Ori de cite ori intru in casa Elenei, cea mai buna prietena a mamei mele, ma cuprinde o senzatie de ameteala placuta: imi simt genunchii moi, pleoapele grele si respiratia sacadata. De fiecare data ma primeste in acelasi salon cu candelabre uriase, ce-mi amintesc de magazinele pariziene de pe Saint-Germain. De fiecare data ma cufund in acelasi fotoliu, imbracat in catifea visinie, coplesita de parfumul erotico-narcotic din incapere (un amestec siropos si bogat de trandafir, santal si vanilie) si de fiecare data ma gindesc la acelasi lucru: la… sex. La fosnetul asternuturilor de matase, la voluptatea de a fi in pat la ore ilicite, la clipe romantice si vinovate. „E un gind necuviincios si nepotrivit (cam ca atunci cind incerci sa-ti imaginezi parintii sarutindu-se) in casa unei profesoare decente, usor trecuta de 60 de ani, care anul acesta a sarbatorit 35 de ani de casnicie, imi spun de fiecare data. Dar, de fiecare data, parfumul acela fierbinte ma subjuga si cad in reverie.
De curind am descoperit echivalentul acestei senzatii. Nu, nu e Brad Pitt (iti vine sa crezi ca se apropie de 50 de ani?). Nici Dom Pérignon si nici ciocolata Godiva (desi sint destul de aproape). Intrasem in redactie obosita, stresata, incarcata cu mape de presa, mincare pentru colegi si telefonul mobil sudat de ureche si ma prabusisem fara suflare pe un scaun (incomod), cind una dintre colege mi-a apucat incheietura miinii si a pulverizat… ceva dintr-o sticluta patrata. Ochii mi s-au inchis si m-am cufundat intr-o caldura placuta, ca si cind cineva m-ar fi invaluit in casmir. Incarcat de ritualuri si de intentii romantice, din secunda in care mi-a atins pielea parfumul acela mi-a stirnit dorinta de a-l purta ore in sir, de a ma topi in el. „Dumnezeule, ce e asta?' am intrebat. „Paco Rabanne pour elle.' Orice mmmm, aaaaah sau ooooh ar fi fost de prisos. Imi placea. Omi place si acum.
De fapt, mi-a placut atit de mult, incit am decis sa-l cumpar, sa-l am, sa-l stiu al meu, dar sa nu-l folosesc. Nu pentru moment. De ce? Pentru ca am invatat din experienta ca, daca folosesti un anume parfum, intr-un anume moment (o ocazie cu totul speciala, fara a te grabi sa-l risipesti, asa, in fiece zi, fie soare, fie ploaie), poti retrai si spori impactul emotional de fiecare data cind il mirosi. Ba mai mult, parfumul are capacitatea uluitoare de a-ti depozita in memorie amintiri delicioase pentru viitor. Gindeste-te bine si vei vedea ca are sens. Sint convinsa ca fiecare dintre noi a simtit, cel putin o data, aceasta calitate fantastica a aromelor, de a detona mici bombe cu amintiri sau emotii, care ne incalzesc inima si ne-o opresc in loc. Exista momente in care o intilnire neasteptata cu o anume aroma declanseaza un sir de imagini, ce te poarta, peste vointa ta, intr-un tunel al timpului.
Amarige de Givenchy are acest efect asupra mea. Imi aminteste de anii de liceu, in care imbracam pe ascuns puloverele mamei (pe vremea aceea era parfumul ei favorit). E de-ajuns sa simt in aer aroma lui dulceaga-amaruie de migdale si, intr-o secunda, sint transportata inapoi in timp, in emotia tezelor si a primelor intilniri, praf de creta, manuale scolare si numere de telefon scrise in podul palmei. Pentru prietena mea, Liana, „masina timpului' se numeste Elizabeth Taylor, White Diamond, parfumul ce-l folosea pe vremea cind era la bursa, in America. E suficient sa-i simta adierea si… gata, se si vede pe o banca in Central Park, desculta, scriind scrisori celor de acasa.
Din fericire, dupa citeva astfel de experimente psihologice aromate, am invatat ca nu e bine sa eliberezi duhul din sticla decit atunci cind vrei cu adevarat sa marchezi un moment, ca trebuie sa alegi parfumul cu grija, precum numerele la loterie si apoi sa-l pastrezi asa cum pastrezi o rochie de gala (deschizi uneori usa dulapului si-i admiri tesatura, nerabdatoare sa apara acel moment fabulos pentru care merita sa o imbraci) sau o pereche de pantofi Chanel (in cutia lor pretioasa, asezati cu grija, unul linga celalalt, intr-o pozitie yin-yang, inveliti in hirtie fosnitoare, pina ce stii ca a sosit timpul sa treci pragul casei si sa auzi sunetul plin de satisfactie al tocurilor nou-noute pe asfalt). Iata de ce sticluta mea seducatoare de Paco Rabanne va mai ramine o vreme neatinsa, in cutia ei alba, imaculata. O voi deschide doar atunci cind ma voi simti sexy… sau voi vrea sa ma simt sexy. Poate de Sfintul Valentin…
Page: 1 2