Grasse. Mi-a plăcut experiența și am primit un spray de cameră cu parfum de cedru pe care să-l aduc înapoi în dormitorul meu. Mi-am pulverizat-o din greșeală pe haine, iar mirosul era copleșitor. Cu toate acestea, îmi amintesc foarte clar că am simțit la acea vreme că era o expresie creativă prin care puteam păstra parfumul camerei mele. Se simțea foarte franțuzesc și nostalgic.
Care este cea mai veche amintire a ta despre un parfum CHANEL?
T.C.: Bunica mea i-a cumpărat de Crăciun surorii mele CHANEL N°5.
Există atât de multă nuanță și subiectivitate care se învârt în jurul puterii parfumului și a ceea ce reprezintă, evocă și invocă. Ce rol joacă parfumul în a ajuta la modelarea, informarea și consolidarea identității cuiva și în modul în care ne arătăm în lume?
T.C.: Ceea ce îmi sare în evidență este identitatea. Este un cuvânt atât de actual acum. Puterea creativă și modul în care te prezinți pentru a nu încadra în tipare nu este ceva nou, dar continuă să fie amplificat de social media. Mă gândeam, pe când mă îndreptam astăzi aici, că parfumul este ceva ce nu poate fi găsit propriu zis în mediile vizuale. Este unul dintre ultimele bastioane ale autoexprimării creative care nu a fost comercializat în acest spațiu vizual. Este într-adevăr pentru tine – asemănător cu felul în care se simt hainele pe corpul tău nu poate fi niciodată vizibil pentru nimeni, în timp ce felul în care arată și se potrivesc pe corpul tău este ceea ce se întâlnește peste tot.
Olivier Polge, parfumierul creator Chanel, vorbește adesea despre ideea de a face vizibil invizibilul.
T.C.: Acesta este un mod grozav de a spune. Există un element de intenție în cadrul ritualului de a te da cu parfum înainte de a ieși pe ușă. Când pulverizezi BLEU DE CHANEL este un fel de act imediat de afirmare instantanee și deliberată a sinelui.
Ce elemente ale educației tale franceze/americane îți definesc personalitatea?
T.C.: Am avut o educație culturală cum nu a mai avut nimeni din jurul meu. Mi-am petrecut verile într-un mic sat francez numit Le Chambon-sur-Lignon, care nu putea fi mai mult opus față de viața din New York. Cu toate acestea, dualitatea spre ceea ce gravitam din punct de vedere artistic sau cultural – indiferent dacă era Jay-Z, cinema de artă, literatură, pasiunea pentru fotbal, tradiția și fascinația americană pentru McDonalds și Xbox 360 – era peste tot. Dar s-a simțit întotdeauna bine și deschis.
Se pare că te schimbi oarecum în mod înnăscut între dualitățile vieții franceze și americane.
T.C.: Pentru mine, a existat un contrast atât de puternic între puterea Statelor Unite și chiar relația pe care am avut-o cu actoria la o vârstă fragedă față de modul în care se fac lucrurile în Franța, unde am simțit că există un asemenea respect pentru timp, tradiție și conversație. Sunt lucruri pe care, crescând, nu le-am respectat la acea vreme pentru că eram atras de obiceiurile și stereotipurile americane. Pe măsură ce am înaintat în vârstă, m-am conectat mai mult cu partea mea franceză, motiv pentru care rolul de ambasador BLEU DE CHANEL este atrăgător în acest moment. În timpul pandemiei, mă plimbam prin Paris și am văzut o chitanță pe o masă de cafenea care, în mod clar, stătea acolo timp de trei ore, lângă patru persoane încă implicate într-o discuție. În L.A., oamenii stau la cină doar 45 de minute. America este înaintea vremurilor și setează tendințe în multe privințe, dar, în același timp, Franța are modă, auto-exprimare și identitate care se mixează frumos cu un mod de viață pasiv foarte tradițional francez. Am ajuns să realizez și să îmbrățișez aceste contradicții ale fiecărei culturi și din interiorul meu.
Când vine vorba de cariera ta, ești o persoană care se se lasă condusă de frici și se predă?
T.C.: Dacă ceva nu trezește frică, nu este suficient de provocator pentru tine.
Care este țesutul conjunctiv dintre toate personajele diverse pe care le interpretezi?
T.C.: Sper că există o oarecare conexiune între toate. Cu toate acestea, nu cred că rolurile mele de canibal din Bones and All sau de ciocolatier nebun din Wonka sunt neapărat identificabile. Dar cred că există ceva întemeiat în toate personajele pe care le interpretez.
Ești un cititor pasionat atras de mari gânditori precum Fyodor Dostoievski, Fernando Pessoa și George Orwell. Ce te atrage spre literatură?
T.C.: Întotdeauna am fost curios despre filozofie. Pare un mijloc pentru a ajunge la scopul de a înțelege unde ne aflăm în acest moment. Unele fraze care au sens despre adevărul vieții – aici se află. Totul se reduce la orice te ajută să dai un sens zilei și unde mergi. De asemenea, mi-a plăcut întotdeauna Arthur Schopenhauer când eram la facultate, pentru că munca lui pare nihilistă din punct de vedere existențial, și poetul francez Arthur Rimbaud, care a creat cele mai bune opere ale sale pe când avea 19 sau 20 de ani. Bob Dylan s-a inspirat foarte mult și de el.
Unde ai tendința de a găsi în mod normal inspirație?
T.C.: Încerc să fiu mai deschis în privința asta. În mod tradițional vine din muzică. Dar acum poate fi orice. Beneficiul experienței de a deveni puțin mai matur este că poți aduna inspirație și idei din experiență și din oamenii pe care îi apreciezi în jurul tău. Când ești mai tânăr, te uiți la reperele media și la ceea ce ți se se prezintă sau ți se oferă ca ceea ce se vrea a fi excelent. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, vrei să găsești surse mai personalizate, de bună credință, din care să te inspiri.
Despre ce lucruri ești cel mai curios acum?
T.C.: Sincer, m-am gândit mult la cum ar fi fost să trăiesc în New York în anii șaizeci! În timp ce mă pregătesc să îl interpretez pe Bob Dylan în A Complete Unknown, mă tot gândesc la cum trebuie să fi fost centrul orașului la acea vreme – în principal pentru că a trăi în centrul orașului este atât de scump în zilele noastre. Cum era când a fost accesibil și permisibil și, în același timp, atât de bogat în artă și cultură? Mă gândesc la asta mai mult decât orice, pentru că până și eu am crescut într-un New York diferit de New York-ul de acum. Deci acesta este gândul zilei.
Pentru ce ești cel mai recunoscător în acest moment?
T.C.: Sunt recunoscător pentru tot în acest moment și că pot să știu în mod rezonabil unde îmi odihnesc capul noaptea și că pot continua să fac ceva ce îmi place să fac. Sunt recunoscător că încep această relație cu CHANEL și că sunt o mică parte din moștenirea istorică și ridicată a mărcii, ajutând la informarea următorului capitol al BLEU DE CHANEL.
Text si foto: CHANEL