Principalele cauze ale metroragiei sau sângerărilor uterine anormale

În lumea medicală, metroragia sau sângerările uterine anormale pot reprezenta o problemă de sănătate gravă. Ce este metroragia, cum o putem recunoaște, ce cauze și factori de risc există și ce opțiuni de tratament și diagnosticare avem la dispoziție? Răspundem la aceste întrebări în acest articol. De asemenea, îți spunem cum poți preveni apariția metroragiei prin schimbări de stil de viață și auto-îngrijire.

Definirea metroragiei și a sângerărilor uterine anormale

Metroragia, denumită și sângerarea uterină intermenstruală, este o afecțiune medicală ce implică sângerări uterine care au loc în afara perioadei menstruale normale. Intensitatea acestor sângerări poate varia considerabil, de la spotting (sângerare ușoară, neregulată), până la o sângerare abundentă, care poate avea implicații semnificative asupra stării de sănătate a femeii.

Este esențial să se înțeleagă diferența dintre metroragie și alte forme de sângerări uterine anormale. Metroragia este doar una dintre formele sângerărilor uterine anormale. Alte tipuri includ menoragia, care se caracterizează prin sângerare menstruală abundentă sau prelungită, și polimenoreea, care implică cicluri menstruale foarte scurte. Sângerările uterine anormale, inclusiv metroragia, pot fi semne ale unor afecțiuni medicale mai grave cum ar fi fibroame uterine, polipi, infecții, boli de sânge sau chiar cancer. În plus, sângerările abundente pot duce la anemie, o afecțiune care apare atunci când organismul nu are suficiente celule roșii, ca urmare a pierderii unei cantități prea mari de sânge. Consultul medical este esențial în cazul oricărei forme de sângerare uterină anormală, inclusiv metroragia. Află totul despre metroragie sau sângerările uterine anormale de la medicul de familie sau de la medicul ginecolog.

Cum să recunoști semnele și simptomele metroragiei

Semnele de sângerare uterină anormală pot varia. Unele semne că sângerarea dvs. poate fi anormală includ:

• sângerări menstruale abundente (denumite anterior menoragie);
• sângerări în momente neobișnuite (între menstruații, după actul sexual);
• perioade neobișnuit de lungi (șapte zile sau mai mult);
• cicluri menstruale incoerente.

Unele paciente pot avea metroragie fără a prezenta simptome evidente, însă pot apărea semne subtile. Acestea pot include balonarea, modificările apetitului sau ale greutății, sau oscilațiile stării de dispoziție. Toate acestea pot semnala un dezechilibru hormonal și atenția trebuie acordată oricărei schimbări neobișnuite în corp sau comportament. Factorii de risc pentru metroragie pot include diverse probleme de sănătate, precum fibromul uterin, polipii endometriali, disfuncția tiroidiană sau boli ale sistemului imunitar. De asemenea, utilizarea unor medicamente specifice, cum ar fi anticoagulantele, poate crește riscul de sângerări uterine anormale. 

Cauze și factori de risc ai metroragiei

Sângerarea uterină anormală poate avea multe cauze, inclusiv o varietate de afecțiuni medicale și chiar stresul:

• dezechilibre hormonale;
• anovulația;
• boală tiroidiană;
• sindromul ovarelor polichistice;
• o greutate mai mare decât greutatea corporală ideală poate duce la dezechilibre hormonale care pot provoca și ele sângerări uterine anormale.

Poate fi vorba despre anomalii structurale la nivelul uterului precum:

• polipi;
• fibroame;
• adenomioză;
• precancer și cancer;
• cancer uterin;
• cancerul de col uterin;
• cancer vaginal;
• cancer ovarian;
• hiperplazia endometrială;
• infecții;
• trichomoniaza;
• cervicită;
• chlamydia;
• gonoree;
• endometrită;
• vaginită;
• boala Von Willebrand;
• boală hepatică;
• boală de rinichi;
• boală inflamatorie pelvină;
• leucemie sau afecțiuni ale trombocitelor.

Sau poate fi vorba despre administrarea anumitor medicamente:

• substanțe diluante ale sângelui și aspirină;
• terapie de substituție hormonală;
• tamoxifen (medicament pentru cancerul de sân);
• dispozitive intrauterine;
• pilule contraceptive și injectabile.

Proceduri de diagnostic pentru metroragie

La consult, medicul va pune mai multe întrebări pentru a diagnostica sângerarea uterină anormală. Aceste întrebări pot include:

• ce determină sângerarea?
• cu ce alte simptome se confruntă pacienta?
• este pacienta însărcinată?

Medicul va face apoi un examen fizic, inclusiv:

• un examen pelvian;
• un examen de col uterin;
• un frotiu Papanicolau (testul Papanicolau).

Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate solicita mai multe teste sau proceduri atunci când diagnostichează sângerarea uterină anormală. Aceste teste pot include:

• un test de sarcină: un avort spontan provoacă sângerări abundente. Poți obține un rezultat pozitiv la un test de sarcină până la 35 de zile după un avort spontan. Sângerările ușoare sunt, de asemenea, frecvente în primele etape ale sarcinii.
• teste de sânge: medicul poate verifica modul în care sângele se coagulează și poate face o hemogramă completă.
• un test pentru tiroidă: problemele cu funcția tiroidiană pot fi un semn că există, de asemenea, o problemă cu funcția ovarelor, care ar putea cauza sângerările.
• un test al nivelului hormonilor: dezechilibrele hormonale pot fi cauza sângerărilor anormale sau pot fi un semn al unei afecțiuni care provoacă sângerările.
• un examen histeroscopic al mucoasei uterului (endometru): acest test verifică dacă există fibroame, polipi sau semne de cancer.
• o sonohisterogramă: denumită și ecografie cu perfuzie salină, este o procedură de imagistică foarte sensibilă care poate ajuta medicul să identifice structurile anormale din uter, cum ar fi polipi sau fibroame.
• o biopsie a endometrului: medicul poate colecta mostre de țesut din mucoasa uterului și poate verifica dacă există semne de cancer sau celule precanceroase.

Testul Papanicolau este o procedură simplă, ce implică prelevarea de celule de la nivelul cervixului, cu scopul de a detecta prezența celulelor anormale care ar putea indica cancerul de col uterin. Histeroscopia presupune inserarea unui tub subțire cu o cameră la un capăt, prin vagin și cervix, pentru a vedea interiorul uterului și a identifica eventuale anomalii. Ecografia transvaginală utilizează unde sonore pentru a crea o imagine a uterului, a ovarelor și a cervixului. Biopsia endometrială implică prelevarea unei mici mostre de țesut din uter pentru examinare la microscop. Testele de sânge sunt folosite pentru a verifica nivelurile hormonale și pentru a identifica eventualele infecții.

Opțiuni de tratament pentru sângerările uterine anormale

Tratamentul depinde de ceea ce cauzează sângerarea. Medicamentele și opțiunile chirurgicale sunt disponibile pentru a gestiona sângerarea sau pentru a trata ceea ce o provoacă.

Medicamente

Medicamentele utilizate pentru a trata sângerarea uterină anormală includ:

• pilule contraceptive;
• progesteron;
• medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
• agoniștii hormonului de eliberare a gonadotropinei pot opri sau reduce temporar sângerarea prin prevenirea ovulației;
• antagoniștii hormonului de eliberare a gonadotropinei pot gestiona sângerările menstruale abundente legate de fibroame.

Intervenție chirurgicală

Există mai multe proceduri disponibile pentru a trata sângerările uterine anormale. Întreabă medicul care este cea mai bună recuperare, cu mai puține complicații.

• histeroscopie: o procedură prin care medicul îndepărtează structurile atipice din uter, cum ar fi fibroamele și polipii.
• embolizarea arterei uterine: oprește fluxul sanguin către fibroame, determinându-le să se micșoreze.
• miomectomie: îndepărtează fibroamele, păstrând uterul intact și păstrând capacitatea pacientei de a rămâne însărcinată și de a avea copii.
• ablația endometrială: distruge mucoasa uterină prin utilizarea unui laser, a căldurii, a electricității, a energiei cu microunde sau prin înghețare. Nu se recomandă în cazul în care pacienta își dorește copii.
• histerectomia: este o intervenție care îndepărtează uterul. Histerectomia este adesea folosită pentru a trata cancerul sau modificările canceroase. Stadiile avansate ale cancerului pot necesita radiații sau chimioterapie.

Cum să previi metroragia prin schimbări de stil de viață și auto-îngrijire

Nu poți preveni multe cauze ale sângerărilor uterine anormale. Dar poți reduce riscul anumitor afecțiuni care duc la sângerări anormale. De exemplu, menținerea unei greutăți sănătoase joacă un rol potențial în menținerea echilibrului hormonilor. Evitarea dietelor care conțin o cantitate mare de grăsimi animale poate reduce riscul de apariție a unor tipuri de cancer. Practicarea sexului protejat poate reduce riscul anumitor infecții cu transmitere sexuală care pot provoca sângerări uterine anormale.

În concluzie, metroragia sau sângerările uterine anormale pot fi semnale de alarmă pentru diverse afecțiuni, de la cele mai benigne până la cele severe. Recunoașterea semnelor și simptomelor, identificarea cauzelor și factorilor de risc, precum și alegerea metodei de diagnosticare și tratament adecvate sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestei probleme. În plus, prevenția prin schimbări de stil de viață și auto-îngrijire este de asemenea importantă. 

Sursa foto: Shutterstock